Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Judecătoria BOTOŞANI
Materie juridică:
Civil
Stadiu procesual:
Fond
Obiect dosar:
Succesiune
Număr hotarâre:
1305/2015 din 04 februarie 2015
Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - succesiune -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B_______

Ședința publică din 04.02.2015

Instanța constituită din:

Președinte – B____ P___

Grefier - C_______ A_______

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1305

La ordine judecarea cauzei civile, având ca obiect „succesiune”, formulată de reclamantul C______ I___ în contradictoriu cu pârâții C_________ A_______, prin mandatar C_________ E___, C______ G_______, G____ D_____, Sumanariu V_______, prin mandatar Buhor G______ Dniela, C______ T_______, C______ M____ prin tutore C______ I____ R___.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când, constatând că are nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, dată la care,

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_______ în data de 12.06.2013, reclamantul C______ I___ a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C_________ A_______, C______ G_______, G____ D_____, S_______ V_______, C______ T_______ și C______ M____ ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se constate că este unicul moștenitor al defuncților săi părinți, C______ D______ și C______ A__________.

În fapt, arată reclamantul că în urma decesului tatălui său, C______ D______, la data de 15.10.1991, au rămas moștenitori mama sa, C______ A__________, în calitate de soție supraviețuitoare și părțile din prezentul dosar, în calitate de fii, însă doar mama sa, C______ A__________ și el au făcut acte de acceptare tacită a moștenirii, continuând să locuiască în casa părintească și făcând acte de conservare și administrare a bunurilor succesorale, spre deosebire de pârâți, care nu au făcut nici un act de acceptare a succesiunii, ba chiar afirmând că nu doresc să dezbată succesiunea și nu doresc să dobândească nici un bun succesoral.

Învederează reclamantul că, urmare a acestei situații, pe terenul defunctului său tată a construit o casă în care s-a mutat împreună cu familia în anul 2000, ocupându-se în continuarea de administrarea bunurilor succesorale și lucrând pământul, iar la data de 02.03.2009, când a decedat și mama sa, C______ A__________, el a fost cel care s-a ocupat de cheltuielile de înmormântare, pârâții având aceeași atitudine și nefăcând nici un act de acceptare a moștenirii în toți acești ani.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 35 C.pr.civ. și art. 651, 669, 689, 697 C.civ.

În dovedire, reclamantul a depus înscrisuri.

La data de 25.02.2014, reclamantul a formulat cerere de ajutor public judiciar pentru a fi scutit de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 350 lei, cerere admisă de instanță prin încheierea din data de 24.03.2014.

Pârâții, legal citați, au formulat întâmpinare la dosar și cerere reconvențională, prin aceasta din urmă solicitând să se constate calitatea lor de moștenitori, de pe urma părinților lor, precum și să se constate că masa de partajat de pe urma defunctei C______ A__________ este compusă din suprafața totală de 1 ha 7.500 mp situați în _____________________________, jud. B_______, înscris în titlul de proprietate nr. xxxxxx/2003, iar de pe urma defunctului C______ D______, masa de partajat este compusă din suprafața de 3 ha 7.500 mp situați în aceeași localitate, înscriși în titlul de proprietate nr. xxxxxx/2003, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă, pârâții au invocat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că reclamantul nu a solicitat notarului citarea celorlalți descendenți în vederea dezbaterii succesiunii sau constatării calității de moștenitori, procedură esențială în vederea stabilirii sau nu a acceptării moștenirii.

Raportat la situația de fapt, arată pârâții că dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii dacă nu se fac acte de acceptare expresă sau tacită, iar în cauză niciuna dintre părți nu au acceptat pur și simplu în mod expres succesiunea, motiv pentru care instanța trebuie să stabilească atât în privința reclamanților, cât și în privința pârâților, dacă aceștia au acceptat moștenirea tacit.

Învederează pârâții că după decesul tatălui lor, s-au îngrijit de terenul din extravilan, pe care l-au cultivat cu diferite legume pe care le-au folosit în vederea întreținerii familiei, inclusiv a mamei lor, și s-au ocupat și de întreținerea unei livezi ce a fost îngrijită de defunct, iar pentru că reclamantul avea o situație materială precară, au hotărât să-i dea acestuia posibilitatea de a locui într-o anexă în curtea în care se afla și casa părintească, ajutându-l astfel financiar să-și ridice o construcție modestă, reclamantul fiind cel care a plecat din țară, împreună cu familia sa, revenind sporadic în gospodăria părinților.

