Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX - acțiune în răspundere patrimonială -

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA I CIVILĂ

D E C I Z I A NR. 1023

Ședința publică din data de 18 septembrie 2013

Președinte D_______ D______

Judecător P_______ D______

Judecător S__ L____

Grefier B____ Z_____

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta ____________________________ primar, cu sediul în ___________________________ B_______, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 817 din 23 mai 2013 pronunțată de Tribunalul B_______ – Secția I civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă avocat G_____ M____ pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind pârâta intimată O______ G______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei după care instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 159¹ Cod procedură civilă, introdus prin art. 1 pct. 23 din Legea nr. 202/2010, verificându-și competența în raport de dispozițiile art. 3 pct. 3 raportat la art. 299 alin. 2 Cod procedură civilă, se declară competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece pricina.

Avocat G_____ M____, pentru recurentă, depune la dosar împuternicire avocațială.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Apărătoarea recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, conform motivelor detaliate pe larg în memoriul de recurs. Fără cheltuieli de judecată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

C U R T E A,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului B_______ - Secției a II a civilă de contencios administrativ la data de 2 martie 2012, reclamanta _______________________ chemat în judecată pârâta O______ G______, solicitând obligarea acesteia la restituirea sumei de 2433 lei acordată cu titlu de drepturi salariale, reprezentând:

- premiu din economii 5% pentru anul 2009 – 1016 lei;

- drepturi salariale acordate necuvenit urmare a stabilirii salariului de bază în anul 2009 peste cuantumul legal – diferența de 1.161 lei;

- premiul anual pentru anii 2008 și 2009, urmare a stabilirii salariului de bază peste cuantumul legal – diferența de 80 lei;

- premiul anual pentru anul 2008 peste cuantumul legal datorat – diferența de 13 lei;

- premiul anual pentru anul 2009 peste cuantumul legal datorat – diferența de 27 lei;

- indemnizația pentru concediul de odihnă pentru anul 2009 – diferența de 136 lei.

În motivarea în fapt a acțiunii s-a arătat că nelegalitatea plății acestor sume a fost constatată de Curtea de Conturi prin procesul – verbal din 17.11.2010 și prin Decizia 4/31.01.2011, fiind încălcate dispozițiile art. 14 alin. 3 din Legea 273/2006.

Reclamanta a deținut o funcție publică, astfel încât recuperarea prejudiciului se realizează în conformitate cu statutul funcționarilor publici.

În drept, au fost invocate disp. art. 85 alin. 1 din Legea 188/1999.

În dovedirea acțiunii s-au depus înscrisuri.

Prin Încheierea de ședință din 10 iulie 2012 s-a dispus trimiterea cauzei Secției I Civilă, întrucât pârâta a precizat că la data la care a avut loc auditul nu mai îndeplinea o funcție publică.

La rândul său, prin Încheierea din 9 ianuarie 2013, Secția I civilă a trimis cauza Secției a II a civilă, reținând că angajatorul a menționat în petitul acțiunii că pârâta avea calitatea de funcționar public în perioada pentru care a pretins restituirea drepturilor salariale, iar, în plus, acțiunea a fost fundamentată pe dispozițiile Legii 188/99 privind Statutul funcționarilor publici.

Ulterior reclamanta a precizat faptul că, într-adevăr, numai în perioada 25.08.2010 – 27.11.2010 pârâta a deținut funcția publică de execuție de consilier (atașând de această dată și decizia în acest sens), cauza fiind trimisă din nou Secției I civile, constatându-se că în perioada în discuție (2008 – 2009) a avut calitatea de personal contractual.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii întrucât Decizia de impunere nr. 73/03.2012 a fost emisă de primar în baza Legii 188/99, în contextul în care acel interval nu era funcționar public. În plus, sumele de recuperat fuseseră aprobate prin HCL 80/9.12.2009, astfel încât beneficiază de amnistia fiscală prevăzută de Legea 84/2012 care le exonerează de la plată.

Prin sentința civilă nr. 817 din 23 mai2013, Tribunalul B_______ a respins ca nefondată acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin Decizia 4/31 ianuarie 2011 Curtea de Conturi a constatat, în urma exercitării auditului financiar al contului de execuție al bugetului Comunei M____ E_______ pe anul 2009, plata nelegală a unor drepturi salariale reprezentând premii din economii, precum și stabilirea unor salarii de bază peste cuantumul legal, prin aplicarea unui procent de majorare mai mare decât cel de 20% prevăzute de OG 10/2008 în cazul transformării posturilor corespunzător studiilor absolvite și, pe cale de consecință, plata eronată a premiilor anuale și a indemnizației de concediu.

În urma acestei decizii, primarul a emis Dispoziția 73 din 3.03.2011, prin care a stabilit sumele ce trebuiesc recuperate de la salariații cărora li s-au acordat necuvenit, între care, în anexă – la poziția 15, este înscrisă și pârâta cu suma totală de 2433 lei.

Așa cum a arătat în apărare pârâta, la data de 14.06.2012 a fost adoptată Legea 84/2012, prin care s-a aprobat „exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială” pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.

