Traian Briciu și Dan Oancea: 5 reguli de aur pentru a fi admis în Barou
1. Nu învățați numai Codurile - tematica pentru examen nu se face după Coduri
"Tematica (n.r - pentru examen), şi asta este foarte important, nu se face după cod. Dacă observaţi, nu spune în tematică «de la articolul cutare la articolul cutare», spune «instituţii». De exemplu, spune «achiesarea, instituţie». Atenţie, achiesarea poţi să o găseşti în mai multe părţi ale Codului de Procedură Civilă, o găseşti şi la hotărârea judecătorească, o găseşti şi la Apel. Nu ai şi Apelul, asta nu înseamnă că textele de la Apel privind achiesarea nu le ai. Deci ideea asta, «Eu citesc codul şi este suficient», este limitată. (…)", le-a spus profesorul Traian Briciu candidaților care își doresc o carieră în avocatură.
Tot Briciu a recomandat aspiranților la titlul de avocat să nu se axeze foarte mult pe cărțile de grile în activitatea de pregătire, deoarece "ele sunt făcute, exclusiv, pentru examen. Nu se preiau de undeva. Prin urmare, nu este cu nimic util. În majoritate, cei care fac cărți de grile nu sunt cooptați în comisii, prin urmare, nu își pot promova propriile grile sau alte lucruri de genul acesta. Cel mai bine este să înveți mecanismul. Poți să folosești cărți de grile pentru a te verifica".
2. Cele mai bune surse bibliogafice: cărțile pe care vi le recomandă profesorii la curs
Cunoscând practica în rândul studenților, Traian Briciu i-a sfătuit să nu se ia după "idei de genul, «anul acesta nu ştiu ce fişe de Procedură sau ce fişe de Civil au apărut», pe care le scoate nu ştiu cine. În general, ele nu au un succes. În general, cei care scot cărţi cu dedicaţia şi cu menţiunea pe ele că sunt scoase pentru Institutul Naţional al Magistraturii, pentru Institutul pentru Pregătirea Avocaţilor, cu menţiuni de genul acesta puse în mod ostentativ, credeţi-mă că nu au nicio legătură nici cu o instituţie, nici cu cealaltă. (…) De altfel, majoritatea celor care au făcut aşa au avut, dacă nu succes, au fost în preajma succesului".
3. Examenul este o probă de atenție și rezistență fizică
Profesorul Oancea, invocând propria experiență, a sfătuit audiența să acorde o foarte mare atenție celor mai mici amănunte, dar și să fie pregătiți fizic. Astfel, acesta a arătat că "durata examenului, până acum cel puţin, a fost de 4 ore. 4 ore la 100 de întrebări înseamnă foarte puţin timp per întrebare. Înseamnă 2 minute şi 40 de secunde pe întrebare. Asta înseamnă că trebuie să vă gândiţi foarte bine să vă luaţi o jumătate de oră pentru transcriere. Deci cele 4 ore devin 3 ore şi jumătate. (…) Şi a doua probă este aceea de rezistenţă fizică, care la tineri, la vârsta de 22 - 23 de ani, se presupune că există. Eu am fost, ca Preşedinte de examen, 6 sau 7 ore, la vârsta mea şi n-am mers la toaletă. Dar se pare că rezistenţa se duce în urma succesiunii generaţiilor, astfel sunt candidaţi care simt nevoia să se ducă de 3 sau 4 ori (la toaletă) în timpul examenului".
4. Cursurile care asigură admiterea în Barou nu sunt autorizate de UNBR / Profesorii se abțin în a comenta calitatea lor
Dan Oancea admite că știe situația multor prestatori de servicii care "își fac reclamă că oferă consultații, cursuri și antrenament pentru intrarea în magistratură și avocatură. Nu comentez calitatea lor. Pot să vă spun doar că nici una dintre aceste forme de instruire nu este autorizată de Uniunea Națională a Barourilor din România. Orice s-ar promite cu titlul de rezultat trebuie luat cu rezerve".
5. Nu vă bazați pe contestațiile de după examen. Sunt rezultatul unor frustrări
Cei doi profesori nu privesc cu "ochi buni" faimoasele contestații făcute după susținerea examenului, care, după cum ne-a arătat și practica, pot schimba "destinul" multor candidați.
Dan Oancea: "Acum 2 ani de zile, dacă nu mă înșel, la toate cele 100 de întrebări au fost contestaţii. Nu s-a mai întâmplat în istoria acestui examen. Vă imaginaţi că aceste subiecte nu sunt făcute de cineva de pe stradă, sunt făcute de oameni care au calificare. Să conteşti chiar toate cele 100 de întrebări, cu contestaţii care au fost de la 3 până la 200 de contestaţii la întrebările respective, sunt puţin exagerate".
Traian Briciu: "Sigur că ţie ţi se pare controversat, e un drept fără îndoială să ţi se pară, dar nu se ia în calcul. Nu mergeţi până în zona asta… Controversa trebuie să fie manifestată în mod expres la nivelul doctrinei atunci când o invoci. Nu poți lua în seamă o controversă între cursanţi sau între candidaţi sau chiar în forul interior al fiecăruia, pentru că aia nu se punctează".
Și o a șasea regulă, neoficială cumva: Faceți astfel încât să fiți absolvenți ai unei facultăți de Stat. Șansele de a fi admis sunt mai mari în acest caz.
Răspunsul profesorului Briciu la curiozitățile unora cum că "de ce ar fi totuși examenul necesar", este pe cât de subtil, pe atât de grăitor: "Poate profesia ar fi fericită să renunțe mâine la examen și să spună: «Intră toți cei care au terminat facultatea!». Problema este următoarea. Care facultate? Sunt 60 de facultăți în țară. Noi avem grafice. Ipoteza 1. Avem facultăți la care, de 5 - 6 ani, intră același procent. Și haideți să-l luăm pe al nostru, undeva de peste 40% sau Clujul, cu peste 25%, deci constanți, an de an. Iar altele de la care, an de an, nu a reușit să intre nimeni. Mai intră câte unul la 4 - 5 ani. Înseamnă că nu este același lucru. Înseamnă că învățământul universitar nu este egal".
N.B: Toate cele cinci reguli "de aur" vor fi prezentate pe larg, pe Avocatura.com, în serial, evidențiind cu exemple clare oferite de către cei doi profesori, "trucurile" prin care candidații să treacă cu brio examenul din 2016.
