Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGOVIȘTE

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2797

Ședința din camera de consiliu din data de 07.09.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M_____-M____ I__

GREFIER: M_____ N_____

Pe rol se află soluționarea cererii de valoare redusă formulată de reclamanta S.C. C_______ DE A__ TÂRGOVIȘTE - DÂMBOVIȚA S.A., cu sediul în Târgoviște, __________________, nr. 50, județ Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta L____ M_____ V______, domiciliată în Târgoviște, P_______ L_______, _____________, județ Dâmbovița.

Procedura de soluționare a cererii se desfășoară fără citarea părților.

S-a expus referatul cauzei de către grefier, după care:

În temeiul dispozițiilor art. 131 C.proc.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza raportat la art. 1027 și art. 107 alin. 1 C.proc.civ.

În baza art. 238 C.proc.civ., instanța estimează o durată de o zi necesară pentru cercetarea procesului.

În temeiul art. 255 C.proc.civ., apreciind că proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, solicitată de reclamantă, este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului, o încuviințează.

Constatând lămurite împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța rămâne în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 05.05.2015 sub numărul XXXXXXXXXXXXX, reclamanta S.C. C_______ DE A__ TÂRGOVIȘTE – DÂMBOVIȚA S.A. a solicitat să se dispună obligarea pârâtei L____ M_____ V______ la plata sumei de 1.510,38 lei, din care suma de 1.278,85 lei, reprezentând contravaloarea apei potabile și a serviciilor de canalizare facturate în perioada octombrie 2013 - decembrie 2014 și suma de 231,53 lei, reprezentând penalități de întârziere. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a furnizat pârâtei servicii de alimentare cu apă și canalizare, însă aceasta nu a achitat contravaloarea serviciilor de care a beneficiat, astfel încât sunt îndeplinite condițiile de atragere a răspunderii contractuale a pârâtei. În privința penalităților de întârziere, reclamanta a arătat că acestea au fost calculate conform clauzei penale cuprinse în contractul dintre părți. Reclamanta a mai arătat că a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă pârâta nu a dat curs invitației la conciliere.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 969, art. 1073 și art. 1082 și urm. C.civ. și art. 30 din Legea nr. 241/2006.

În dovedire, reclamanta a atașat formularului de cerere de valoare redusă următoarele înscrisuri: contract de furnizare a apei potabile și evacuare a apelor menajere și pluviale din data de 15.05.2003, contract de prestări servicii, convocare la conciliere și facturi fiscale emise în perioada octombrie 2013 - decembrie 2014.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei.

Deși pârâtei i s-a comunicat formularul de cerere și copiile de pe înscrisurile depuse de reclamantă, aceasta nu a formulat un răspuns la cererea reclamantei.

În cauză, instanța a încuviințat și administrat, la solicitarea reclamantei, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

Între reclamanta S.C. C_______ DE A__ TÂRGOVIȘTE – DÂMBOVIȚA S.A. și pârâta L____ M_____ V______, prin Primăria Municipiului Târgoviște, s-a încheiat contractul de furnizare a apei potabile și de evacuare a apelor menajere și pluviale din data de 15.05.2003, atașat la dosarul cauzei, având ca obiect asigurarea de către reclamantă a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare. Contractul a fost încheiat pe perioada nedeterminată, reclamanta având obligația de a determina și factura cantitățile consumate lunar, iar pârâta având obligația de a achita contravaloarea acestora în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor, potrivit clauzelor contractuale.

De asemenea, conform clauzei 13 din contract, neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.

În temeiul contractului, reclamanta a emis în perioada octombrie 2013 - decembrie 2014 facturile fiscale atașate prezentului dosar, în cuantum total de 1.510,38 lei, din care suma de 1.278,85 lei, reprezentând contravaloarea apei potabile și a serviciilor de canalizare și suma de 231,53 lei, reprezentând penalități de întârziere.

În drept, în considerarea dispozițiilor art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, conform cărora „contractul este supus dispozițiilor în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864.

