ROMÂNIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA I-A CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 1203/A/2015

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: - V________ A___ E____ - judecător

- R________ I__ - judecător

- Ș___ R_____ - grefier

Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de către pârâta S________ SRL – prin reprezentant legal ___________________ împotriva sentinței civile nr.1400/2015, pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul civil nr.XXXXXXXXXXXXX (judecător fond R____ I_____ S_____).

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns reprezentanta intimatei-reclamante P___ A____, avocat I_______ L__________, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefier, după care:

S-a constatat că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 17.11.2015 , apelanta-pârâtă, prin avocat C_____ A________ a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.

Reprezentanta intimatei-reclamante P___ A____, avocat I_______ L__________ a învederat instanței că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul în combaterea apelului.

Reprezentanta intimatei-reclamante P___ A____, avocat I_______ L__________ a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, respingerea apelului și menținerea sentinței atacate, apreciind-o ca temeinică și legală; cu cheltuieli de judecată ocazionate de judecarea cauzei în fond și în apel. A arătat că , potrivit dispozițiilor art. 1178 Cod civil, nu s-a făcut comunicarea cesiunii de creanță, care la data de 02.12.2011 a fost cedată de către BRD – GSG către _____________________, iar la data de 15.12.2011 de către _____________________ către S________. Analizând motivele de apel, a arătat că apelanta se contrazice cu privire la efectuarea notificării cesiunii de creanță, afirmând inițial că aceasta a fost realizată, iar apoi revenind cu privire la acest aspect, astfel că ___________________ nu putea demara proceduri de executare silită, neavând calitatea de creditor al S________ SRL și nefăcând dovada de administrator al creanței în România.

TRIBUNALUL

P___ sentința civilă nr. 2184/2015, pronunțată de Judecătoria Petroșani, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă excepția lipsei calității de reprezentant al S.C.Kruk România S.R.L., pentru S________ S.a.R.L. și s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea P___ A____, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat I_______ L__________, cu sediul în Săvârșin, nr.133 A, jud. Hunedoara, în contradictoriu cu intimata S________ S.a.R.L. prin reprezentant legal S.C. KRUK ROMÂNIA S.R.L., cu sediul în București, ___________________________, etaj 10, sector 4, împotriva actelor de executare silită întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc Cherșa S________, în dosarul execuțional nr.110/EX/2014. Instanța a luat act de renunțarea contestatoarei la excepția prescripției dreptului intimatei creditoare, de a cere executarea silită.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit contractului de credit, încheiat sub forma descoperitului de cont între BRD Group Societe Generale și contestatoarea P___ A____, la data de 04.07.2008, aceasta din urmă a primit suma e 3.042 lei, termenul de acordare fiind de 24 de luni.

Creditul acordat nu a fost restituit de contestatoare, cum de altfel a recunoscut contestatoarea în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Ulterior, între BRD Group Societe Generale, în calitate de cedent și Kruk Internațional S.R.L., în calitate de cesionar, s-a încheiat în data de 02.12.2011 contractul de cesiune de creanță nr.8, (filele42-60) prin care cedentul a cedat cesionarului un portofoliu de creanțe neperformante, între care se regăsește și cea rezultată din contractul de credit bancar încheiat între BRD Group Societe Generale și P___ A____ în calitate de împrumutat, la data de 04.07.2008. Ulterior acestei cesiuni, Kruk Internațional SRL în calitate de cedent și S________ S.a.R.L., în calitate de cesionar, au încheiat, la data de 15.12.2011, contractul de cesiune de creanțe (filele 61-66) între care se regăsește și cea rezultată din contractul de credit încheiat între BRD SA și P___ A____ la data de 04.07.2008.

Se mai reținut că, cesiunea de creanțe a fost a fost înregistrată și în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare sub nr. 2011-xxxxxxxxxxxxxx-UJT, respectiv 2011-xxxxxxxxxxxxxx-AFM (fila 69).

