Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:016.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL O__

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA Nr. 112/2016

Ședința publică de la 23 Februarie 2016

Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, compus din:

PREȘEDINTE C_______ C_______

Asistent judiciar A____ G_______ C_____________

Asistent judiciar A__ Răduțescu

Grefier I______ E____ A_____

Pe rol se află soluționarea cererii formulată de reclamanții D______ IONȘI L____ M_____ A___, cu domiciliul procesual ales la la Cabinet av. M____ A__, din Slatina, ______________________. 17, _____________. Anexă, ___________, județul O__, în contradictoriu cu pârâtul I____________ T_________ DE MUNCĂ, cu sediul în Slatina, __________________________. 1 A, județul O__, având ca obiect drepturi bănești .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc reclamanții fiind reprezentați de av. M____ A__, se prezintă consilier juridic A_____ P_______ pentru ITM O__.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că au fost comunicate la dosar relațiile solicitate de instanță la termenul anterior, din partea pârâtei.

Instanța pune în dezbaterea părților proba cu expertiză tehnică de specialitate contabilă, solicitată de reclamanți, prin apărător, la termenul anterior.

Avocat M____ A__, pentru reclamanți, arată că nu mai insistă în proba cu expertiză solicitată.

Instanța ia act că reclamanții nu mai insistă în efectuarea expertizei solicitate la termenul anterior.

Instanța pune în dezbaterea părților calificarea excepției tardivității, invocată prin întâmpinare, ca fiind de fapt excepția inadmisibilității formulării cererii.

Consilier juridic A_____ P_______ pentru pârâtul I____________ T_________ de Muncă O__, solicită admiterea excepției și respingerea cererii ca fiind inadmisibilă, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 285/2010,privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice, contestațiile în legătură cu stabilirea salariului de bază, a indemnizațiilor lunare de încadrare și soldelor funcțiilor , pot fi formulate în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului de stabilire a drepturilor salariale. Avocat M____ A__ pentru reclamantă, apreciază că potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004, „ Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Potrivit dispozițiilor art. 11 alin 4 din același act normativ, actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând, astfel că solicită respingerea excepției inadmisibilității iar pe fondul cauzei solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, în sensul anulării deciziilor invocate prin acțiune și de asemenea să se dispună după anularea acestora obligarea pârâtei de a emite noi deciziei de stabilire a drepturilor salariale în temeiul dispozițiilor OG 92/2003, OG 29/2004 și Legea nr. 116/2004.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Consilier juridic Predean A_____ pentru I____________ T_________ de Muncă O__, pe fondul cauzei solicită respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 285/2010, începând cu data de 1 ianuarie 2011, pentru personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice care beneficiază de drepturi bănești acordate din fondurile constituite în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 92/xxxxx privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Ordonanței Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 116/2004 cu modificările și completările ulterioare, salariile de bază, prevăzute la art. 1 alin. (1), se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu a acestor drepturi bănești aferente lunii octombrie 2010, pentru fiecare funcție publică, pe categorii, clase și grade profesionale, respectiv pentru fiecare funcție contractuală, în funcție de nivelul studiilor, pe grade sau trepte profesionale.

Instanța reține cauza pentru soluționare pe excepție și pe fond.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 09.12.2015, pronunțată de Tribunalul O__- Secția a II-a civilă, s-a dispus disjungerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții Dădănău I__ și L____ M_____ A___, s-a admis excepția necompetentei funcționale a secției a II-a civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal și a fost declinată competența de soluționare în favoarea Secției I civile a Tribunalului O__.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanții Dananau I__ și L____ M_____ A___ au chemat în judecată pe pârâtul I____________ T_________ de Muncă O__ și au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea ca nelegale a următoarelor decizii:nr. 116/04.12.2012,40/29.05.2012,23/28.01.2011, 25/28.01.2011, 118/04.12.2012,42/29/05.2012, 42/29.05.2012 și de asemenea, sa se dispună ca după anularea deciziilor sus menționate , intimata sa emită pentru fiecare dintre reclamanți, alte decizii individuale de stabilirea drepturilor salariate, in sensul includerii in salariu de baza, a stimulentelor medii ce le-au fost acordate din fondurile constituite in temeiul OG 92/2003, OG 29/2004, si Legea nr.116/2004, concretizate in adresa nr.72/27.01.2011, a Inspecției Muncii București, iar în funcție de noile salarii de baza, sa se determine majorările si sporurile cu caracter permanent, dupa care sa se procedeze la majorarea salariilor cu 8%, si apoi cu 7,4%, conform OUG 19/2012, potrivit adresei nr 9230/29.11.201, a Inspecției Muncii.

