Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul PRAHOVA
Materie juridică:
Civil
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Contestaţie la executare
Număr hotarâre:
3259/2015 din 07 decembrie 2015
Sursa:
Rolii.ro

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 3259

Ședința publică din data de 07.12.2015

Președinte: N_____ C____

Judecător: D______ G_______

Grefier: A____ Ș_______ P_______


Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI xxxxxxxx, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J40/552/15.01.2004, cu sediul în București, ____________________. 401A, sector 6, O.P. 76, C.P. 87, împotriva Sentinței civile nr. 9043/13.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimata – contestatoare S.C. W___ S_______ TEAM S.R.L., CUI RO xxxxxxxx, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, cu sediul în Ploiești, ___________________________, nr. 2, județul Prahova

Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 45 lei, conform Ordinelor de plată nr. xxxxx/06.05.2015, nr.xxxxx/06.06.2015 și nr. xxxxx/24.09.2014, ce au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură: la data de 24.09.2015, întâmpinare formulată de intimata – contestatoare, însoțită de un set de înscrisuri; la data de 19.10.2015, răspunsul apelantei – intimate la întâmpinarea susmenționată; la data de 25.11.2015, concluzii scrise formulate de intimata – contestatoare, însoțită de un set de înscrisuri, după care,

Tribunalul ia act că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, concluzii scrise formulate de intimata – contestatoare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat și, de asemenea, constată că, prin cererea de apel, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care, analizând actele și lucrările dosarului, constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.


T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești în data de 09.03.2015 sub numărul de mai sus, contestatorul S.C. W___ S_______ TEAM S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu intimata CNADNR S.A., contestație la executare împotriva executării silite începute la cererea intimatei de S____ „P____ și M____” în dosarul nr. 6023/2014, solicitând admiterea contestației, anularea actelor de executare efectuate în dosar și restituirea sumelor plătite în cursul executării silite.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011 nu constituie titlu executoriu, întrucât acesta a fost comunicat prin afișare la fostul sediu, deși efectuase măsurile de publicitate, prin înregistrarea în Registrul Comerțului.

Contestația nu a fost motivată sub aspectul dreptului material.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia a atașat cererii de chemare în judecată documentele primite de la executorul judecătoresc.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlul executoriu. Pe fond a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, arătând faptul că nu îi era opozabilă schimbarea sediului înregistrată la Registrul Comerțului pentru că nu a fost înregistrată și în certificatul de înmatriculare al autovehiculului. A învederat instanței faptul că în cauză nu poate fi aplicată Decizia nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât aceasta a fost pronunțată ulterior aplicării sancțiunii contravenționale și comunicării procesului-verbal.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia a atașat cererii de chemare în judecată procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și dovada de comunicare a acestuia.

Instanța a recalificat excepția inadmisibilității contestației cu privire la motivele de nelegalitate și netemeinicie a titlului executoriu în apărări pe fondul cauzei.

A fost încuviințată și administrată pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei. Din oficiu, instanța a dispus depunerea de către executorul judecătoresc a dosarului de executare.

În data de 06.07.2011 a fost întocmit de către intimată procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx, prin care se reținea săvârșirea de către petentă a contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, faptă pentru care contestatoarea a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 250 de lei și a fost obligată la plata către intimată a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 de euro (f. 62). Procedura de comunicare s-a realizat prin afișare, conform procesului-verbal din data de 21.07.2011 (f. 62).

Pentru suma de 28 de euro menționată și neachitată, intimata a solicitat executarea silită a contestatoarei, la S.C.P.E.J. P____ și M____ înregistrându-se dosarul de executare nr. 6023/2014 (f. 60-71).

În data de 19.02.2015 (f. 71) contestatoarei i-a fost adusă la cunoștință declanșarea executării silite împotriva sa.

Prin chitanța nr. 1066/19.02.2015, contestatoarea a achitat suma de 600,53 lei către S.C.P.E.J. P____ și M____, reprezentând debit în dosarul de executare nr. 6023/2014 (f. 98).

