CEDO-art. 2-dreptul la viata al embrionilor umani

Curtea Europeana a Drepturilor Omului
rosia_montana

Post by rosia_montana » 13 Mar 2006, 16:12

In eprubeta existau embrioni, embrionii sunt grupari de celule care AU LUAT VIATA prin unirea altor celule. Daca ei nu erau "vii" in eprubeta, nu are sens sa fie implantati.

Sunt perfect si absolut de acord cu asta si gata:
AHO wrote: din punctul de vedere al unui crestin zic ca nu-i corect sa ne jucam de-a Dumnezeu, atat.
:floare:

norocel

Post by norocel » 13 Mar 2006, 17:31

CEDO a cerut Guvernului britanic, sa ia masuri pentru conservarea embrionilor, pana la data cand hotararea va deveni definitiva.
Probabil vom avea si o hotarare a Marii Camere.

AllyMcBeal

Post by AllyMcBeal » 13 Mar 2006, 22:09

Rosioara,vad ca n-ai raspuns la intrebarile mele care vizau ,din punct de vedere juridic,diferite situatii de tratat cu embrionii...
Nu stiu daca ai copii sau nu,dar crede-ma ca daca esti insarcinata de cateva zile....habar n-ai .Si habar n-ai nici daca pierzi copilul.Chiar si la doua -trei saptamani se poate produce un avort spontan si-ti zici ca ai un ciclu mai abundent...Asa ca,da, se pierd niste celule,nu un copil.(scuze de detalii,domnilor)
Alta situatie (mi-a venit in minte legat de accidentul Laurei Stoica) : daca o femeie insarcinata moare si se constata ca fatul e inca viu ,crezi ca cineva il va considera om si-i va da nndreptul la viatann ? (Nu discut aici ipoteza in care fatul e aproape de termenul nasterii,ca acolo ar fi discutabil - o alta discutie luuuunga,legata de avort).

rosia_montana

Post by rosia_montana » 14 Mar 2006, 09:20

Ok, revin, pentru ultima data. Eu am luat in discutie afirmatia potrivit careia embrionii umani nu sunt finte, nici macar in formare. Iertati-ma ca imi permit sa nu fiu de acord cu asta, nu o fac doar de dragul de a va contrazice, pe cuvant AHO. :)
Parerea (si subliniez din nou, parerea) mea, dupa ce am citit putin despre viata embrionara si formarea acesteia, este ca exista viata in cazul embrionilor umani. Medicina spune ca in 12-14 ore de la unirea spermatoziodului cu ovulul viata embrionara este formata. In acest moment deja sunt determinate sexul, culoarea parului, ochilor si toate celelalte caracteristici fizice ale individului. Faptul ca aceasta viata a aparut in utero sau in vitro mi se pare irelevant. Rezultatul fertiziarii in vitro este tot un copil, chiar daca fecundarea ovulului a fost facuta in eprubeta si acel embrion a fost pastrat in eprubeta pana la momentul implantarii. Ca nu ar trebui sa "ne jucam de-a D-zeu" dupa cum foarte bine a spus AHO, ca nu suntem de acord cu acest mod de procreere, este o alta discutie care nu isi are locul aici.
Ally, situtatia prezentata de tine, cu avortul spontan, etc, nu cred ca isi are rostul, este o situatie de care nu esti constient, ai avut optiunea de a avea copilul, nu si de a-l pierde. Nici celelalte probleme ridicate de tine nu mi se par relevante in cazul in discutie, categoric sunt foarte interesante si vor ridica mari probleme in viitor. In schimb, in cazul de fata, aceste persoane, intentionat au intreprins demersuri de a a avea copii, si apoi, tot intentionat unul dintre ei a luat decizia de a distruge acele forme de viata. Reglemnetarea legala dupa cum se vede, este inca in lucru. Minti mai luminate decat ale noastre, categoric mai luminate decat a mea, vor stabili cum e mai bine. Doar ca eu, daca as fi pusa in situatia sa legalizez aceste aspecte, as porni de la premisa ca embrionii sunt viata. Atata tot.
:cafea: :floare:

norocel

Post by norocel » 14 Mar 2006, 09:24

In speta asta, daca observati, mai apare si problema ca pentru petenta, asta era ultima sansa de a mai avea copii si tocmai din acest motiv, pe art. 8 au fost doua voturi impotriva.