Reclamanții arată că în calitate de angajați ai ITM O__, au fost beneficiarii stimulentelor bănești acordate din fondurile constituite in conformitate cu dispozițiile OG 92/2003, OG 29/2004 si Legii nr.116/2004, potrivit adresei nr.72/2011, a Inspecției Muncii București.

Prin aceasta adresa, Inspecția Muncii București, a comunicat instituției angajatoare, valoarea medie a stimulentelor bănești (pe fiecare funcție), potrivit dispozițiilor OG 92/2003, OG29/2004, si Legii nr.116/2004.

In baza adresei nr.9230/2012, a Inspecției Muncii, s-a comunicat conducătorului instituției, ca in aplicarea prevederilor OUG 19/2012, avind ca obiect aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale, in cazul drepturilor bănești acordate potrivit Legii nr.285/2010, privind salarizarea in anul 2011, a personalului plătit din fonduri publice, majorarea salariata de 8%, se aplica la salariul de baza din luna mai 2012, iar majorarea salariata de 7,4%, se aplica la salariul de baza de la luna noiembrie 2012, cu respectarea prevederilor art.14, din Legea nr.285/2010.

Potrivit art.14, alin.1, din Legea nr.285/2010, incepind cu data de 1.01.2011, pentru personalul din cadrul autorităților si instituțiilor publice, care beneficiază de drepturi bănești acordate din fondurile constituite in temeiul OG 29/2004 (privind reglementarea unor masuri financiare , aprobata cu modificări si completări prin Legea nr.116/2004), salariile de baza prevăzute la art.1, alini, se calculează prin includerea in acestea a nivelului mediu, al acestor drepturi bănești, aferente lunii octombrie 2010, pentru fiecare funcție publica, pe categorii, clase si grade profesionale, in funcție de nivelul studiilor, pe grade sau trepte profesionale.

Aceiași modalitate de determinare a salariului de baza, se regăsește si in art.10, din Legea nr.283/2011, in acest text de lege, stipulându-se ca salariile de baza ale personalului din cadrul autorităților si instituțiilor publice, se calculează prin includerea in salariile de baza a nivelului mediu a acestor stimulente.

In sprijinul susținerilor lor, invocă prevederile art.1, alin.1, din OUG 103/2013, potrivit căruia „cuantumul brut al salariilor de baza,, reprezintă cuantumul salariilor de baza , care cuprinde după caz, drepturile incluse in salariul de baza conform prevederilor art.14, din Legea nr.285/2010.

De asemenea, in art.VI, din OUG 65/15.10.2014, se definește ce se înțelege prin sintagma,,cuantumul brut al salariilor de baza,,in sensul ca se intelege cuantumul brut al salariilor de baza care cuprinde , dupa caz, drepturile incluse in salariul de baza conform prevederilor art.14, din Legea nr.285/2010 si art.10, din din OUG 80/2010, pentru completarea art.11, din OUG 37/2008.

Mai arată reclamanții că potrivit dispozițiilor legale invocate mai sus, rezulta ca drepturile bănești suplimentare, respectiv stimulentul mediu, au un caracter aparte si ca legal, trebuie introduse in salariu de bază iar la noul salariu de baza rezultat, sa se determine sporurile cu caracter permanent de care beneficiază fiecare dintre aceștia.

Astfel, rezulta clar ca aceste stimulente nu se pot confunda si trata ca un spor cu caracter permanent.

Intimata ITM O__, prin deciziile menționate si a căror anulare o solicită a procedat la stabilirea salariilor, cu încălcarea dispozițiilor legale pe care le-au menționat, respectiv dispozițiile art.14, din Legea nr.285/2010.

Potrivit acestei dispoziții legale, angajatorul era obligat ca întâi sa includă in salariu de baza, nivelul mediu al stimulentelor si apoi la noul salariu rezultat sa determine sporurile cu caracter permanent de care beneficiau si ulterior, majorările.