Legea nr. 134/2010 privind Codul De Procedură Civilă în vigoare la data începerii executării silite

Art. 453 alin. 1: „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.

Art. 517 alin. 4: „Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Art. 632 alin. 1: „Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu”.

Art. 723 alin. 1: „În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului”.

O.G. nr. 2/2001

Art. 27: „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului”.

Art. 37: „Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate”.

Decizia nr. 10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii

„Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire”.

„Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire”.

Prin sentința civilă nr. 9043/13.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. W___ S_______ TEAM S.R.L., s-a constatat că procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011 nu a dobândit caracter de titlu executoriu, a fost anulată executarea silită ce face obiectul dosarului nr. 6023/2014 aflat pe rolul S____ P____ și M____, dispunându-se întoarcerea executării silite, în sensul obligării S.C.P.E.J. P____ și M____, cu sediul în Ploiești, _____________________. 11, ____________, județ Prahova, la restituirea către contestatoare a sumei de 600,53 lei achitate conform chitanței nr. 1066/19.02.2015.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

Înscrisul care se execută silit reprezintă un proces-verbal de contravenție, creanța constând în contravaloarea tarifului de despăgubire, astfel că cerințele privind punerea în executare a acestuia sunt prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. În acest sens, potrivit art. 37 din respectivul act normativ, pentru ca procesul-verbal de contravenție să constituie titlu executoriu, trebuie ca acesta să nu fi fost atacat în termenul prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001. Termenul la care face trimitere textul citat este cel de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenție, în care contravenientul poate face plângere contravențională, potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001. Prin urmare, procesul-verbal de contravenție constituie titlu executoriu dacă nu a fost atacat cu plângere contravențională în termen de 15 zile de la comunicare. Comunicarea procesului-verbal constituie, astfel, o premisă pentru curgerea termenului de contestare și, pe cale de consecință, pentru dobândirea ulterioară a caracterului de titlu executoriu.

Potrivit deciziei nr. 10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție prin afișare este subsidiară celei realizate prin poștă cu confirmare de primire. În lumina acestei interpretări, obligatorii pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial, potrivit art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța a reținut că prezentul proces-verbal de contravenție nu a fost legal comunicat, comunicarea făcându-se direct prin afișare. Pe cale de consecință, termenul de formulare a plângerii contravenționale prevăzut de art. 31 nu a început să curgă.

Cum potrivit art. 37 din O.G. nr. 2/2001 procesul-verbal de contravenție constituie titlu executoriu dacă nu a fost atacat în termenul legal, întrucât în cauză termenul legal de formulare a plângerii contravenționale nu a început să curgă, instanța constată că procesul-verbal de contravenție nu a dobândit caracterul de titlu executoriu.

În legătură cu efectele deciziei nr. 10/2013, invocate de intimată prin întâmpinare, instanța atrage atenția asupra faptului că deciziile pronunțate în interesul legii nu au caracter de acte normative, însă acestea au rolul de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. Potrivit art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă, de la data publicării, instanțele naționale sunt obligate să interpreteze respectiva problemă de drept doar în sensul care a fost stabilit prin recursul în interesul legii. Aplicarea legii în timp nu este incidentă în cazul recursurilor în interesul legii, tocmai pentru că prin acestea nu se modifică legea, ci doar se stabilește modul corect de interpretare. Cu alte cuvinte, legea a rămas neschimbată de la data întocmirii procesului-verbal până în prezent, efectul recursului în interesul legii fiind doar acela că obligă și instanțele care anterior apreciau că este valabilă comunicarea efectuată direct prin afișare să se ralieze opiniei potrivit căreia o asemenea modalitate de comunicare este viciată, fiind necesar a se încerca mai întâi comunicarea prin poștă cu confirmare de primire. Deci intimata nu se poate prevala de faptul că la data întocmirii procesului-verbal nu exista obligația comunicării prin poștă. Ce s-a schimbat prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este doar modalitatea de interpretare a textului legal, nu însăși norma interpretată, astfel că se consideră că încă de la data intrării în vigoare a legii analizate singura interpretare corectă este cea stabilită prin recursul în interesul legii. În temeiul acestor considerente, afirmația intimatei privind faptul că procedura de comunicare s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv nu este corectă.