Mai arată pârâții că după moartea tatălui, s-au îngrijit și de mamă, i-au creat acesteia o locuință confortabilă și decentă din bani personali, iar când reclamantul a plecat în Italia, ei au întreținut-o în totalitate, ocupându-e de alimentația acesteia și de consultațiile medicale, defuncta locuind o perioadă de timp la pârâtul C______ T_______, ulterior la pârâta G____ D_____, în G_____, unde a și decedat, această pârâtă ieșind și la pensie pentru a o îngriji pe mama sa, făcând o lungă perioadă de timp numeroase drumuri între G_____ și Vorona.

Precizează pârâții că ei au fost cei care s-au ocupat în exclusivitate de întreținerea bunurilor, au făcut acte de administrare și au achitat impozitul și tot datorită situației materiale precare a reclamantului, i-au permis acestuia să locuiască în noul imobil din curtea mamei și să se folosească de terenul aferent până la dezbaterea succesiunii, cu opțiunea atribuirii în lotul acestuia a bunului în cauză și pentru că toți pârâții aveau serviciu și obligații familiale, au hotărât de comun acord ca până la dezbaterea succesiunii să dea unor terțe persoane în folosință terenurile și bunurile în cauză, ei primind produse în schimb.

Susțin pârâții că întrucât reclamantul avea asupra sa înscrisurile de stare civilă și de proprietate, au amânat data întocmirii în mod legal a partajului succesoral și ca urmare a refuzului acestuia de a le înmâna înscrisurile, au introdus acțiune în justiție pentru dezbaterea succesiunii, dosar înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. xxxxx/193/2013, iar situația dată, de neîntocmire a unui înscris autentic s-a datorat intenției pârâților de a-l ocroti pe reclamant, acesta având posesia doar asupra unei mici porțiuni din masa succesorală.

În dovedire, pârâții au depus la dosar înscrisuri.

La data de 12.05.2014, reclamantul a depus la dosar note scrise prin care a solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii și a arătat că pentru a ridica subvenția pentru teren și pentru eliberarea unei autorizații de construcție, a făcut demersurile necesare pentru dezbaterea succesorală la notariat, dar întrucât pârâții i-au comunicat că nu se pot prezenta la notariat, nu a putut parcurge întreaga procedură și susținerile pârâților nu sunt reale referitor la exercitarea de către aceștia a unor acte de acceptare tacită a moștenirii, el fiind cel care s-a ocupat exclusiv de bunurile succesorale.

Totodată, arată reclamantul că a început construcția casei sale pe terenul aferent casei bătrânești încă din timpul vieții tatălui său, dar din motive financiare s-a rezumat doar la turnarea fundației, până în anul 2000, când a reluat construcția și că, deși a fost plecat în străinătate pentru scurte perioade de timp, a lăsat-o pe mama sa în grija soției și a fiicei sale care este căsătorită și locuiește cu ei.

La termenul din data de 16.10.2014, instanța a dispus disjungerea cererii reconvenționale și formarea unui nou dosar având ca obiect „partaj judiciar”.

La data de 23.01.2015, 26.01.2015, 28.01.2015, pârâții au depus la dosar concluzii scrise prin care au reiterat cele susținute prin întâmpinarea depusă și prin cererea reconvențională formulată.

La data de 03.02.2015, reclamantul a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea acțiunii, arătând că doar el a făcut acte de acceptare tacită a moștenirii, pârâții având o atitudine de nepăsare timp de 22 de ani, nu au făcut nici un demers pentru dezbaterea succesiunii și ar fi avut aceeași atitudine pasivă dacă nu ar fi fost chemați în judecată în prezenta cauză.

Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii S_______ R_____, Ivancov C_______, A________ M____ și G________ S_______ (filele 150 – 153).

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale, atât sub aspectul excepției invocate cât și a fondului, instanța reține următoarele::

Potrivit art. 248 alin. 1 C.pr.civ.: instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în totul sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

D__ fiind caracterul absolut și peremptoriu al excepției inadmisibilității promovării prezentei acțiuni, verificarea prioritară a acesteia se impune cu necesitate.

