Am rugamintea sa ma ajutati cu opinii de specialitate sau din experienta proprie cu privire la contracararea concedierii fara culpa salariatului prin reorganizare art 65 (1) codul muncii. 1.Codul muncii nu prevede oferirea angajatului de locuri de munca disponibile pentru aceasta situatie ceea ce este total anormal avand in vedere ca pentru alte situatii se prevede acest lucru. Ce alta lege / argument poate fi folosit in justitie in acest sens. 2. Cu privire la cauza reala si serioasa a reorganizarii ce argumente, dovezi trebuie sa prezinta angajatorul in acest sens in justitie pentru a putea fi considerate sau este suficient sa prezinte o decizie de reorganizare?. 3. Este considerata efectiva desfiintarea unui loc de munca doar prin prezentarea unei organigrame neanregistrate la ITM daca s-au angajat ulterior doua persoane noi care au preluat atributiile celui destituit?
Va multumesc si apreciez raspunsurile voastre
Desfacere contact de munca prin reorganizare
-
KDCYES
De la bun inceput tin sa va spun ca nu ma pricep prea mult la dreptul muncii si nici nu am la mine literatura juridica pe dreptul muncii.
Dar un lucru va pot spune sigur. Daca este vorba despre o falsa reorganizare, falsa desfiintare a postului dvs., caci inteleg ca asta este problema, atunci trebuie sa dati in judecata angajatorul. Argumentul dvs. este unul extrem de vizibil: o alta persoana a fost incadrata pe postul dvs., adica are aceleasi sarcini.
Sarcina dovezii o are acesta, angajatorul, iar instanta va va "ajuta" in acest sens, pentru ca nu se aplica principiul disponibilitatii asa ca in alte materii. Nu stiu sa va spun acum care sunt probele care trebuie facute si din pacate nici nu prea ma pricep sa urmaresc toate subiectele la care raspund pe acest site asa ca va rog sa imi dati un mesaj privat...ceva. Ma gandesc, citesc si va spun. Nu vreau sa va spun tampenii pentru ca sunt constient ca sunteti intr o situatie proasta. puteti osta si pe euroavocatura.ro. Va recomand sa faceti asa pentru ca acolo se dau multe raspunsuri, care mi se par pertinente. in plus, este mai usor de urmarit, siteul merge mai repede.
Dar un lucru va pot spune sigur. Daca este vorba despre o falsa reorganizare, falsa desfiintare a postului dvs., caci inteleg ca asta este problema, atunci trebuie sa dati in judecata angajatorul. Argumentul dvs. este unul extrem de vizibil: o alta persoana a fost incadrata pe postul dvs., adica are aceleasi sarcini.
Sarcina dovezii o are acesta, angajatorul, iar instanta va va "ajuta" in acest sens, pentru ca nu se aplica principiul disponibilitatii asa ca in alte materii. Nu stiu sa va spun acum care sunt probele care trebuie facute si din pacate nici nu prea ma pricep sa urmaresc toate subiectele la care raspund pe acest site asa ca va rog sa imi dati un mesaj privat...ceva. Ma gandesc, citesc si va spun. Nu vreau sa va spun tampenii pentru ca sunt constient ca sunteti intr o situatie proasta. puteti osta si pe euroavocatura.ro. Va recomand sa faceti asa pentru ca acolo se dau multe raspunsuri, care mi se par pertinente. in plus, este mai usor de urmarit, siteul merge mai repede.
-
aprilie
2 - nu, nu e suficient; cauza reala si serioasa se dovedeste cu acte ale organelor statutare privind aprobarea reorganizarilor, reducerea postului, justificarea masurilor, aprobarea acestora precum si cu acte/situatii contabile din care sa rezulte diminuarea profitului, dificultatile financiare etc;
o speta luata de pe portal, de exemplu:
Litigiu de muncă. Concediere individuală întemeiată pe dispoziţiile art. 65 din Codul muncii. Condiţii Tip: Decizie
Nr./Dată: 265/R (18.04.2006)
Autor:
Domenii asociate:
Contracte de muncă
Raporturi de muncă
Conform dispozitiilor art. 65 din Codul muncii concedierea individuala pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi dispusa numai ca urmare a desfiintarii locului de munca ocupat de salariat, determinata de dificultati economice, transformari tehnologice sau reorganizarea activitatii. Totodata desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
În contextul în care pârâta a dovedit ca se confrunta cu greutati financiare , având datorii neonorate catre bugetul de stat, iar prin hotarârea adunarii generale a actionarilor s-a decis desfiintarea postului ocupat de reclamant si reorganizarea societatii, aprobându-se o noua organigrama sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 65 din Codul muncii pentru a se dispune concedierea reclamantului.