Conform dispozițiilor art. 969 C.civ. din 1864, „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”, acest text de lege reglementând principiul forței obligatorii a contractelor, în virtutea căruia părțile unui act juridic sunt ținute să-și îndeplinească întocmai obligațiile asumate.

Din coroborarea contractului încheiat între părți cu facturile emise în perioada octombrie 2013 - decembrie 2014, instanța reține că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale de a presta servicii de alimentare cu apă și de canalizare în beneficiul pârâtei.

În conformitate cu regulile sarcinii probei în materia răspunderii civile contractuale, având în vedere faptul că reclamanta a făcut dovada existenței dreptului său împotriva pârâtei, acesteia din urmă îi revenea sarcina de a proba o stare de fapt contrară, respectiv: că acest debit nu există; există, însă în alt cuantum, ori a existat și a fost achitat.

Întrucât o asemenea dovadă nu a fost făcută, instanța constată că, deși a beneficiat de serviciile prestate de reclamantă, pârâta nu a achitat contravaloarea acestora, în cuantum de 1.278,85 lei. Astfel, instanța reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, existând o neexecutare a unei obligații contractuale a pârâtei, neexecutare care, în temeiul art. 1082 C.civ. din 1864, aplicabil în cauză în baza art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, se prezumă a fi culpabilă și care a pricinuit reclamantei un prejudiciu de natură materială.

În privința penalităților de întârziere, instanța reține că părțile au convenit în mod anticipat asupra cuantumului despăgubirilor în caz de întârziere în executare prin inserarea art. 13 din contract, care reprezintă o clauză penală, potrivit art. 1066 C.civ. din 1864. Ca atare, având în vedere principiul disponibilității și calculul penalităților de întârziere prin raportarea zilelor de întârziere înregistrate la nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, calcul detaliat în cuprinsul facturilor, instanța constată că pârâta datorează penalități de întârziere în cuantumul solicitat de către reclamantă, respectiv 231,53 lei.

Prin urmare, în temeiul art. 969 C.civ. din 1864, instanța va admite cererea reclamantei și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.510,38 lei, din care suma de 1.278,85 lei, reprezentând contravaloarea apei potabile și a serviciilor de canalizare facturate în perioada octombrie 2013 - decembrie 2014 și suma de 231,53 lei, reprezentând penalități de întârziere.

Pe de altă parte, capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată este întemeiat numai în parte. Astfel, potrivit art. 452 C.proc.civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor. În cauză, reclamanta nu a făcut dovada existenței cheltuielilor de judecată solicitate constând în plata onorariului de avocat în cuantum de 200,3 lei, întrucât actul adițional la contractul de asistență juridică încheiat între reclamantă și avocat depus la dosar atestă numai asumarea de către reclamantă a obligației de plată, iar nu și efectuarea respectivei plăți, o astfel de dovadă putând fi făcut numai cu respectarea dispozițiilor art. 1499 - 1504 C.civ. În schimb, în temeiul art. 1031 alin. 1 C.proc.civ., având în vedere culpa procesuală a pârâtei, aceasta va fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, reprezentând cuantumul taxei judiciare de timbru aferente cererii de chemare în judecată, cheltuieli de judecată a căror dovadă a fost făcută în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta S.C. C_______ DE A__ TÂRGOVIȘTE - DÂMBOVIȚA S.A., cu sediul în Târgoviște, __________________, nr. 50, județ Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta L____ M_____ V______, domiciliată în Târgoviște, P_______ L_______, _____________, județ Dâmbovița.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.510,38 lei, din care suma de 1.278,85 lei, reprezentând contravaloarea apei potabile și a serviciilor de canalizare facturate în perioada octombrie 2013 - decembrie 2014 și suma de 231,53 lei, reprezentând penalități de întârziere.

Admite în parte cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.

Executorie.

Cu drept de a formula cerere de apel, care se depune la Judecătoria Târgoviște, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.09.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M_____-M____ I__ M_____ N_____

M.M.I./M.N. 18.09.2015/4 EX