La data de 17.02.2014, creditoarea S________ S.a.R.L. prin reprezentant legal S.C. KRUK ROMÂNIA S.R.L. a formulat cerere de executare silită, înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc Cherșa S________, sub nr.110/EX/2014, în vederea punerii în executare a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit încheiat sub forma descoperitului de cont între BRD Group Societe Generale și contestatoarea P___ A____, la data de 04.07.2008.

P___ încheierea nr.1212/CC/2014, pronunțată de Judecătoria A___ I____, în cauza ce a format obiectul dosarului nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost încuviințată executarea silită a contractului de credit încheiat la data de 04.07.2008, privind pe contestatoarea debitoare, la cererea creditorului S________ S.a.R.L. prin reprezentant legal S.C. KRUK ROMÂNIA S.R.L.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității de reprezentant al S.C.Kruk România S.R.L., pentru S________ S.a.R.L., invocată de contestatoare, instanța a respins excepția ca nefondată, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 84, alin.1, din Codul de procedură civilă, „Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.”, iar potrivit art. 85, alin.3 “Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.”

Legea conferă așadar părții, posibilitatea de a-și exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Instituția reprezentării vizează procedeul juridic prin care o persoană, numită reprezentant, îndeplinește acte de procedură în numele sau pe seama unei părți din proces, efectele actului îndeplinit producându-se direct față de parate.

Persoanele juridice pot fi însă reprezentate legal de administratorii lor sau, în lipsa organelor de administrare, de fondatori ori de către persoane fizice sau juridice, desemnate în acest sens.

În speța de față, intimata creditoare S________ S.a.R.L.a și-a formulat apărări în cauză, prin reprezentantul său legal, S.C.Kruk România S.R.L., întâmpinarea fiind semnată de managerul departamentului juridic, numitul B__ A________ (a se vedea în acest sens fila 41, din dosarul Judecătoriei A___ I____) și de asemenea prin același reprezentant legal a demarat procedura executării silite față de contestatoarea debitoare.

S-a constatat că, la dosar, intimata a făcut dovada calității de reprezentant a lui S.C.Kruk România S.R.L., prin depunerea Deciziei administratorului S.C. Kruk România S.R.L. nr. 23/17.09.2014, autentificată prin încheierea nr. 1746/28.11.2014 a Societății Profesionale Notariale ”Themis” (filele 54-56), prin care împuternicește pe numitul A________ B__, „să reprezinte societatea, cu puteri depline, pentru a semna, în numele și pe seama acesteia, orice document referitor la colectarea prin executare silită și/sau colectare amiabilă și/sau colectarea în fața instanțelor de judecată, a creanțelor clienților societății KRUK S.A.și S________……notificări ale cesiunii și somații de plată, angajamente de plată și/sau acorduri cu debitorii, orice fel de documente adresate către executori judecătorești, notari publici, instanțe de judecată, Poliție sau P______, cum ar fi: observații, note, întâmpinări, acțiuni judiciare, cereri, căi de atac, etc.”

Tot în cuprinsul deciziei menționate se arată că, „mandatarul va putea împuternici consilieri juridic sau avocați ai societății, în vederea reprezentării în fața oricăror instanțe competente pentru îndeplinirea celor menționate mai sus”.

Potrivit art.8, alin.1 din Codul de procedură civilă, „Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu și nici reședință în țară sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.”

În consecință, câtă vreme, actele au fost întocmite de S.C.Kruk România S.R.L. prin consilierii săi juridici, instanța a apreciat că, în cauză au fost respectate dispozițiile art. 84, alin.1 din Codul de procedură civilă.

Constatându-se că, intimata este legal reprezentată în fața instanței de judecată, pentru argumentele arătate mai sus, s-a reținut că, și în faza de executare silită, intimata creditoare S________ S.a.R.L. a fost reprezentată, în mod legal, de același reprezentant convențional S.C.Kruk România S.R.L.