Ca urmare a constatării faptului că procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011 nu a dobândit niciodată caracterul de titlu executoriu, instanța va anula executarea silită efectuată în dosarul nr. 6023/2014 aflat pe rolul S.C.P.E.J. P____ și M____ întrucât aceasta a fost efectuată în lipsa unui titlu executoriu.

Ca urmare a anulării executării silite înseși, în temeiul art. 723 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de fond a admis cererea contestatoarei de întoarcere a executării silite. În acest sens, văzând că prin chitanța nr. 1066/19.02.2015 contestatoarea a achitat suma de 600,53 lei către S.C.P.E.J. P____ și M____, iar în dosarul de executare depus de către executor în copie conformă cu originalul nu există dovada distribuirii acestei sume, instanța va obliga pe S.C.P.E.J. P____ și M____ la restituirea către contestatoare a sumei respective.

În temeiul tuturor celor expuse, instanța de fond a apreciat că prezenta contestație la executare este întemeiată, întrucât procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011 nu a fost comunicat în mod legal contravenientului, astfel că nu constituie titlu executoriu și, prin urmare, executarea silită și toate actele emise în dosarul de executare întocmit în baza sa sunt nelegale. În aceste condiții și constatând că în efectuarea executării silite s-a plătit suma de 600,53 lei, instanța va admite și cererea de întoarcere a executării, obligând pe executor la restituirea sumei către contestatoare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata C_______ NAȚIONALĂ AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA solicitând modificarea în parte a sentinței respingerea contestației Ia executare formulată de către contestator împotriva executării silite efectuată de către Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești „P____ si M____" în baza titlului executoriu PVCC _______ 11 nr. xxxxxxx/06.07.2011 generat și semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 si ale HG nr. 1259/2001, ca nelegala si netemeinica. De asemenea, a solicitat menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești „P____ si M____" in baza titlului executoriu menționat si continuarea executării silite.

În motivarea cererii de apel apelanta a învederat instanței de apel faptul că în momentul pronunțării hotărârii instanța de fond s-a aflat în eroare, apreciind în mod nefondat că procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat în mod legal debitoarei, procesul verbal de contravenție în cauză neconstituind titlu executoriu.

Astfel, în baza probatoriului administrat în cauză, apelanta a solicitat instanței să constate faptul că emiterea și comunicarea procesului - verbal de contravenție în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, conform dovezii de comunicare a procesului - verbal în cauză, acesta a fost comunicat contravenientei, în conformitate cu dispozițiilor OG nr. 2/2001, în data de 21.07.2011, fără a se depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunii, operațiune confirmată de semnătura martorului prezent.

Totodată, instanța urmează a avea în vedere și dispozițiile art. 273, alin. (2) NCPC, potrivit cărora „mențiunile din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților fac, de asemenea, dovada până la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovadă scrisă".

În acest sens, apelanta a precizat faptul că datele de identificare ale contravenientei, respectiv denumirea și sediul social unde s-a efectuat comunicarea sunt datele pe care aceasta le are înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului și care s-au regăsit la momentul săvârșirii contravenției, respectiv emiterii și comunicării procesului - verbal de contravenție în cauză în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și înmatriculări a Vehiculelor - DRPCIV.

În plus, a mai precizat apelanta faptul că între CNADNR - SA și DRPCIV este încheiat un protocol de colaborare în vederea punerii la dispoziție a datelor proprietarilor de autovehicule care au încălcat dispozițiile legale ale OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 si alin. 2 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare, proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligați să solicite înmatricularea ori înregistrarea, după caz, înainte de a le pune în circulație. În cazul schimbării oricăror date înscrise în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, titularul acestuia este obligat să solicite autorității emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit modificarea.