Pirita a tratat stimulentul mediu ca oricare alt spor cu caracter permanent, ori in aceste condiții le-au fost cauzate prejudicii, constând in faptul ca sporurile ce li se cuveneau fiecăruia, au fost calculate doar la salariu de baza, fara a include stimulentele medii, in acest salariu .In aceste condiții, sumele ce reprezentau sporuri cu caracter permanent, s-au determinat la un salariu de baza mai mic decât cel definit de lege.

De asemenea arată că salariile calculate in modalitatea prevăzuta de dispozițiile legale mai sus menționate, (prin includerea stimulentului mediu) in baza dispozițiilor OUG nr. 19/2012, trebuiau sa fie majorate începând cu 1.06.2012, cu 8%, fata de luna mai 2012, apoi începând cu 1.12.2012, majorate cu 7,4%, fata de salariile de la luna noiembrie 2012.

In sprijinul susținerilor acestora reclamanții invocă mențiunile din adresele Inspecției Muncii, nr.71/2011 si 9230/2012 si practica judiciara pronunțata in aceasta materie (depunem in copie xerox, sentința nr.3284/23.10.2013, a Tribunalului B_______, irevocabila prin respingerea recursului, decizia Curții de Apel G_____ nr.7835/2014).

Arată ca au formulat la conducerea instituției, plângere prealabila prin care au solicitat modificarea deciziilor individuale, emise cu nerespectarea prevederilor Legii 284/2010 si 285/2010, dar prin adresele nr.7593/07.09.2015 si 7648/08.09.2015, li s-a comunicat ca nu se va proceda la modificarea acestor decizii, deoarece nu au fost emise corect.

F___ de cele mai sus arătate, rezulta ca pirita a determinat greșit pentru fiecare dintre reclamanți, salariul brut ce li se cuvenea, in sensul ca a incălcat prevederile art.14, alin.1, din Legea nr.285/2010, deoarece stimulentele medii, trebuiau incluse in salariu de baza, iar la salariul astfel rezultat, sa calculeze pentru fiecare sporurile cu caracter permanent de care aceștia beneficiau. Ulterior majorările prevăzute de OUG nr.19/2010, de 8% st 7%, trebuiau acordate la același salariu brut, rezultat in urma introducerii stimulentului mediu.

In drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.285/2010, Legii nr.284/2010, Legii 283/2011.OG92/2003, OG 29/2004, Legii nr.116/2004, OG 19/2012.

In dovedirea acțiunii,s-a solicitat proba cu înscrisuri, și au fost depuse la dosar, deciziile individuale menționate in acțiune, plângerea prealabila si răspunsul la aceasta si adresele Inspecției Muncii nr.71/2011 si 9230/2012.

Pârâtul I____________ T_________ de Muncă O__ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării arată că, din observarea datei la care au fost emise deciziile menționate în cererea de chemare în judecată, reiese că acestea sunt emise ca urmare a majorărilor salariale care au avut loc în perioada ianuarie 2011 - decembrie 2012.

Începând cu 01.01.2011, salariile de bază ale funcționarilor publici reclamanți au fost majorate cu 15%, potrivit Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Prin adresa nr.72/27.01.2011, Inspecția Muncii a comunicat ITM - urilor valoarea medie a stimulentelor pentru fiecare funcție și grad sau treaptă profesională, aprobate de ordonatorul principal de credite Ministerul Muncii, în aplicarea prevederilor art.14 din Legea nr.285/2010. Aceste decizii emise de ITM O__ au fost comunicare reclamanților la momentul emiterii acestora.

Conform prevederilor arț. 7 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice:

(1)Soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază,indemnizațiilor lunare de încadrare și a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite.

(2)Contestația poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

(3)Ordonatorii de credite vor soluționa contestațiile în termen de 10 zile.

(4)împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației.

Având în vedere cele menționate s-a invocat excepția prescripției dreptului de a mai putea contesta deciziile supuse controlului jurisdicțional în cadrul acestui dosar în contextul în care este evident că de la momentul emiterii acestora a trecut o perioadă de timp foarte mare față de cea reglementată de lege.