Cu privire la fondul cauzei, s-a reținut că, motivele invocate de contestatoare vizează, pe de o parte, creanța în sumă de 5.103,43 lei, pentru care s-a pornit executarea silită, care nu ar conține nici un mod de calcul a debitului restant și a dobânzilor, astfel încât să se poată face verificări cu privire la corectitudinea acestei sume, iar pe de altă parte, că, nu îi este opozabilă cesiunea de creanță dintre BRD și S.C.KRUK România S.R.L., întrucât nu a fost notificată cu privire la cesiunea de creanță.

În ce privește primul motiv invocat de contestatoare, aceste este nefondat, având în vedere că, potrivit situației contului, la data de 15.12.2011 (data cesiunii de creanță), debitul înregistrat de contestatoarea debitoare, era format din suma de 2.662,30 lei, reprezentând credit restant și suma de 1.063,27 lei, reprezentând dobânzi, iar la data de formulării cererii de executare silită (fila 154), 17.02.2014, debitul pentru care a fost încuviințată executarea silită, acela de 5.103,43 lei, era format din suma de 2.662,30 lei, reprezentând credit restant și suma de 2.441,13 lei, reprezentând dobânzi, fiind evident că, în această perioadă de timp, cuantumul dobânzilor a fost în creștere. De altfel, chiar contestatoarea recunoaște în cuprinsul cererii de chemare în judecată că, în luna următoare celei în care a împrumutat suma de 3.042 lei, a rămas fără loc de muncă și nu a mai făcut nici o plată, astfel că se justifică suma ridicată a creditului restant.

Referitor la inopozabilitatea cesiunii de creanță, verificând actele dosarului execuțional, s-a constatat că, la fila 118 din dosarul Judecătoriei A___ I____, se află depusă notificarea către contestatoarea debitoare a cesiunii de creanță, în forma scrisă, însă, câtă vreme la dosar nu există și dovada comunicării acesteia către debitoare, nu produce nici un efect, dimpotrivă echivalează cu lipsa notificării debitoarei, cu privire la noul creditor.

Potrivit art.1578 din Codul civil, “(1) Debitorul este ținut să plătească cesionarului din momentul în care:

a) acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă;

b) primește o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanța cedată și se solicită debitorului să plătească cesionarului. În cazul unei cesiuni parțiale, trebuie indicată și întinderea cesiunii.

(2) Înainte de acceptare sau de primirea comunicării, debitorul nu se poate libera decât plătind cedentului.

(3) Atunci când comunicarea cesiunii este făcută de cesionar, debitorul îi poate cere acestuia să îi prezinte dovada scrisă a cesiunii.

(4) Până la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate să suspende plata.

(5) Comunicarea cesiunii nu produce efecte dacă dovada scrisă a cesiunii nu este comunicată debitorului.”

Așadar, până la notificarea cesiunii de creanță către debitorul cedat, creditorul cesionar nu poate pretinde acestuia executarea obligației, prin urmare, creanța nu este exigibilă, pentru această interpretare pledând și dispozițiile art.1575, alin.2 din Codul civil, care recunosc creditorului cesionar, dreptul de a face, doar acte de conservare, cu privire la dreptul cedat, câtă vreme cesiunea nu a fost notificată debitorului cedat, întrucât, creanța exigibilă reprezintă creanța cu scadența împlinită, deci a cărei executare, la nevoie chiar silită, poate fi cerută de către creditor.

Chiar dacă, cesiunea de creanțe a fost înregistrată în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, instanța reține, în acord cu dispozițiile art.1579 din Codul civil, că ”Cesiunea unei universalități de creanțe, actuale sau viitoare, nu este opozabilă terților decât prin înscrierea cesiunii în arhivă. Cu toate acestea, cesiunea nu este opozabilă debitorilor decât din momentul comunicării ei.”

Văzând și dispozițiile art. 663 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „executarea silită nu se poate face, decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă”, pentru argumentele arătate, instanța a apreciat ca fondată contestația, motiv pentru care a admis-o, cu consecința anulării tuturor actelor de executare silită, întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc Cherșa S________, în dosarul execuțional nr.110/EX/2014.

Împotriva hotărârii a declarat apel intimata în contestație S________ S.a.R.L., prin reprezentant ___________________ prin care a solicitat modificarea acesteia în totalitate, cu consecința încuviințării executării silite împotriva debitoarei P___ A____.

