R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.08.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE - N_______-M_____ C______-S____

GREFIER – I____-D_____ C______

Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe contestatorii T____ G_______ și T____ F______, în contradictoriu cu intimații B_______ I____ și B_______ M_____, având ca obiect „contestație la executare”.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.08.2015, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 27.08.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 5.05.2015 pe rolul Judecătoriei sector 4 București, sub nr. XXXXXXXXXXXX, contestatorii T____ G_______ și T____ F______ au solicitat anularea înștiințării din 29.04.2015 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc A_____ I____, a actelor de executare din dosarul nr. 182/2015, suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare și obligarea intimaților B_______ I____ și B_______ M_____ la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, contestatorii au învederat că executarea silită a început în temeiul sentinței nr. 7620/31.10.2011 pronunțată de Judecătoria sector 4 București în dosarul nr. xxxxx/4/2010 prin care instanța a dispus partajul imobilului din București, _______________________. 103 ___________ ___________ sector 4 în sensul atribuirii acestuia către intimați, obligarea intimaților la plata unei sulte în cuantum de xxxxx lei și obligarea contestatorilor la plata sumei de 2338,5 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, la data de 23.03.2015 fiind emisă notificarea nr. 49 prin care au fost informați să se prezinte la Biroul Executorului Judecătoresc în data de 27.04.2015 în vederea ridicării sultei, să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul respectiv și să achite cheltuielile de judecată, deși sentința a fost schimbată în parte prin decizia nr. 226A/5.03.2013 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III a, în sensul diminuării cheltuielilor de judecată la suma de 1998,5 lei iar suma respectivă a fost deja executată în cadrul dosarului nr. 127/2015 al aceluiași executor judecătoresc în care s-au achitat și cheltuielile de executare în cuantum de 579,6 lei, stabilite de executor printr-o încheiere din 27.03.2015. Contestatorii au mai învederat că la data de 27.04.2015 a fost emisă notificarea nr. 60 prin care au fost înștiințați că suma corespunzătoare sultei a fost depusă la CEC Bank SA. Ulterior, la 29.04.2015 a fost emisă o încheiere de încuviințare a executării silite în dosarul nr. 182/2015 pentru suma de 2338,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată conform sentinței menționate anterior și s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 3469,8 lei printr-o încheiere separată. De asemenea, a fost emisă o înștiințare prin care li s-a pus în vedere să predea imobilul în 8 zile de la primirea acelei notificări și să achite suma de 5808,3 lei compusă din cheltuielile de judecată și cheltuielile de executare. Contestatorii au subliniat că suma aferentă cheltuielilor de judecată din dosarul de partaj a fost diminuată de instanța de control judiciar și a fost achitată în cadrul primului dosar de executare astfel încât nu se mai putea începe o nouă executare pentru suma menționată în cuprinsul sentinței de partaj cu titlul de cheltuieli de judecată. Pe cale de consecință, nici cheltuielile de executare stabilite de executor pentru executarea acelei obligații nu pot fi suportate de aceștia.

În ceea ce privește obligația de predare a imobilului, contestatorii au susținut că sentința în baza căreia s-a început executarea nu cuprinde nicio mențiune cu privire la o astfel de obligație.

Contestatorii au mai precizat că se impune suspendarea executării silite întrucât continuarea executării pentru obligația de a plăti o sumă ce a fost executată deja și pentru obligația de predare a imobilului ce nu se regăsește în titlul executoriu le-ar aduce prejudicii grave.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. C.p.c.

În dovedire contestatorii au solicitat proba cu înscrisuri.

Intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată și obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, intimații au învederat că dosarul de executare nr. 127/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc A_____ I____ se referă numai la cheltuielile de judecată stabilite în sarcina contestatorilor prin sentința nr. 7620/2011 a Judecătoriei sector 4 București, astfel cum a fost modificată prin decizia nr. 226A pronunțată de Tribunalul București, iar în acel dosar contestatorii au achitat atât cheltuielile de judecată respective cât și cheltuielile de executare stabilite de executor pentru recuperarea cheltuielilor de judecată astfel încât nu mai au nicio pretenție de la contestatori sub acest aspect. Intimații au mai susținut că dosarul de executare nr. 182/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc A_____ I____ s-a format ca urmare a refuzului contestatorilor de a preda de bunăvoie imobilul supus partajului. De asemenea, executorul judecătoresc a emis o încheiere de îndreptare a erorilor materiale din actele de executare efectuate în dosarul nr. 182/2015, cu privire la cheltuielile de judecată deja recuperate în dosarul de executare nr. 127/2015. Intimații au mai susținut că sentința de partaj constituie titlu executoriu și pentru obligația de predare a imobilului câtă vreme acesta a fost atribuit intimaților.

Intimații au mai solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației la executare și exonerarea lor de plata cheltuielilor de judecată pe motiv că au recunoscut împrejurarea că actele de executare, în forma inițială, nu erau corecte deoarece includeau și cheltuielile de judecată deja recuperate în primul dosar de executare.