Potrivit art. 1: „prezenta lege se aplică personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite până la _____________________ Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în baza:

a) contractelor sau acordurilor colective de muncă încheiate, înregistrate la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sau, după caz, la inspectoratele teritoriale de muncă și necontestate la instanțele judecătorești competente;

b) hotărârilor consiliilor locale și județene;

c) contractelor de muncă/convențiilor civile încheiate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, conform Ghidului de finanțare, în care Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau unitățile și instituțiile aflate în subordine/coordonare au calitatea de beneficiar/partener.”

Or, în speță, sunt îndeplinite cumulativ condițiile exonerării de la plată a pârâtei, întrucât sumele de bani au fost încasate pentru desfășurarea activității de angajat - deci cu titlu de drepturi salariale - și fuseseră stabilite prin hotărârile consiliului local emise în calitate de ordonator principal de credite, iar constatarea nelegalității acordării lor s-a realizat de către Curtea de Conturi în cadrul controlului de audit, astfel încât acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal ____________________________ primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului a arătat că nu sunt îndeplinite nici una din condițiile exonerării de la plată a pârâtei, întrucât așa cum rezultă din expunerea de motive a legii și din norma legală prevăzută la art. l , prin art. 2 din Legea nr. 84/2012 a fost aprobată exonerarea de la plată doar a sumelor reprezentând venituri de natură salariala stabilite prin contracte/acorduri colective de muncă, nu prin lege sau alte acte normative/administrative date în aplicarea legii.

În calitate de fost angajator, a solicitat obligarea pârâtei la restituirea unor sume de bani nedatorate, care i-au fost plătite în perioada executării unui contract de muncă.

Chiar dacă caracterul nedatorat al acestor sume a fost apreciat mai întâi prin actele de control ale Camerei de Conturi B_______, acest fapt nu constituie un impediment juridic pentru a analiza natura sumelor datorate către fostul angajator, având în vedere raportul de muncă necontestat care a existat între părți, precum și dispozițiile art. 256 alin. (l) din Codul muncii, care prevăd că „salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie”.

Instanța de fond trebuia să verifice caracterul datorat al sumelor indicate, cadrul procesual în care actele de control ale Camerei de Conturi pot avea doar valoare probatorie, cel puțin pentru pârâtul care nu a fost parte în procedura emiterii lor.

Față de caracterul și natura sumelor datorate de pârâtă precizează că, urmare a emiterii H.C.L. nr. 80/2009 prin care s-a aprobat utilizarea pentru anul 2009 a fondului de premiere constituit din 5% din cheltuielile cu salariile personalului contractual și al funcționarilor publici, deoarece prevederea nu mai era în vigoare, sumele plătite cu acest titlu salariaților, inclusiv pârâtei, au caracter de sume nedatorate. Astfel, legea în baza căreia a fost emis actul administrativ (H.C.L. nr. 80/2009) nu mai era în vigoare.

De altfel, și premiile din economii, indemnizațiile de concediu, s.a., au fost plătite cu încălcarea prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 273/2006, motiv pentru care, în baza Deciziei Curții de Conturi, sumele plătite nelegal trebuie recuperate integral.

Nu poate fi reținută aplicabilitatea în cauza a dispozițiilor Legii nr. 84/2012, întrucât sumele primite au caracter nedatorat, pârâta având obligația să restituie toate sumele care nu constituie drepturi salariale născute prin acordarea acestora în baza contractelor/acordurilor colective de muncă, contracte de munca/convenții civile conform prevederilor art. l lit. c) din Legea nr. 84/2012.

Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat la termen.

Examinând sentința atacată prin prisma criticii formulată de reclamantă, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată neîntemeiat recursul.

Astfel, contrar susținerilor recurentei, pârâtei îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 84/14 iulie 2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Cum corect a reținut prima instanță, în speță sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de acest act normativ pentru exonerarea de la plată a pârâtei cu referire la suma de bani înscrisă în dispoziția nr. 73/3.03.2011 emisă de primarul comunei. Respectivele sume, astfel cum au fost detaliate, au fost stabilite prin hotărâri ale consiliului local, au fost încasate de pârâtă în virtutea calității de angajat, deci cu titlu de drepturi salariale, iar constatarea nelegalității acordării lor a fost realizată de Curtea de Conturi, în cadrul controlului de audit.

Împrejurarea că H.C.L. nr. 80/2009 nu mai era în vigoare, aspect de natură a determina caracterul nedatorat al sumei de bani încasate de pârâtă, este lipsită de relevanță, în speță, câtă vreme dispozițiile Legii nr. 84/2012 nu disting în acest sens, făcând referire generică la „…constatarea de către Curtea de Conturi a unor prejudicii”.

Așa fiind, Curtea, constatând că nu este dat în cauză motivul de nelegalitate invocat de recurentă,

Văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E CI D E :

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta ____________________________ primar, cu sediul în ___________________________ B_______, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 817 din 23 mai 2013 pronunțată de Tribunalul B_______ – Secția I civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 septembrie 2013.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red. P.D.

Judec. fond: L______ L.

Tehnodact. B.Z.

Ex. 2 / 17.10.2013