În motivare, a arătat că debitoarea a fost înștiințată cu privire la transmiterea creanței pe adresa indicată în contractul de împrumut și menționată și în contestația la executare adresată instanței, dar neridicarea corespondenței, indică rea-credință din partea sa. În plus, au fost trimise mai multe notificări la adresa debitoarei, atât cu copia primei cesiuni de creanță, 02.12.2011 și cât și cu privire la cea de-a doua, 15.12.2011; totodată, cele două cesiuni au fost înregistrate și în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare sub nr. 2011-xxxxxxxxxxxxxx-UJT, respectiv 2011-xxxxxxxxxxxxxx-AFM.

Apelanta a mai învederat că și dacă nu s-ar ține seama de notificările inițiale, debitoarei i s-a adus la cunoștință despre schimbarea creditorului o dată cu demararea executării silite.

În drept au fost invocate prevederile art. 1578 C.civ., art. 628 alin. 3 C.p.c.

Intimata P___ A____ a depus întâmpinarea prin care a solicitat respingerea apelului, în principal, pe lipsa calității de reprezentant al S.C. Kruk România S.R.L., pentru o altă persoană juridică, iar pe fond, ca netemeinic; cu cheltuieli de judecată în ambele căi procesuale.

În motivare, a arătat că Kruk Internațional SRL nu poate acționa în anul 2014 ca reprezentant al S________ S.a.R.L în baza unei împuterniciri din anul 2010, anterioară oricăror contracte de cesiune care o privesc pe contestatoare, în plus, contestatoarea nu este subiect în legătură cu OUG nr. 50/2010.

Cu privire la promovarea prezentei căi de atac, a învederat că legislația română nu permite creditoarei să acționeze direct prin organele sale proprii, fiind obligată să încheie un contract de asistență juridică avocațială.

Pe fondul cauzei, a precizat că potrivit extrasului de cont depus de BRD, nu mai avea niciun fel de datorie izvorâtă din contractul încheiat în data de 04.07.2008, tocmai de aceasta a și renunțat la susținerea excepției prescripției.

În ceea ce privește motivul pentru care prima instanță a admis contestația la executare, respectiv inexistența notificării cesiunii de creanță, se observă că borderoul la care apelanta face referire este întocmit pro causa, înainte de data cesiunii, iar înscrisul intitulat “confirmare de primire” a fost trimis de la București și nu de la Târgoviște, si nu face nici o referire la conținutul său.

Apelanta ________________.R.L. a depus răspuns la întâmpinare prin care a invocat excepția puterii de lucru judecat, în condițiile în care prima instanță a respins excepția calității de reprezentant al ___________________. A precizat că prin acest răspuns la întâmpinare, apelanta prin reprezentant convențional, av. A________ C_____, își asumă apelul declarat prin intermediarul consilierului juridic, angajat al ___________________, în calitate de mandatar al creditorului.

Pe fond, a precizat că cesiunea de creanță a fost notificată în condițiile art. 1393 C.civil, în plus, au fost îndeplinite toate dispozițiile legale privind executarea silită, contestatoarea sustrăgându-se cu rea-credință de la îndeplinirea obligațiilor contractuale.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu suma de 107,50 lei taxă judiciară de timbru. (f. 41).

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și sub toate aspectele, conform prevederilor art. 476-478 C.p.c., raportat la probele administrate, Tribunalul reține următoarele:

Contestatoarea P___ A____ a încheiat în data de 04.07.2008 un contract de credit pentru o descoperire de cont, cu BRD Group Societe Generale – Sucursala Sibiu. În data de 02.12.2011, BRD a concesionat către _________________________ un portofoliu de creanțe neperformante, prin care și cea rezultată din contractul bancar încheiat cu contestatoarea, pentru ca ulterior, în data de 15.12.2011 _________________________ să cedeze aceeași creanță în favoarea cesionarului S________ S.a.R.L..