Intimații au mai precizat că imobilul le-a fost predat la data de 14.05.2015 astfel încât nu mai este posibilă suspendarea executării în ceea ce privește obligația de predare a imobilului.

În dovedire intimații au solicitat proba cu înscrisuri iar în drept au invocat dispozițiile art. 205-208 C.p.c, art. 632 și urm. C.p.c.

Din oficiu s-au solicitat copii certificate de executor ale actelor de executare din dosarul nr. 182/2015, actele respective fiind atașate la dosar în data de 26.06.2015.

Cererea a fost timbrată cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 495,42 lei pentru contestația la executare și cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei pentru capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării silite. De asemenea, contestatorii au depus la dosar dovada achitării cheltuielilor de fotocopiere a actelor de executare în conformitate cu art. 717 C.p.c.

La ultimul termen de judecată, contestatorii au renunțat la capătul de cerere privind suspendarea executării silite, instanța luând act de această precizare prin încheierea de ședință. De asemenea, intimații au precizat că vor solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Analizând înscrisurile de la dosar, instanța reține că dosarul de executare silită nr. 182/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc A_____ I____ s-a format ca urmare a unei cereri de punere în executare silită a sentinței nr. 7620/2011 pronunțată de Judecătoria sector 4 București, cerere formulată de intimații din prezenta cauză. Deși intimații au solicitat executarea silită numai cu privire la predarea imobilului la care se referă sentința respectivă și au depus la dosar copiile recipiselor de consemnare a sultei, executorul judecătoresc a încuviințat executarea silită atât cu privire la obligația de predare a imobilului cât și cu privire la obligația de a plată a sumei de 2338,5 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, printr-o încheiere pronunțată la data de 29.04.2015. La aceeași dată executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 3469,8 lei din care 230 lei reprezintă onorariul executorului judecătoresc pentru obligația de plată a cheltuielilor de judecată iar 2000 lei, onorariul executorului judecătoresc pentru evacuare, 1239,8 lei, cheltuieli de comunicare, efectuare acte de procedură, multiplicare acte, onorariu de avocat. De asemenea, s-a comunicat contestatorilor o înștiințare prin care li s-a pus în vedere să predea imobilul și să achite atât cheltuielile de judecată cât și pe cele de executare iar la data de 4.05.2015 a înființat poprire asupra contului deschis pe numele contestatoarei T____ F______ la CEC Bank SA în care se află consemnată suma de xxxxx,5 lei cu titlul de sultă, precum și asupra tuturor altor conturi pe numele acesteia, până la concurența sumei de 5808,3 lei. La data de 14.05.2015 s-a constatat prin proces verbal predarea imobilului menționat în sentința nr. 7620/2011 către creditori iar la data de 12.05.2015 a fost consemnată suma de 5808,3 lei la dispoziția executorului ca urmare a popririi menționate anterior. La data de 15.05.2015 executorul judecătoresc a emis însă un proces verbal prin care a îndreptat erorile materiale strecurate în actele de executare în sensul înlocuirii mențiunilor „la plata sumei de 2338,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată” și „total cheltuieli de executare silită, 3469,8 lei” cu „total cheltuieli de executare silită, 3239,8 lei”. Ca urmare a acestei îndreptări de eroare, contestatorii au fost înștiințați de executor că li s-a consemnat suma de 2568,5 lei, reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuielile de executare aferente. Suma respectivă este menționată în recipisa de consemnare nr. xxxxxxx/1 a cărei copie a fost înaintată de executor odată cu actele de executare. De asemenea, la data de 23.06.2015 executorul a emis o adresă către CEC Bank SA cu solicitarea de ridicare a popririi menționând că executarea silită a încetat în temeiul art. 702 alin. 1 pct. 1 C.p.c.