În acest sens, instanța reține că acțiunea în constatare, este reglementată de art. 35 C.pr.civ. și prin intermediul acesteia, cel care are interes urmărește un obiectiv limitat, respectiv să se constate existența unui drept al său împotriva pârâtului sau inexistența unui drept al pârâtului împotriva sa. Acțiunea în constatare este pozitivă când urmărește constatarea existenței unui drept sau a unui raport juridic și este negativă când se cere constatarea inexistenței unui drept sau a unui raport juridic. Admiterea acțiunii în constatare este condiționată de existența unui interes legitim, actual și născut.

Prin prezenta acțiune reclamantul solicită ca instanța să constate că este unicul moștenitor al defuncților săi părinți, C______ D______ și C______ A__________. Acest aspect implică determinarea tuturor persoanelor cu vocație succesorală legală concretă (evident, în funcție de clasa de moștenitori și gradul de rudenie) la moștenirea celor doi defuncți. Practic, instanța reține distincția ce există între vocația (chemarea) la moștenire și devoluțiunea moștenirii (vocația concretă, utilă) ori, în acest sens, apare ca admisibilă acțiunea prin care o persoană solicită constatarea vocației sale concrete la a culege efectiv moștenirea lăsată de defunct înainte de stabilirea patrimoniului succesoral. De altfel, chiar L. 36/1995 prin intermediul art. 116 permite stabilirea calității și întinderea drepturilor tuturor moștenitorilor legali exceptând dispozițiile privind masa succesorală.

Plecând de la aceste constatări, instanța reține că reclamantul nu are deschisă calea unei acțiuni în realizarea dreptului său iar procedura notarială, invocată de pârâți în susținerea excepției, este una alternativă. Mai mult decât atât, au fost depuse la dosar, în condițiile art. 193 alin. 3 C.pr.civ., încheierile emise de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale (f. 140, 176).

Pentru aceste motive, instanța va respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâți prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Raportat la fondul cauzei, instanța reține că defunctul C______ D______ a decedat la data de 15.10.1991 iar defuncta C______ A__________ a decedat la data de 02.03.2009.

Conform Anexei 24, eliberată de ____________________. 5269/08.06.2011 și a actelor de stare civilă depuse la dosar (f. 9-25), la data deschiderii succesiunii după defunctul C______ D______ aveau vocație succesorală generală: C______ A__________ în calitate de soție supraviețuitoare, C______ I___ (reclamantul din prezenta cauză) în calitate de fiu, C_________ A_______ în calitate de fiică, C______ Gheorge în calitate de fiu, G____ D_____ în calitate de fiică, Sumanariu V_______ în calitate de fiică, C______ T_______ în calitate de fiu și C______ M____ în calitate de fiu.

Conform Anexei 24, eliberată de ____________________. 5271/08.06.2011 și a actelor de stare civilă depuse la dosar (f. 9-25), la data deschiderii succesiunii după defuncta C______ A__________ aveau vocație succesorală generală: C______ I___ (reclamantul din prezenta cauză) în calitate de fiu, C_________ A_______ în calitate de fiică, C______ Gheorge în calitate de fiu, G____ D_____ în calitate de fiică, Sumanariu V_______ în calitate de fiică, C______ T_______ în calitate de fiu și C______ M____ în calitate de fiu.

Instanța reține că potrivit art. 91 din L. 71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, „Moștenirile deschise înainte de _____________________ Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii”. Având în vedere această prevedere, instanța reține că, raportat la faptul că potrivit art. 651 C.civ., ambele succesiuni s-au deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, fiindu-le astfel aplicabiel dispozițiile vechiului Cod civil.

Raportat la dispozițiile art. 651 C.civ. (Succesiunile se deschid prin moarte), instanța va constata deschisă succesiunea după defuncții C______ D______ și C______ A__________, decedați la data de 15.10.1991, respectiv data de 02.03.2009.

Potrivit dispozițiilor art. 700 alin. 1 C.civ.: „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii”.

Acceptarea moștenirii este un act unilateral de voință a succesorului prin intermediul căruia acesta se învoiește să păstreze calitatea de moștenitor al defunctului. Acceptare moștenirii poate fi pură și simplă sau sub beneficiu de inventar (art. 685 C. civ.).

Acceptarea pură și simplă a moștenirii constă în actul sau faptul unilateral și necondiționat al succesibilului de a păstra moștenirea și poate fi voluntară expresă sau tacită.

