SPECIAL - Adevăruri corozive din culisele robelor: "Când am văzut ce se întâmplă în anumite dosare, în care clientul pierde cu dreptatea în brațe, m-am decis să mă retrag definitiv!"

Iată o mostră de conformism, atât ponegrind, cât și proslăvind, bolnav la ambele capete. Precum s-a mai spus, expresia latinească "vox populi, vox Dei", fiind scoasă dintr-un context care afirma fix opusul ("Nu ascultați celor care pretind că Vocea Poporului este Vocea lui Dumnezeu, pentru că vacarmul maselor este întotdeauna apropiat nebuniei") este folosită impropriu, în special de acei detractori interesați din penumbră, care se află în căutare de mase de manevră.

Prin urmare, vocea lui Gheorghiță nu este vocea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu n-ar îngădui neadevărul și nici un adevăr, dacă există, împodobit cu exortații ori "abhorații".

Ce ar putea face Gheorghiță, în schimb, este să aibă un filtru al rațiunii, iar de nu-l are pe acesta din urmă, ar putea recurge la un filtru al simțirii. De nu-l are nici pe acesta, ar putea să nu-și mai dea cu părerea.

E dezonorant să ne lansăm în vorbe mari pe care nu avem cu ce le susține, dar folclorica îndeletnicire de iscoadă a caprei vecinului nu se pierde ușor.

În timp ce Gheorghiță habar n-are că "tribunalul" nu e doar Tribunal, ci și Judecătorie sau Curte de Apel, noi, care avem o oarecare tangență cu această lume, am cercetat, am adunat și vă expunem o serie de declarații care, laolaltă, zugrăvesc o realitate dură. Dacă, așa cum a afirmat marele penalist Vintilă Dongoroz, judecătorul este dator a judeca "fără a asculta gălăgia de afară", de ce Gheorghiță n-ar putea să lase gălăgia făcută la orice televiziune, gazetă, piață și doar să... rămână înțelept, în sens proverbial?

"(...) dacă ești avocat, trebuie să scurtezi. N-are nimeni timp să-ți asculte nesfârșitele perorații despre drepturile clientului tău. Vorbești mult și prost! Si nici nu contează : avocatul sau inculpatul, tot una!" - Fost procuror șef la Parchetul General, avocat Angela Ciurea.

"(...) Dacă, însă, ești procuror, ai toate drepturile din lume: inclusiv de a reține oameni care nu răspund penal sau de a exercita căi de atac neprevăzute de lege. Ești crezut din start și nu ți se pun întrebări. Nici nu se revoltă nimeni, pe principiul "nu ești nebun să reții degeaba!". Și dacă totusi ești, ce ne facem?! Cine răspunde? Cine plătește?

Pe vremuri, dacă se întâmpla asta, te întorceai la sector să mai înveți niște carte. Asta însă, era pe vremuri…" - Fost procuror șef la Parchetul General, avocat Angela Ciurea.

"Justitia are un amărât de hotel (...) la care nu mai mergem decât din rutină. Stiți unde își fac concediul parlamentarii și guvernanții? Justiția nu a primit de mulți ani nicio ciocolată pentru copii, la Paști sau la Crăciun". - Fostul judecator și președinte al Judecătoriei Bicaz, Gheorghe Moroșanu. 

"(...) dosare voluminoase trântite peste mâini chiar în sala de şedinţă, venite pe sus, cu pretenţia de a le judeca imediat, nu mai contează cum, bileţelul preşedintelui, scos din sertar, atunci când te chema în birou, stând în picioare în faţa lui, şedinţele de pregătire profesională, de obicei, vinerea, pe la prânz, când eram încunoştinţaţi că trebuie să ne băgăm minţile în cap, pentru că scăzuse operativitatea şi pentru că erau prea puţine arestări preventive, adresele multe şi inutile, cu solicitări formale şi birocratice, la care trebuia să răspunzi încă de ieri, emise de categoria aceea de funcţionari publici asimilaţi magistraţilor, cu lefuri pe măsură, dar care nu face altceva decât să se plimbe pe la seminarii şi simpozioane, naţionale şi internaţionale, hăituiala cu restanţele, sub ameninţarea cercetării disciplinare, de către propriii colegi, deveniţi inspectori judiciari (...)" - Judecător al Curții de Apel București (Secția Penală), Daniela Panioglu.

"(...) Poate că, vreodată, cine ştie când (...) va fi eliminată orice posibilitate de alterare a repartizării aleatorie a dosarelor, nu va mai exista categoria de asimilaţi magistratului, păgubitoare pentru buget, procurorii nu se vor mai transforma, peste noapte, în judecători supremi, corpul magistraţilor va fi, în sfârşit, supus lustraţiei, serviciile secrete vor fi ţinute departe de justiţie ori magistraţii vor sta la distanţă de acestea şi multe altele". - Judecător al Curții de Apel București (Secția Penală), Daniela Panioglu.

"Nu mi-a fost niciodată teamă de DNA. S-a spus că am fost urmărit. Eram urmărit pe față. Intimidări de când plecam de acasă și până la serviciu. De ce mi-a zis Boraciu, m-a văzut abătut. Mi-a spus: «Scapă de ei». Foarte multă lume mă întreba ce am de gând să fac cu dosarul Voiculescu. Nu am spus niciodată. Nu intri într-un dosar cu o idee preconcepută". - Fost judecător al Curții de Apel (Secția Penală), Stan Mustață.

"Am venit la Curtea de Apel Timișoara de la o instanță militară, unde legea-i lege și se aplică fără cruțare. Nu eram obișnuit cu niciun fel de ingerințe în derularea actului de justiție.

În justiția civilă, însă, am constatat că funcționează din plin sistemul recomandărilor și al sugestiilor venite din partea a diverse persoane cu funcții, ingerințe de care, nu de puține ori, chiar se ține cont.

Și se spune, indirect, că ar fi bine ca în cutare dosar să dai o anumită soluție, prezentându-se, culmea, și argumente juridice în acest sens. Decât că, acum la bătrânețe, să fac compromisuri în aplicarea legii sau să suport importanța strategică a unor dosare, mai bine am plecat". - Fostul președinte al Tribunalului Militar Timișoara, colonelul magistrat Nicolae Stoichescu.

Cristina-Mihaela Drăghici, avocat stagiar Baroul București