aho

Post by aho » 14 Mar 2006, 09:49

prin ceva viu eu inteleg ceva care se dezvolta; acei embrioni erau doar conserve;
cu privire la art. 8 exista si celalat unghi, si el are dreptul la viata privata si aici fiecare drept tren recunoscut in limitele respectului reciproc.
in plus cuvantul adoptie te duce cu gandul la o alta viata pe cand un embrion nu-i decat ceva ce poate fi, deci ...

rosia nu-mi propun sa te contrazic, e doar parerea mea, pe care inteleg sa o fundamentez cu argumente de viata si nu stiintifice.

denominatus

Post by denominatus » 15 Mar 2006, 12:26

E interesant ce ziceti voi aici.

Va expun urmatoarea speta (ce mi-a venit in cap cetind cele scrise de voi)

Fecundare in vitro - 1 ianuarie 2005
Decesul unuia dintre donatorii genetici (tatal, in speta noastra) - 1 martie 2005.
Implantarea embrionilor - 1 iunie 2005
Nasterea copilului - dupa 9 luni (nu stau sa calculez acum :) )

Intrebare:
A. Va mosteni copilul pe tatal sau genetic? :mrgreen:
Infans conceptus pro nato habetur....
De conceput, a fost conceput la 1 ianuarie :grin:
Prezumtia legala de 300 de zile... se mai aplica? pot sa o rastorn cu adeverinta de la institut? :-D

Daca rezolvam speta asta, gasim si raspunsul la intrebarea de CEDO. :grin:

2. Dreptul tatalui de a se opune la inseminare (sau de a-si retrage consimtamantul, ma rog...) este transmisibil pe cale succesorala? :mrgreen: sau e prea intuitu personae sa permita exercitarea de catre un colectiv de straini, fie ca se cheama ei succesori au ba?

Ma

rosia_montana

Post by rosia_montana » 15 Mar 2006, 12:59

A. Da, copilul exista de la conceptie.

2. :mrgreen:

3 sau C (ca te vad mai nehotarat). Ce inseamna: "Ma"?

:cafea:

norocel

Post by norocel » 15 Mar 2006, 13:03

Parerea mea (plecand de la reglementarile actuale):

1. Va mosteni;
2. Dreptul de a se opune la inseminare este strict personal;

Dupa ce va intra in vigoare Legea privind reproducerea umana asistata medical (prin Decizia CC nr. 418/2005 au fost declarate neconstitutionale 21 de articole si s-a recomandat reexaminarea legii in intregime sau propunerea unui nou proiect) probabil ca lucrurile vor deveni mai clare in dreptul intern.

rosia_montana

Post by rosia_montana » 15 Mar 2006, 13:09

Da :floare:

denominatus

Post by denominatus » 15 Mar 2006, 14:28

Remember: discutam pe taramul fictiunii juridice.

Eu zic ca interesul cel mai mare al copilului conceput este de a se naste viu. Ma puteti contrazice?
In aceasta lumina, va fi considerat existent la momentul conceptiei.
Prin urmare, are dreptul la viata.

In masura in care conceptia s-a produs, tatal nu mai are nici un cuvant de spus.
Eventuala lui opozitie la inseminare ar trebui sa aiba ca efect in cel mai rau caz doar scutirea lui de la orice obligatii civile sau patrimoniale fata de viitorul copil. (desi nici macar asa n-ar fi intru totul corect, copilul avand dreptulla o filiatie si la un suport din partea ambilor parinti.. dar asta e o alta discutie)
In nici un caz insa tatal nu ar avea dreptul de a impiedica nasterea acelui copil.
Daca am admite ca, dupa conceptia in vitro, tatal se poate razgandi, inevitabil ar urma sa admitem ca, dupa conceptia pe cale normala, tatal poate avea dreptul dea cere si obtine avortul, fiindca intre timp s-a razgandit.