Având în vedere că potrivit art. 689 C. civ., acceptarea moștei este expresă atunci când moștenitorul își însușește titlul sau calitatea de moșter printr-un act autentic sau sub semnătură privată, judiciar sau extrajudiciar și că din încheierile emise de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale după ambii defuncți (f. 140, 176) reiese că nu au fost înregistrate testamente/donații/convenții matrimoniale/acte juridice de revocare sau modificare ale acestora, declarații privind opțiunea succesorală și nu a fost înregistrată/soluționată procedura succesorată pentru vreunul dintre defuncți, instanța va analiza, în prezenta cauză, întrunirea condițiilor acceptării voluntare tacite a succesiunii.

Astfel, instanța reține că acceptarea voluntară tacită poate rezulta indirect din acte sau fapte pe care succesibilul ar fi putut să le facă numai în calitate de moștenitor acceptant, adică acte juridice din care să rezulte că a înțeles să accepte pur și simplu moștenirea.

Potrivit art. 689 C. civ., acceptarea „este tacită când eredele face un act pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede și care lasă a se presupune neapărat intenția sa de acceptare”. În consecință, esența acceptării tacite o constituie manifestarea intenției neîndoielnice de a accepta moștenirea. Prin dispozițiile art. 689 C. civ., au fost instituite două condiții pentru acceptarea tacită a moștenirii, respectiv actul să nu poată fi făcut decât în calitate de moștenitor și actul îndeplinit să presupună neapărat intenția de a accepta.

Când un asemenea act este echivoc (adică în măsură să primească și o altă interpretare), el nu mai are valoare de acceptare tacită. În acest sens, art. 690 C. civ. prevede că nu vor putea fi considerate acte de acceptare tacită „actele curat conservatorii, de îngrijire și de administrație provizorie", cu condiția ca moștenitorul să nu fi luat titlul sau calitatea de erede. Dimpotrivă, art. 691 C. civ. prevede că actele de dispoziție pot sta la baza acceptării tacite.

În pricina de față, instanța reține că în cazul defunctului C______ D______, decedat la data de 15.10.1991, și a defunctei C______ A__________, decedată la data de 02.03.2009, moștenirea a fost acceptată, în termenul legal, doar de către reclamantul C______ I___.

Cu privire strict la vocația concretă la moștenirile după defunctul C______ D______ și după defuncta C______ A__________, instanța reține că C______ I___ , în calitate de fiu (cotă de 1/1) a avut vocație concretă, acesta fiind singurul moștenitor care a făcut acte de acceptare voluntară tacită a moștenirii. Astfel, din declarațiile martorului S_______ R_____ (f. 150) reiese că aceasta a lucrat în gospodăria defunctei C______ A__________, renovând casa și lucrând pământul în timpul vieții acesteia. Același martor a arătat că C______ I__ are casă construită în aceeași curte și că „toți copiii ei sunt ocupați și la casele lor”.

De asemenea, martorul Ivancov C_______ (f. 151) a arătat că reclamantul C______ I__ și-a construit casa în curtea gospodăriei după decesul numitului C______ D______ și înainte de decesul numitei C______ A__________. Același martor, care este unchiul părților și locuiește la 60-100 m de gospodăria defuncților, a arătat că „tot terenul ce a aparținut defuncților este dat în arendă și-l lucrează alte persoane, probabil după o înțelegere cu C______ I__”.

Un alt martor, Avasâlcâi M____ (f. 152), vecină cu reclamantul și cu gospodăria defuncților, a arătat că C______ I__ s-a îngrijit de gospodăria defunctului C______ D______ și că „tot pământul defunctului a fost și este lucrat de numitul C______ I__„. Același martor a arătat că toate reparațiile și îmbunătățiriel din gospodăria defuncților C______ A__________ și C______ D______ au fost realizate de C______ I__ și acest lucru l-am perceput cu proprii mei ochi deoarece sunt vecină cu acesta și iau chiar și de patru ori pe zi apă de la fânta lui” și „defuncții nu au făcut ordine între copii, iar tot pământul a fost lucrat de către C______ I__”.

Martorul G_________ S_______ (f. 153) a arătat că „de lucrat pământul se ocupă I__ C______ și îl lucrează personal, cel puțin de doi ani de zile de când s-a întors din Italia. Anterior, probabil a fost arendat de el”. Ac elași martor a arătat că și „gardul nou construit în fața gospodăriei lui C______ I__ a fost realizat acum 3-4 ani de către C______ I__.