Prin urmare, atât timp cat contravenienta nu și-a respectat obligația legală prevăzută în dispozițiile Ordinului nr. 1501/2006, cu modificările și completările ulterioare, apelanta a considerat că potrivit principiului fundamental de drept procesual civil " nimeni nu poate invoca propria culpă în apărarea sa - "nemo auditur propriam turpitudinem allegans".

Potrivit dispozițiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, înainte de apariția Deciziei nr. 10/2013 a ICCJ, modalitatea de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției era la latitudinea emitentului documentului, aceasta fiind alternativă, și nu subsidiară.

Apelanta a mai arătat că potrivit doctrinei de specialitate, contravenția continuă poate fi definită ca fiind acea formă a unității naturale contravenționale care constă în prelungirea în timp în chip natural a elementului material al laturii obiective (acțiune sau inacțiune) și a procesului de producere a rezultatului, până la un moment viitor al consumării, când activitatea contravenționala este oprita datorită unei energii contrare celei care a declanșat activitatea.

Epuizarea contravenției continue este dată de momentul intervenției unei forțe contrare care poate avea ca sursă fie voința făptuitorului însuși, fie intervenția autorității, fie intervenția altei persoane.

Contravenția continuă este reglementată de dispozițiile art. 13 alin. (2) din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, ce definesc acest tip de contravenție ca fiind situația în care încălcarea obligației legale durează în timp, și anume, actul de executare se prelungește în timp, în baza aceleași rezoluții contravenționale.

Apelanta a apreciat că instituția contravenției continue are o importantă relevanță în incidență cu alte instituții de drept. Astfel, legea contravențională aplicabilă în timp va fi legea în vigoare din momentul epuizării acesteia, moment de la care se calculează și termenul de prescripție a răspunderii contravenționale.

Aceste considerente ale doctrinei juridice sunt clar statuate și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În acest sens, apelanta a învederat că prin Decizia nr. 2570/18.04.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, Secția Penala s-a statuat faptul că "în cazul în care în timpul duratei unei infracțiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracțională s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a început și a durat o perioadă de timp."

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amenda.

Prin urmare, având în vedere cele sus rubricate, apelanta a precizat că în speța de față, momentul aplicării sancțiunii contravenționale prin emiterea procesului - verbal de contravenție reprezintă momentul în care contravenția continuî se epuizează ca urmare a intervenției unei autorități, respectiv CNADNR - SA prin agenții constatatori.

Având în vedere faptul că, în speță, momentul epuizării contravenției continue îl reprezintă anul 2011, apelanta a considerat că aplicarea dispozițiilor art. 27 din O.G. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, înainte de apariția Deciziei nr. 10/2013 pronunțata de ICCJ, prevedea că modalitatea de comunicare a procesului - verbal de constatare a contravenției era la latitudinea expeditorului (emitentul documentului), aceasta fiind alternativă și nu subsidiară.

Prin urmare, rezultă că cele două modalități de comunicare prevăzute de art. 27 teza I din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, sunt alternative, fără a exista vreo ordine de preferință între ele (din interpretarea gramaticala a normei, utilizarea conjuncției "sau" conduce la concluzia că legiuitorul nu a instituit o ordine de preferință, astfel încât s-ar putea recurge la oricare dintre cele două modalități, iar procedura de comunicare să fie considerata valabilă).

Pe cale de consecință, apelanta a apreciat că efectele Deciziei nr. 10/2013 nu pot viza decât actele, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor (de la data publicării acesteia in M. Of.), de către autoritățile implicate în activitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată, acestea trebuind să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabile să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat, legea trebuind să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă (CEDQ, Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, 1979),

Prin urmare, datorită faptului că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă, astfel cum este definită și reglementată de OG nr. 15/2002, precum și că legea contravențională aplicabilă în timp va fi legea în vigoare din momentul epuizării acesteia, reiese în mod evident faptul că în speță, este vorba despre o excepție de la principiul retroactivității legii contravenționale.