Prima instanță a reținut, în mod întemeiat, faptul că cesiunile de creanță nu au fost aduse la cunoștința debitoarei. Într-adevăr, la f. 118 din dosarul primei instanțe, se află notificarea, către contestatoare, a cesiunii de creanță, dar nu există dovada comunicării acesteia.

În fața instanței de control judiciar, apelanta se prelevează în susținerea poziției sale, în sensul comunicării cesiunii de creanță, de un proces-verbal de primire din data de 21.12.2011 (f. 11) din care rezultă predarea către Oficiul Poștal Târgoviște a unui număr de xxxxx scrisori tip corespondență recomandată cu confirmare de primire. Însă ștampila Oficiul Poștal din Târgoviște este datată 21.01.xxxxx (f. 12), cu mult anterior încheierii celor două contracte de cesiune (01.12.2011, 15.12.2011), astfel că apare ca întemeiată poziția exprimată prin întâmpinare, în sensul întocmirii procesului-verbal din data de 21.12.2011, pro causa.

Potrivit prevederilor art. 1578 C.civil, debitorul este ținut să plătească cesionarului din momentul în care primește o comunicare scrisă, și cum în cauză se constată lipsa acesteia, în mod întemeiat, prima instanță a procedat la admiterea contestației la executare.

P___ întâmpinarea depusă la cererea de apel, contestatoarea P___ A____ a invocat, cu titlu preliminar, lipsa calității de reprezentant al S.C. Kruk România S.R.L. pentru S________ S.a.R.L. și lipsa calității de reprezentant în promovarea căii de atac.

Cu privire la prima chestiune, deși contestatoarea se bazează în susținerea poziției sale de un înscris din data de 01.10.2010 prin care Kruk International SRL era împuternicit de S________ S.a.R.L. să acționeze, la dosarul cauzei a fost depusă în fața primei instanțe Decizia administratorului Kruk România SRL nr. 23/17.09.2014, autentificată, din care rezultă dovada calității de reprezentant a lui Kruk România SRL, așa cum în mod temeinic a reținut și instanța de fond.

Cu privire la promovarea căii de atac, în apel, a fost depusă împuternicirea avocațială, prin care reprezentantul legal, avocat A________ C_____ și-a însușit apelul declarat prin intermediul consilierului juridic, angajat al ___________________ .

Raportat la considerentele precedente, în temeiul art. 480 alin. 1 C.p.c., urmează a fi respins ca nefundat apelul promovat de intimata în contestație, fiind menținută ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de prima instanță.

În temeiul art. 453 C.p.c. apelanta va fi obligată la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat, în favoarea contestatoarei.

Cu prilejul susținerii cauzei pe fond, apărătoarea contestatoarei a solicitat și acordarea cheltuielilor de judecată avansate în fața primei instanțe , însă acestea nu pot fi acordate de către instanța de control judiciar în considerarea următoarelor argumente.

La termenul de judecată din data de 22.07.2015, când prima instanță a acordat cuvântul în dezbaterea fondului, contestatoarea a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată dovedite cu chitanțele depuse (f. 71-72) în sumă de 620 lei, dar prima instanță nu a analizat cererea nici în considerentele hotărârii și nu a dispus asupra ei nici prin dispozitiv.

Potrivit prevederilor art. 444 alin. 1 C.p.c., dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu (în speță cheltuielile de judecată), se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara apel împotriva hotărârii; completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului (art. 445 C.p.c.) ci numai în condițiile art. 444 C.p.c..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂREȘTE

Respinge ca nefondat apelul declarat de către intimata în contestație S________ S.a. prin reprezentant Kruk România SRL împotriva sentinței civile nr. 2184/2015 pronunțată de Judecătoria Petroșani, județul Hunedoara.

Obligă pe apelantă la plata sumei de 400 lei - cheltuieli de judecată în apel către intimata-contestatoare P___ A____.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20.11.2015.

PreședinteJudecător,

V________ A___ E____ R________ I__

Grefier

Ș___ R_____

VAE/FI - 6 exp

30.12.2015

Jud. fond R____ I_____ S_____