Având în vedere procesul verbal de îndreptare a erorilor materiale și dispozițiile art. 656 alin. 2 C.p.c conform cărora erorile materiale săvârșite cu prilejul întocmirii actelor arătate la alin. 1 se pot îndrepta din oficiu sau la cerere, cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute pentru întocmirea lor, instanța reține că nu se justifică anularea actelor de executare pe motiv că s-au menționat cheltuielile de judecată în cuantum de 2338,5 lei prevăzute în sentința nr. 7620/2011 a Judecătoriei Sector 4 București și cheltuieli de executare aferente executării obligației de plată a sumei respective. Prin procesul verbal întocmit de executor acesta a îndreptat din oficiu, în conformitate cu art. 656 alin. 2 C.p.c, actele de executare în sensul înlăturării mențiunii cu privire la obligația de plată a sumei de 2338,5 lei cu titlul de cheltuieli de judecată și a sumei de 230 lei, onorariul executorului pentru executarea obligației respective. Mai mult, sumele respective, reținute prin poprire din sulta consemnată în contul contestatoarei T____ F______, au fost restituite acesteia, după cum rezultă din recipisa de consemnare nr. xxxxxxx/1. Prin îndreptarea erorilor materiale din oficiu de executor și prin consemnarea sumei executate silit în plus din cauza acelor erori s-a înlăturat vătămarea cauzată contestatorilor prin menționarea sumei de 2338,5 lei și a cheltuielilor de executare în cuantum de 230 lei aferente acelei sume în actele de executare astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 177 alin. 3 C.p.c. conform cărora actul de procedură nu va fi anulat dacă până la momentul pronunțării asupra excepției de nulitate a dispărut cauza acesteia. Deși dispozițiile art. 177 alin. 3 C.p.c. se referă la actele de procedură, în lipsa unor dispoziții speciale în materia executării silite, la analiza incidenței aplicării sancțiunii nulității în cazul unor acte de executare urmează a se aplica regulile generale în materia nulității actelor de procedură, așadar, inclusiv regula de la art. 177 alin. 3 menționată mai sus. Dispărând cauza nulității până la data pronunțării prezentei sentinței, nu se mai justifică nici analiza motivului invocat de contestatori cu privire la inexistența obligației de a plăti suma de 2338,5 lei în temeiul sentinței nr. 7620/2011 ca urmare a schimbării acesteia în calea de atac în sensul diminuării sumei respective.

În ceea ce privește obligația de predare a imobilului, instanța reține că sentința nr. 7620/31.10.2011 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, astfel cum a fost schimbată în parte prin decizia nr. 226A/5.03.2013 pronunțată de Tribunalul București, constituie titlu executoriu și pentru predarea imobilului către intimați în condițiile în care, prin acea sentință s-a dispus partajul imobilului din București, _______________________. 103 ___________ ___________ sector 4 și s-a atribuit imobilul respectiv către intimații din prezenta cauză, în deplină proprietate și liniștită posesie. Conform art. 480 din Vechiul Cod Civil, în prezent abrogat dar în vigoare la data la care a început litigiul finalizat cu pronunțarea sentinței în baza căreia s-a început executarea în dosarul nr. 182/2015, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege. Așadar, prin atribuirea imobilului în deplină proprietate și liniștită posesie către intimații din prezenta cauză, implicit contestatorii au pierdut dreptul de a mai folosi imobilul, având, așadar, obligația implicită de a-l preda actualilor proprietari. Dacă până la achitarea sultei folosirea imobilului ar putea fi justificată de invocarea unui eventual drept de retenție, pentru perioada ulterioară achitării sultei contestatorii nu au justificat în vreun fel refuzul de a preda imobilul de bunăvoie către intimați pentru ca aceștia să se bucure nestingherit de bunul atribuit în proprietatea exclusivă la partaj. În acest sens s-a pronunțat și Plenul Tribunalului Suprem prin decizia de îndrumare nr. 3/1968, prin care s-a prevăzut că Hotărârea de partaj rămasă definitivă constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare, indiferent dacă în acțiune s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunului și chiar dacă instanța nu a dispus această predare. Ca atare, introducerea de către copărtaș a unei acțiuni în revendicare împotriva copărtașului care deține bunul atribuit și refuză a-l preda nu este necesară. Conform acelei decizii de îndrumare, Hotărârea de partaj nu este susceptibilă de executare în cazul când părțile declară în mod expres că nu solicită predarea bunurilor. În aceasta situație, pentru ca partea care a obținut hotărârea să între în posesia bunurilor atribuite și a căror predare i-a fost refuzată de ceilalți copărtași, este necesară introducerea unei acțiuni în revendicare. O atare hotărâre își păstrează puterea de lucru judecat, putându-se opune prescripția dreptului de a cere executarea numai cu privire la obligația de a plăti sulte.

Pentru considerentele expuse instanța constată netemeinicia și în cazul contestației la executare formulată cu privire la executarea silită a obligației de predare a imobilului.

În consecință, în temeiul art. 711 și urm. C.p.c. instanța va respinge contestația la executare ca neîntemeiată. De asemenea, având în vedere precizarea mandatarului avocat al intimaților de la ultimul termen în sensul că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată, instanța va lua act că intimații nu au solicitat obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorii T____ G_______ și T____ F______, ambii cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de Avocat „F___ L_____” din București, sector 1, __________________ D___ nr. 15, în contradictoriu cu intimații B_______ I____ și B_______ M_____, ambii cu domiciliul în București, sector 4, _______________________. 103, ____________, ____________, împotriva actelor de executare din dosarul nr. 182/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc A_____ I____.

Ia act că intimații nu au solicitat obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în 10 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sector 4 București.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 27.08.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

N_______-M_____ C______-S____ I____-D_____ C______

Red. Jud. N.M.C.S, Dact. N.M.C.S, I.D.C./2015/6 ex.