GRILĂ SAU SINTEZĂ? Dan Oancea şi Traian Briciu au făcut spectacol la Drept, pe tema "Admiterii în Barou". Amfiteatrul II, ticsit de studenţi - TEXT şi FOTO

Amfiteatrul II al Facultății de Drept din cadrul Universității București a fost neîncăpător pentru studenții curioși să afle ce ponturi sunt necesare pentru a reuși la admiterea în Barou. Conferința a debutat cu informații generale despre examenul de admitere, continuând cu împărtășiri din experienţa celor doi vorbitori. Întrebările publicului au venit timid, însă curiozitățile acestuia au fost dintre cele mai diverse.

Una din întrebări i-a "provocat" pe Dan Oancea și pe Traian Briciu, aceștia oferind "mult-așteptatul răspuns" la o întrebare care a dat naștere la multe dezbateri și controverse printre aspiranţii la statutul de membru al profesiei: ce metodă de examinare testează cel mai bine un "viitor" avocat? Metoda tip «sinteză» sau metoda tip «grilă»?

Dan Oancea consideră că forma anterioară de examinare, respectiv sinteza, era mai bună decât cea actuală pentru că "oferea egalitate de șanse celor care erau buni și pe grile, dar și celor care erau buni pe sinteză". Prin alegerea unei singure metode de examinare, susține acesta, "sunt mai bine serviți cei care au avut experiență și abilități în relația cu această formă de examinare, în detrimentul celorlalți care s-ar fi descurcat mai bine într-o formă de tip sinteză".

Oancea, intervievat recent de Avocatura.com, a subliniat cu umor: "sigur că este mult mai intelectual să scrii o frază cu început și sfârșit, decât să înnegrești o bulină. Eu, ca evaluator, pot să îmi fac o idee despre ce capacitate are omul, însă nu pot să îmi fac o idee, dacă nu ar fi scannerul și aș număra buline, după modul în care a înnegrit, mai apăsat, mai puțin apăsat". Concluzia acestuia este că, fără îndoială,"evaluarea esențială se face printr-un un examen care oferă mai multe șanse candidatului să se manifeste".

Briciu: "Examenul meu e «cu de toate»"

De cealaltă parte, Traian Briciu, care a dorit să sublinieze că părerea lui de cadru didactic nu are nicio importanță deoarece, în cele din urmă există o decizie a Consiliului UNBR care stabilește cum anume se desfășoară examenul, ne-a invitat să luăm ca model de examinare propriul examen pe care îl oferă studenților săi: "El are grile, speță și subiect descriptiv. Deci dacă la examenul meu dau așa, înseamnă că eu consider că un examen presupune cumularea celor trei".

Traian Briciu a ținut să argumenteze de ce sunt utile cele trei forme de testare, și anume: "Grilă, dar care, atenție!, este cu patru variante de răspuns, dintre care una, două, trei, patru sau niciuna pot fi corecte, deoarece este esențial a găsi aici exactitatea și puterea de a decide între mai multe variante aparent corecte, și cele corecte. Speța, pentru a vedea aplicarea în practică a cunoștințelor teoretice și apoi, teorie, ca să văd limbajul juridic, compunerea ideilor, acestea fiind necesare, persoana trebuind să aibă și limbaj juridic... Iar la grilă nu se verifică, la speță prea puțin, deoarece răspunsul trebuie să fie telegrafic - cumva, sigur, motivat, dar nu amplu. Până la urmă, capacitatea de sinteză, de analiză și limbajul juridic se văd la subiectul descriptiv".

Raportat la tema discuţiei, Briciu a subliniat că astfel de dezbateri au loc și în cadrul Consiliului UNBR, unde fiecare membru vine cu punctul său de vedere. Mai mult, există opinii care susțin că  pentru subiecte de tip descriptiv, pentru o corectură cât mai exactă și obiectivă, "trebuie să ai comisii apropiate ca și capacități de evaluare. Nici măcar eu nu pot să fiu sigur că sunt identic în evaluare de la o zi la alta"...

De asemenea, directorul INPPA a atras atenția asupra faptului că "mărul Discordiei" este valabil și pentru Institutul Național al Magistraturii: "INM-ul de ce nu dă subiecte descriptive și spețe?!"

Răspunsul a venit din experiența personală, în calitate de fost membru al Comisiei: "Unul dădea 6 și unul dădea 9, și baremul era același. De ce?! Pentru că interpretau diferit. Un exemplu clasic pe care îl dau, din Procedură pentru că acolo mă pricep, «intervenția», 0,5 pct pe barem. Un candidat vine și dă definiția corectă, exact ca în carte. După care pune o propoziție: «Ea poate fi făcută de reclamant sau de pârât». Un corector va spune că degeaba i-a dat definiția corectă, pentru că ultima propoziție anulează totul, deci 0 pct. Iar al doilea corector va spune că a dat definiția exactă, nu înțelege de ce a mai pus și ultima propoziție, o anulează și deci îi va da 0,5 pct. Diferența 0,50. Care corector a fost tâmpit?".