De asemenea, apelanta – intimată a solicitat instanței de judecată să constate și faptul că deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egală cu cea a legii cu caracter interpretativ.

Prin urmare, aplicarea Deciziei nr. 10/2013 a ICCJ în speța de față, deci pentru o situație anterioară momentului pronunțării, ar fi echivalentă cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.

Ori norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurală căreia nu i se aplica principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.

Față de cele expuse, apelanta – intimată a solicitat instanței de judecată să constate faptul că procedura de comunicare a titlului executoriu în cauză s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 650, alin. (3)NCPC, art. 466 și următoarele NCPC, precum și dispozițiile legale cuprinse în cererea de apel.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr. XXXXXXXXXXXXX la data de 07.09.2015.

În cadrul procedurii prealabile s-a dispus comunicarea motivelor de apel către intimata S.C. W___ S_______ TEAM S.R.L, care a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 6395 din 19.05.2015, ca fiind temeinică și legală.

Prin întâmpinare intimata a arătat că în mod corect instanța de fond a admis contestația și a dispus anularea actelor de executare silită întocmite de Societatea civila profesională a executorilor judecătorești „ P____ și M____" respectiv a titlului executoriu Proces verbal de constatare a contravenției generat și semnat electronic apreciind că procedura de comunicare a titlului executoriu „ prin afișare la domiciliul clientului sau sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire".

Astfel, intimata a arătat că susținerile referitoare la așa zisa obligație a societății de notificare a C.N.A.D.N.R. referitoare la modificarea sediului social nu au relevanță în cauză, întrucât reprezentanții acestora, în speță numita Jelescov E____, susține că s-a deplasat la sediul social din Ciorani și a afișat procesul verbal, așa cum reiese din însuși procesul verbal.

Nulitatea procesului verbal este atrasă de modalitatea de comunicare, care nu a fost viciată de existența altei adrese a societății, deoarece comunicarea nu s-a făcut așa cum ar fi trebuit prin poștă. Dacă se făcea comunicarea prin poștă, aceasta s-ar fi întors cu mențiunea că sediul societății este inexistent la acea adresă, însă reprezentanții C.N.A.D.N.R. susțin că au făcut o așa zisa afișare prin deplasarea la sediul societății, sediu care nu exista la acea adresă.

Mai mult decât, intimata a precizat că, atât reprezentanții C.N.A.D.N.R. cât și executorul judecătoresc săvârșesc fapte de natura penală susținând că a fost efectuată afișarea la sediul instituției din Ciorani, nr. 683, județul Prahova în anul 2011 în situația în care sediul S.C W___ S_______ TEAM S.R.L. începând din 28.04.2010 este în Ploiești, ___________________________, așa cum reiese din înscrisurile anexate, mai precis certificat de înregistrare eliberat de QNRC, Decizie de înregistrare a sediului emisa de ANAF si Decizia ONRC nr. 5994 din 28.04.2010 .

Intimata a apreciat că procedura de comunicare a procesului - verbal de contravenție a fost viciată și că debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.

Totodată, intimata a arătat că reprezentanții CNADNR și executorul judecătoresc care a verificat îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru declanșarea executării silite împotriva debitorului au încercat, cu rea credință ( prin fals) inducerea în eroare a instanței prin susținerea ca reală a unei situații neadevărate, mai precis delegata C.N.A.D.N.R. - Jelescov E____ care la data de 21.07.2011 (conform împuternicirii 92/xxxxx/06.07.2011) s-a deplasat la sediul societății din Ciorani, nr. 683, județul Prahova pentru a aplica dispozițiile art. 27 din O.G. 2/2001 NU este și nici nu a fost salariata C.N.A.D.N.R.- DRDP București - SDN Ploiești așa cum reiese din adresa comunicata de aceștia.