Referitor la fondul acțiunii, în fapt, arată că reclamanții au calitatea de personal contractual la nivelul ITM O__, astfel că modalitatea de salarizare a acestora s-a efectuat în conformitate cu actele normative incidente în materia salarizării acestor categorii de personal.

Potrivit art.14 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice:(1) începând cu data de 1 ianuarie 2011, pentru personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice care beneficiază de drepturi bănești acordate din fondurile constituite în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Ordonanței Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 116/2004, cu modificările și completările ulterioare, salariile de bază, prevăzute la art. 1 alin. (1), se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu a acestor drepturi bănești aferente lunii octombrie 2010, pentru fiecare funcție publică, pe categorii, clase și grade profesionale, respectiv pentru fiecare funcție contractuală, în funcție de nivelul studiilor, pe grade sau trepte profesionale.

(3) Drepturile bănești, care potrivit alin. (1) (...) se includ în salariul de bază, nu se majorează cu procentul prevăzut la art. 1.

Art. 1 al aceluiași act normativ reglementează:

(1)începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor

funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum

au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010,

se majorează cu 15%.

(2)începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor,

compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte,

potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația

brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice

pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își

desfășoară activitatea în aceleași condiții.

(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.

Ulterior prin Legea nr.283/2011 la care fac referire și reclamanții s-a reglementat: Ar% 10

(1)începând cu anul 2012, salariile de bază ale personalului din instituțiile și autoritățile publice care beneficiază de stimulente în temeiul actelor normative prevăzute la art. I-VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2011 pentru modificarea unor acte normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din sectorul bugetar se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu lunar al acestor drepturi plătit în anul 2010.

(2)Prin ordin/decizie a ordonatorului principal de credite se stabilesc procedura și criteriile pe baza cărora se stabilesc noile salarii de bază.

(3)Sumele care vor fi incluse în salariile de bază conform alin. (1), în mod cumulat pe ordonator de credite, la nivelul anului 2012, nu pot depăși nivelul fondului total de. stimulente plătite în anul 2010.

(4)Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice care beneficiază de prevederile art. 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Art. 11

(1) în anul 2012, indemnizațiile, compensațiile, sporurile, majorările salariilor de bază și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc fără a lua în calcul drepturile incluse în salariul de bază conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 și ale art. 10 din prezenta ordonanță de urgență.

Conform statelor de funcții întocmite de ITM O__ în perioada majorărilor salariale,` precum și a deciziilor atacate în instanță, rezultă că procentele de majorare cu 8%, respectiv cu 7,4% au fost aplicate atât salariului de bază, provenit din cel acordat pentru luna octombrie 2010 și majorat cu 15%, cât și nivelului mediu al drepturilor bănești aferente lunii octombrie 2010, incluse în salariul de bază, potrivit prevederilor art.14 alin.(1) din Legea nr. 285/2010.

Astfel, dintr-un calcul matematic simplu, rezultă că majorările salariale au fost calculate pentru „cuantumul brut al salariilor de bază", așa cum a fost acesta definit de O.U.G. nr.65/2014.

De asemenea arată că referitor la „sporurile cu caracter permanent" menționate, este vorba despre acordarea gradației corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și a claselor de salarizare suplimentare pentru controlul financiar preventiv.

În scopul aplicării corecte a prevederilor Legii nr.285/2010, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice au emis un ordin comun, cu nr.42/2011, respectiv nr.77/2011, privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, la capitolul II, lit. e din Metodologie se precizează: „în cazul în care în anul 2011 persoanele cărora le sunt aplicabile prevederile art.14 din Legea nr.285/2010 beneficiază de clase suplimentare, cum ar fi cele pentru vechime în muncă, pentru activități desfășurate în cadrul echipelor de proiecte finanțate din fonduri comunitare etc, sumele suplimentare vor fi determinate în funcție de salariul de bază aferent lunii octombrie 2010, majorat cu 15%".

Pârâta face precizarea că salariul aferent lunii octombrie 2010 nu includea suma fixă corespunzătoare stimulentului mediu, sumă care a fost inclusă în salariul de bază cu data de 01.01.2011. În continuare, în cuprinsul ordinului menționat sunt detaliate exemple de calcul pentru stabilirea salariului lunar brut în diverse situații. Această prevedere este reiterată și în actele normative anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru perioada 2012 - 2015, astfel: la art. 11 alin.(1) din Legea nr.283/2011, la art.3 din O.U.G. nr.103/2013, precum și la art.3 din O.U.G. nr.83/2014.