Prin Sentinta civila nr. 1500 din 24 noiembrie 2005 a Tribunalului Mures, s-a admis în parte actiunea civila formulata de reclamantul P. T.S, în contradictoriu cu pârâta SC E. T. SRL.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs în termen legal pârâta SC E. T. SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentintei civile atacate si rejudecând pe fond cauza sa se respinga contestatia formulata de catre intimatul P. T.S. împotriva deciziei de concediere nr. 327 din 22.08.2005, mentinând aceasta decizie ca fiind temeinica si legala, cu cheltuieli de judecata.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta a constatat ca recursul declarat este fondat, din urmatoarele considerente:
Dupa cum s-a vazut, reclamantul a fost angajatul pârâtei în functia de director general, iar prin Decizia nr. 278/24.09.2004 pârâta a dispus concedierea sa, în temeiul art. 65 alin.1 Codul muncii.
Aceasta decizie a fost anulata prin sentinta civila nr. 85 din 20.01.2005 a Tribunalului Mures, ramasa irevocabila prin Decizia nr. 398/R/17.05.2005 a Curtii de Apel Târgu Mures.
În cursul judecarii recursului, s-a luat de catre SC E. T. SRL, hotarârea AGA nr. 9 din 28 martie 2005, prin care s-a aprobat, printre altele, desfiintarea postului de director general si noua organigrama a societatii.
Conform procesului-verbal depus la fila 9 dosar fond, s-a propus desfiintarea unor posturi, printre care si cel de director general, pentru reducerea cheltuielilor si sporirea veniturilor precum si eliminarea unor presiuni salariale.
S-a apreciat de catre AGA ca postul de director general nu se mai justifica în organigrama societatii, întrucât atributiile directorului general au fost preluate integral de administrator ca organ executiv subordonat AGA.
Asa cum rezulta din adresa înregistrata sub nr. 131 din 27 iulie 2005 la ITM Mures, pârâta a solicitat operarea modificarilor intervenite ca urmare a hotarârilor judecatoresti pronuntate, mai sus aratate, în cartea de munca a reclamantului, ceea ce s-a si efectuat .
În aceste conditii, societatea pârâta a propus reclamantului, posibilitatea continuarii activitatii în cadrul societatii pe postul de casier, ceea ce nu a fost acceptat de catre acesta.
În aceasta situatie, la data de 22.08.2005, dupa acordarea termenului de preaviz, prin Decizia nr. 327 s-a dispus concedierea d-lui P. T.S., în temeiul prevederilor art. 65 pct.1 raportat la art. 73 pct.1 din Codul muncii.
Motivele concedierii sunt Hotarârea AGA nr. 9 din 28.03.2005 prin care s-a hotarât desfiintarea postului de director general si s-a aprobat noua organigrama a societatii, determinata de dificultatile economice si restructurarea activitatii societatii precum si refuzul reclamantului de a ocupa postul de casier.
Potrivit dispozitiilor art. 65 alin.1 Codul muncii, decizia de concediere individuala luata pentru motive ce nu tin de persoana salariatului putea fi emisa numai ca urmare a desfiintarii locului de munca ocupat de catre salariat, determinat de dificultatile economice, transferuri tehnologice sau neorganizarea activitatii.
Alineatul 2 al aceluiasi articol prevede ca desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiv si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Din actele dosarului rezulta fara echivoc ca pârâta se confrunta cu datorii neonorate catre DGFP Mures, deci întâmpina greutati financiare daca acest datorii au fost neesalonate prin conventia r. 31602/16550/2002, 4896/1297/2004.