In dovedirea bunei credințe, intimata a precizat că a efectuat plățile solicitate in somația executorului judecătoresc pentru ca activitatea societății sa nu fie afectate de actele abuzive întreprinse.

Examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul declarat de apelanta - intimată este fondat, pentru următoarele considerente :

Comunicarea procesului verbal de contravenție era la latitudinea expeditorului(emitentul documentului), aceasta fiind alternativă și nu subsidiară înainte de apariția Deciziei nr. 10/2013 pronunțata de ICCJ.

Așa fiind, existau două modalități de comunicare prevăzute de art. 27 teza I din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, alternative, fără a exista vreo ordine de preferință între ele.

Prin urmare, datorită faptului că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă, astfel cum este definită și reglementată de OG nr. 15/2002, precum și că legea contravențională aplicabilă în timp va fi legea în vigoare din momentul epuizării acesteia, reiese în mod evident faptul că în speță, este vorba despre o excepție de la principiul retroactivității legii contravenționale.

Totodată, deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egală cu cea a legii cu caracter interpretativ.

Așadar, Decizia nr. 10/2013 a ICCJ nu poate fi aplicată pentru o situație anterioară momentului pronunțării.

Ori norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurală căreia nu i se aplica principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.

Astfel, procedura de comunicare a titlului executoriu în cauză s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv.

Procesul verbal de contravenție emis în cauză a fost comunicat intimatei cu respectarea termenului prevăzut de disp. OG nr. 2/2001, la sediul acesteia astfel cum acesta figura în baza de date a CNADNR SA.

Faptul că la data de 01.06.2010, asociații contestatoarei N_____ M____ domiciliată în com. Ciorani ___________________, nr. 683, jud. Prahova și E__ P____, domiciliat în comuna Bucov. __________________ A, jud. Prahova au hotărât schimbarea sediului societății în Ploiești, _________________________, corp C 6-etaj, jud. Prahova, nu poate fi imputată intimatei CNADR SA având în vedere că potrivit disp. art. 2 alin. 1 și alin. 2 din ordinul 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberării autorizațiilor de circulație provizorii sau pentru probe a autovehiculelor, cu modificările și completările ulterioare, proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora au obligația să solicite înmatricularea sau înregistrarea, după caz, a vehiculelor, înainte de a le pune în circulație.

Dacă intervine schimbarea oricăror date înscrise în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, cum este cazul în speța de față, titularul acestuia este obligat să solicite autorității emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de 30 de zile de la data la care a survenit modificarea.

Se constate că în speța de față, contestatoarea nu a îndeplinit această obligație, aspect ce nu poate fi imputat intimatei,considerent pentru care, tribunalul va admite apelul, conform disp. art. 480 alin. 2 C. pr. civ., va schimba în tot sentința atacată în sensul că va respinge contestația la executare.

În baza disp. art. 453 alin. 2 C. +pr. civ. va obliga intimata la plata sumei de 20 lei către apelantă, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:


Admite apelul declarat de intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI xxxxxxxx, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J40/552/15.01.2004, cu sediul în București, ____________________. 401A, sector 6, O.P. 76, C.P. 87, împotriva Sentinței civile nr. 9043/13.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimata – contestatoare S.C. W___ S_______ TEAM S.R.L., CUI RO xxxxxxxx, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, cu sediul în Ploiești, ___________________________, nr. 2, județul Prahova.

Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge contestația la executare.

Obligă intimata la plata sumei de 20 lei către apelantă, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07.12.2015.


Președinte, Judecător

N_____ CălinDaniela G_______

Fiind în CO semnează

Președintele Completului de Judecată

Grefier,

A____ – Ș_______ P_______




Operator de date cu caracter personal nr.5595

Red./Tehnored.N.C..

5 ex./30.12.2015

D.f. XXXXXXXXXXXXX– Judecătoria Ploiești

J. f. E__ A___ V_____

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025