Astfel, prin articolele menționate este reglementat faptul că indemnizațiile, compensațiile, sporurile, majorările salariilor de bază și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc fără a lua în calcul drepturile incluse în salariul de bază conform prevederilor art.14 din Legea nr.285/2010.

În esență confuzia pe care se întemeiază reclamanții și o interpretează în sensul dorit

de aceștia pornește de la faptul că în timp în actele normative incidente salarizării legiuitorul a folosit sintagma salariul de bază având inclus diferite componente în el, reglementând distinct totodată modul de calcul al acestuia și procentele de majorare aplicabile.

Astfel, arată că în anul 2010 la nivelul lunii octombrie (ca dată de referință a modalității de calcul a salariului aferentă anului 2011) prin "salariu de bază" legiuitorul a înțeles un salariu în care erau incluse toate sporurile cu caracter permanent respectiv inclusiv cel aferent tranșelor de vechime.

Ulterior prin salariul de bază legiuitorul a înțeles un cuantum al acestuia care cuprinde și stimulentele, menționând de fiecare dată că, la aceste stimulente, nu se aplică nici majorări ale salariilor de bază prin acordare de clase de salarizare suplimentare, nici sporul aferent tranșelor de vechime, sau alte sporuri cu caracter permanent.

Prin OUG nr.65/2014 s-a definit în concret sintagma "cuantumul brut al salariilor de bază" în sensul că "se înțelege cuantumul brut al salariilor de bază care cuprinde, după caz, drepturile incluse în salariul de bază conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, cu modificările ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012".

Prin urmare, pârâtul arată că mecanismul de calcul al salariilor prezentat de reclamanți nu poate fi reținut în condițiile în care prin actele normative succesive a fost reglementată în concret și foarte strict modalitatea de calcul a acestor salarii.

în aceste condiții consideră că prin acțiunea promovată se solicită în mod direct, ca instanța de judecată să își depășească atribuțiile puterii judecătorești, creând dreptul acolo unde acesta nu există, în mod arbitrar, și acolo unde legiuitorul a intervenit deja, în mod expres.

Întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 din c. pr. civ. și pe dispozițiile legale invocate în cursul întâmpinării.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției inadmisibilității invocate de pârâtă, tribunalul constată următoarele:

În conformitate cu art. 248 alin. 1 Cpciv care consacra regula primordialității soluționării excepțiilor, instanța, având în vedere caracterul și efectele pe care le produce se va pronunța cu prioritate asupra excepției inadmisibilității derivată din neîndeplinirea procedurii prealabile, reținând următoarele:

Reclamanții au calitatea de salariați ai pârâtei.

Prin dispozițiile de reîncadrare emise în temeiul Legilor 284 și 285/2010 și OUG nr.19/2012 – filele 93-98 dosar, s-a procedat la reîncadrarea personalului Inspectoratului T_________ de Muncă O__, reclamanților fiindu-le stabilite drepturile salariale potrivit prevederilor dispozițiilor din legile unice de salarizare a personalului din sectorul bugetar și potrivit majorărilor stabilite prin OUG nr.19/2012.

Prin Legea 285/2010 legiuitorul a prevăzut o procedură prealabilă care trebuie urmată în situația în care beneficiarii reîncadrărilor sunt nemulțumiți de stabilirea salariilor de bază.

Astfel, potrivit art.7, procedura prealabilă constă în formularea contestațiilor împotriva deciziilor de reîncadrare prin care s-au stabilit și salariile de bază, care intră în sfera de competență a ordonatorilor de credite, contestație care poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

În temeiul alin. 3 al art. 7 din Legea nr. 285/2010 ordonatorii de credite soluționează contestațiile în termen de 10 zile, iar împotriva măsurilor dispuse, persoana nemulțumită se poate adresa instanței, în termen de 30 zile de la data comunicării soluției.