Dificultatile economice sunt dovedite prin prisma acestor înscrisuri depuse la dosar, astfel încât profitul rezultat din bilantul contabil pe anul 2004 trebuie privit prin prisma datoriilor pe care le are societatea la bugetul de stat si în acest conditii profitul este denaturat deoarece trebuie avut în vedere întregul activ si pasiv al acesteia si nu doar profitul scriptic evidentiat în contabilitate.
Pe de alta parte, prin Hotarârea AGA din 28.03.2005, asa cum s-a vazut, asociatii societatii au aprobat o noua organigrama. Deci au avut în vedere reorganizarea societatii pentru reducerea cheltuielilor prin preluarea atributiilor directorului general de catre administrator.
Rezulta ca desfiintarea locului de munca a fost efectiva, având cauze reale si serioase respectiv dificultatile economice si reorganizarea activitatii.
Apoi adunarea generala este organul de deliberare si decizie al societatii comerciale, exprima vointa sociala, care decide în toate problemele esentiale ale activitatii societatii.
Hotarârea nr. 9 din 28.03.2005 exprima acea vointa sociala, este obligatorie si executorie atât pentru asociati cât si pentru terti, hotarârea fiind înregistrata în Registrul Comertului.
Aceasta îsi produce toate efectele juridice inclusiv referitor la desfiintarea postului de director general pentru dificultatile economice si reorganizarea activitatii.
Angajatorul a apreciat ca nu mai este oportuna mentinerea locului de munca supus desfiintarii.
Având în vedere cele mai sus, ne aflam în prezenta celor doua situatii prevazute de art. 65 alin.1 din Legea nr. 53/2003 respectiv în situatia dificultatilor economice si reorganizarea societatii care conduc la concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului la care se adauga vointa sociala exprimata prin Hotarârea AGA nr. 9/2005.
Concedierea nu este lipsita de obiect din moment ce dispozitiile hotarârilor judecatoresti au fost operate în cartea de munca a reclamantului si s-a realizat si prima etapa a procedurii concedierii potrivit art. 74 alin.1 lit.d Codul muncii.
Asa fiind în baza art. 312 Cod procedura civila s-a admis recursul declarat de pârâta, s-a modificat în tot hotarârea atacata si s-a respins actiunea formulata de reclamantul P. T S. împotriva pârâtei SC E. T. SRL.
sau
Contestatie împotriva deciziei de încetare a raporturilor de munca . Nelegalitate. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 781/C (12.10.2006)
Autor: Tribunalul Neamt
Domenii asociate:
Raporturi de muncă
Domeniu asociat - Contestatie împotriva deciziei de încetare a raporturilor de munca . Nelegalitate. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Potrivit art.65 din Codul muncii “Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta încetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa”.
Sectia civila. Sentinta civila nr.781/C din 12.10.2006
Prin cererea înregistrata sub numarul 1646/C/2005 din 15.07.2005 contestatorul B. N. domiciliat în comuna Girov , sat Doina , jud. Neamt , a chemat în judecata pe intimatul Primarul comunei Girov pentru ca în contradictoriu si pe baza probelor administrate sa se dispuna obligarea intimatului la anularea deciziei 177/28.06.2005 emisa de intimat prin care s-a dispus încetarea raporturilor de munca ale petentului .
În fapt , petentul a aratat ca în baza contractului de munca încheiat pe perioada nedeterminata la Primaria Girov la data de 03.01.2001 a fost încadrat la în functia de administrator la Bazarul si Oborul organizat în comuna Girov. Petentul arata ca a fost trecut în fiecare an în organigrama de functii a Consiliului Local Piatra Neamt iar gestiunea sa era separata de gestiunea Primariei având regim de autofinantare. Petentul avea activitate de încasare a taxelor stabilite de Consiliul Local pentru Obor si Bazar. Se sustine ca au fost prestate si alte activitati care i-au fost trasate prin ordin de serviciu .