Toate aceste mărturii se coroborează și cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamant(f. 96 – 114, 156 - 163) Astfel, nu numai că reclamantul a plătit toate impzitele ulterioare anului 1991 pentru terenurile și clădirile defuncților (așa cum reiese din adeverința eliberată de Comuna Vorona nr. xxxxx/12.12.2014 atașată – f. 189) dar și era perceput, atât de autoritatea locală cât și de particulari, drept proprietarul de drept a imobilelor moștenite. Astfel, adresele Primăriei Comunei Vorona, în legătură cu pământul moștenit au fost trimise către C______ I__ (f. 99, 103) iar arendarea terenului se realiza tot de către acesta ( a se vedea declarațiile martorilor – f. 150 -154 și contractul de arendare - f. 163).

Faptul că pârâții, conform susținerilor martorilor, s-au îngrijit de C______ A__________ (f. 151), că au participat cu prezența la înmormântare și praznice, că s-au ocupat de spitalizările și tratamentul defunctei C______ A__________(f. 152 verso), că au mai fost văzuți prin gospodărie unde veneau ca la părinți (f. 153), că au mai lucrat și pămândtul dar recolta rămânea în gospodăria reclamantului (f. 150) și că au mai făcut unele reparații în timpul vieții mamei lor, nu poate valora act tacit de acceptare voluntară a moștenirii fiind în fapt, cel mult, așa cum prevede art. 690 C. civ. „acte curat conservatorii, de îngrijire și de administrație ”.

În ceea ce privește incapacitatea pârâtului C______ M____, instanța reține că aceasta a intervenit cel mai probabil în cursul aului 2012 (conform deciziei medicale nr. 3199/17.07.2012 la care face trimitere Sentința civ. de punere sub interdicție nr. xxxxx/29.11.2013 rămasă definitivă prin neapelare – f. 128). În acest sens, instanța constată că, din conținutul biletelor de ieșire din spital atașate (f, 145 – 149), pârâtul a prezentat discernământ mai mult de 6 luni după decesul mamei sale C______ A__________ din 02.03.2009, fiindu-i eliberat Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 363 în data de 31.01.2011 (f. 147) fiind pus efectiv sub interdicție în data de 29.11.2013 (f. 128).

Pentru toate aceste motive instanța va admite acțiunea formulată de reclamantul C______ I___ în contradictoriu cu pârâții C______ G_______, C______ M____, C______ T_______, C_________ A_______ și SUMANARIU V_______ și va constata că reclamantul C______ I___ este unicul moștenitor (cota 1/1) al defuncților C______ D______ și C______ A__________.

Având în vedere dispozițiile art. 18 OUG 51/2008, instanța va obliga pârâții, C______ G_______, C______ M____, C______ T_______, C_________ A_______, G____ D_____ și SUMANARIU V_______, în solidar, la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 350 lei reprezentând taxă judiciară de timbru de la care a fost scutit reclamantul prin admiterea cererii de reexaminare ajutor public judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâți prin întâmpinare.

Admite acțiunea formulată de reclamantul C______ I___, cu domiciliul în ____________________________ în contradictoriu cu pârâții C______ G_______ cu domiciliul în G_____, CARTIERUL DUNĂREA NR 62, MICRO 21, _______________, C______ M____ cu domiciliul în B_______, AL PRIETENIEI, nr. 2, ____________, __________________ T_______ cu domiciliul în B_______, ÎMPĂRAT T_____, nr. 35, ______________, _____________________ A_______ cu domiciliul în com. VORONA, ______________________ D_____ cu domiciliul în G_____, BRĂILEI, nr. 192 BIS, _____________, _____________>SUMANARIU V_______, cu domiciliul în B_______, AL NUCULUI, ____________, , jud. B_______.

Constată că reclamantul C______ I___ este unicul moștenitor al defuncților C______ D______ și C______ A__________.

Obligă pârâții, C______ G_______, C______ M____, C______ T_______, C_________ A_______, G____ D_____ și SUMANARIU V_______, în solidar la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 350 lei reprezentând taxă judiciară de timbru de la care a fost scutit reclamantul prin admiterea cererii de reexaminare ajutor public judiciar.

Cu drept de apel, ce se va depune la Judecătoria B_______ în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, data de 04.02.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

Red. B.P. /Tehnored. C.A.

9 ex./10.07.2015.

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025