Din probele administrate se mai reține că reclamanții au cunoscut modul de stabilire al drepturilor salariale ulterior intrării în vigoare a legii unice de salarizare precum și noua încadrare, astfel cum reiese din mențiunile efectuate de angajator pe verso pe fiecare decizie de reîncadrare, mențiuni asumate de reclamanți prin semnătură, dar nu au înțeles să conteste noua salarizare în termenul mai sus menționat.

Pe cale de consecință Tribunalul constată că instanța de judecată poate fi sesizată cu o contestație împotriva măsurilor dispuse de ordonatorul de credite, prin care a soluționat contestația formulată de persoanele nemulțumite de stabilirea salariilor, procedură pe care reclamanții nu au urmat-o în prezenta cauză, înțelegând să solicite direct în fața instanței, recalcularea salariului.

Deși la dosar au depus un înscris intitulat plângere prealabilă, acest înscris nu poartă număr de înregistrare la pârâtă și prin acesta nu se contestă deciziile de reîncadrare pentru a se putea considera că echivalează cu parcurgerea procedurii prealabile instituită de dispozițiile legale invocate anterior.

Nefiind urmată această procedură, solicitarea direct în fața instanței a recalculării salariului, este inadmisibilă.

Parcurgerea procedurii prealabile de examinare a deciziei de reîncadrare emisă de angajator în fața ordonatorului de credite, chiar fără caracter jurisdicțional, este prevăzută de lege, fiind deci obligatorie, urmând ca împotriva măsurilor dispuse, persoana nemulțumită să se poată adresa instanței, astfel că nu îngrădește dreptul de acces la justiție, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 CEDO.

Astfel, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că dreptul de acces la un tribunal nu este unul absolut și poate fi limitat, statele având în acest domeniu o anumită marjă de apreciere.

În acest sens, prin Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder contra Regatului Unit al Marii Britanii, CEDO a stabilit că dreptul la instanță nu este un drept absolut, statele fiind libere să stabilească condiționări ale acestuia, fără însă să aducă atingere substanței dreptului.

CEDO a decis că o limitare admisibilă o constituie procedurile prealabile a sesizării instanțelor, menționând că, art. 6 alin. 1 nu poate fi interpretat în sensul că ar interzice statelor impunerea parcurgerii, anterior sesizării instanței, a unor proceduri derulate în fața unor organe administrative sau jurisdicționale care nu satisfac cerințele pe care Convenția la impune unui tribunal, esențial fiind să fie respectate celelalte cerințe cuprinse în art. 6 privind dreptul la un proces echitabil (CEDO 23 iunie 1981 Le Compte, V__ leuven ______________. Belgiei.)

Prin Decizia nr. 1/1994 a Plenului Curții Constituționale, privind liberul acces la justiție al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime s-a decis „Liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește. De aceea, în legătură cu ce de-a doua problemă, referitoare la compatibilitatea unor proceduri speciale sau a particularităților procedurale pentru exercitarea drepturilor procesuale ale părților cu principiul liberului acces la justiție, Curtea Constituțională consideră că este competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Această soluție rezultă și din prevederile art. 125 alin. 3 din Constituție, potrivit cărora competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege”.

În aceste condiții, în care reclamanții nu au parcurs procedura prealabilă prevăzută de lege, discuțiile legate de modalitatea de stabilire a salariului nu pot fi analizate direct de către instanță.

.În consecință instanța, având în vedere toate aceste considerente, urmează să admită excepția inadmisibilității formulării cererii și să respingă acțiunea ca inadmisibilă.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezentate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția inadmisibilității formulării cererii, invocată de pârâtă prin întâmpinare.

Respinge cererea formulată reclamanții D______ I__ CNP. xxxxxxxxxxxxx și L____ M_____ A___, cnp.xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales la la Cabinet av. M____ A__, din Slatina, ______________________. 17, _____________. Anexă, ___________, județul O__, în contradictoriu cu pârâtul I____________ T_________ DE MUNCĂ, cu sediul în Slatina, __________________________. 1 A, județul O__, ca inadmisibilă.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul O__.

Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2016.

PreședinteAsistenți judiciari

C_______ C_______ A____ G_______ C_____________

A__ Răduțescu

Grefier

I______ E____ A_____

Red.CC

Tehnored IA./CC

Data 29.02.2016 /Ex.5