Sunt de acord ca e o abordare pragmatica a problemei, si nu are finetea unei abordari morale, filosofice, religioase sau umane... dar...

Pe de alta parte, n-as vrea sa fiu in pielea celor de la primarie cand se face recensamantul :mrgreen: intr-un oras care are 10 asemenea clinici :-D :-D

In legatura cu legea asta... nu stiu...
Ce e sigur e ca legea va reglementa.
Cat de bine si benefic, sau cat de etic si moral? Nu se stie...
Parerea mea ca va crea alte fictiuni ale legii...

fuji

Post by fuji » 15 Mar 2006, 15:46

Hmmm, citind cele scrise mai sus, mi-am adus aminte de un film SF vazut in urma cu ceva ani. Intr-o ferma experimentala, cu vaci transformate genetic, acestea erau "mame purtatoare" pentru embrioni umani. Iar dupa 9 luni de la inseminare, aceste vaci dadeau nastere, in loc de vitei, unor bebelusi umani de toata frumusetea. Nu stiu cat de departe este fictiunea de posibila realitate (cu care unii cercetatori probabil cocheteaza), dar sunt sigura ca nu ar fi o mandrie pentru un om nascut prin minunile geneticii, sa afle ca mama ce l-a purtat in pantec 9 luni ,este o umila vaca (genetic transformata) Oricum, BOUL/Tarurul comunal, nu ar avea nici o vina ori vreo contributie la acest eveniment, astfel incat omul in discutie nu ar trebui sa se simta jenat si de prezumtivul tata.("sotul" vacii)

Va dati seama , intr-o astfel de situatie(inca de domeniul fictiunii) , cam cate probleme juridice , morale, filosofice ,religioase etc. ar putea sa apara&... :lol:

norocel

Post by norocel » 15 Mar 2006, 17:25

Din ce spui tu, si daca ar fi posibil din punct de vedere stiintific ca vaca sa fie purtatoarea sarcinii, oricum nu va fi posibil sa aiba si o contributie genetica (cel putin asa cred eu), ceea ce inseamna ca nu va putea avea niciodata calitatea de parinte.

geamanu

Post by geamanu » 15 Mar 2006, 17:38

:grin: Interesant ar fi ca acea vaca sa ceara si custodia (se vor gasi cativa adepti ai drepturilor animalelor care sa recunoasca ca vorbesc graiul ierbivorelor si ca acea vaca isi manifesta dorinta de a pastra copilul)

denominatus

Post by denominatus » 16 Mar 2006, 14:57

Hehe

Daca embrionii din eprubeta au dreptul la viata, inseamna ca in nici un caz o sarcina nu poate fi intrerupta prin avort.

Ori,daca avortul este posibil si legal, inseamna ca embrionii in uterus nu sunt considerati fiinte umane existente, fiindca uciderea unei fiinte umane existente se cheama in limba noastra omor, 174 si urm din cp (parca asta erau, nu?)

Prin urmare, instanta aia are o sarcina grea.
Daca va admite dreptul la viata al eprubetistilor, atunci va aboli avortul.

Revin si intreb:
Interesul de a se naste viu nu este oare cel mai mare si important interes al embrionului?
Daca asa este, nu este infans conceptus deja pro nato habetur?
Daca este, cum ar putea instanta sa decida distrugerea embrionilor?

Oricum, va recomand cu caldura lecturarea catorva decizii pronuntate de instantele britanice. Meserie, frate, meserie. Dai cu palaria de pamant, ce explicatii, ce argumentari, ce putere de intelegere, cat interes al judecatorului. Profesionalism.

Pax vobiscum.

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 36 guests