În actiunea introductiva petentul se prevaleaza si de prevederile O.G. 71/2002 conform carora primarul avea atributia de a propune Consiliului Local numirea sau destituirea sa din functie , iar destituirea sa s-a facut fara aceasta prealabila propunere , motiv pentru care considera decizia de încetare a raporturilor de munca ca fiind nelegala si netemeinica.
La prezenta actiune au fost depuse o serie de acte în copie : decizia 177/2005, adresa 2372/2005, cererea 2516/2005, adresa 3839/2005, hotarârea Consiliului Local 49/2003, fisa postului, contractul de munca, statul de functii, adresa 15/2005, precum si materiale legislative.
Intimatul a depus întâmpinare si o serie de acte în dovedirea acesteia. Prin întâmpinare se arata ca î functia de casier era angajata o alta persoana începând cu anul 1999 care avea în atributii si încasarea taxelor la Obor. Începând cu luna martie 2003 aceasta persoana a intrat în concediu pentru îngrijirea copilului motiv pentru care pe postul sau a fost angajat petentul. La întoarcerea titularului postului petentul a fost înstiintat despre aceasta si motivat de diminuarea activitatii petentului, postul petentului nu se mai justifica în organigrama Consiliului Local motiv pentru care i-au fost încetate raporturile de munca. Pentru aceste motive, intimatul solicita respingerea actiunii ca fiind neîntemeiata. Au fost depuse în copie o serie de acte : adresa 9834/2005, dispozitia 100/17.03.2005, fisa postului.
La termenul de judecata din 11.08.2005 instanta a pus în discutia partilor exceptia lipsei competentei materiale a instantei, si motivat de legea 188/1999 art. 89 a admis exceptia iar cauza a fost trimisa spre judecare catre sectia de contencios administrativ a Tribunalului Neamt.
La instanta de contencios administrativ cererea petentului a fost înregistrata sub numarul 1192/CA/2005 din 30.09.2005. La aceasta instanta au fost depuse o serie de acte de catre ambele parti, alte probe nemaifiind administrate, instanta prin sentinta civila nr. 157/CA/2005 a admis actiunea petentului asa cum a fost formulata si a dispus reintegrarea petentului cu plata tuturor drepturilor salariale .
Împotriva acestei sentinte a instantei de contencios s-a declarat recurs de catre Primarul comunei Girov care a aratat ca notiunea de administrator a fost asimilata cu cea de conducator fiind eludate dispozitiile Legii 215/2001. Instanta de recurs s-a pronuntat în sensul casarii sentintei contenciosului administrativ si stabilirii competentei de solutionare a cererii petentului de catre Tribunalul Neamt sectia de litigii de munca, motivat de faptul ca petentul nu avea calitate de functionar public si de asemenea nu figura în lista functionarilor publici întocmita de Primaria Girov .
Fata de aceasta hotarâre cererea petentului a fost înregistrata pe rolul Tribunalului Neamt sectia civila sub numarul 1517/C/2006 în data de 06.07.2006. La aceasta instanta fata de actele depuse initial si ulterior la instanta de contencios administrativ petentul cât si intimata au depus acte noi cum ar fi: hotarârea Consiliului Local 15/2006, anexele la aceasta hotarâre, copie de pe certificatul de nastere, dispozitia 100/2005 , precum si statele de functii pe anii 2004 si 2006 .
Instanta urmeaza a admite actiunea motivat de urmatoarele considerente: Petentul a detinut functia de administrator al oborului comunal si a bazarului, activitatea din acest loc de munca fiind organizata ca serviciu de interes local care functioneaza în subordinea Consiliului Local si nu a Primarului conform O.G. 71/2002, gestiunea acestui serviciu fiind diferita de cea a Primariei. Restructurarea postului petentului nu este reala si efectiva deoarece functia de administrator este prevazuta si în statul de functii a Consiliului Local valabil de la 01.07.2004 cât si în cel de la 01.01.2005. Statul de functii nu a fost modificat la data concedierii motiv pentru care reducerea de post invocata nu este reala. Mai mult de atât nu a fost facuta dovada dificultatilor economice asa dupa cum se cere în cazul restructurarii activitatii si mai mult de atât functia petentului nu putea fi eliminata de catre primar ci de catre Consiliul Local, prin aceasta fiind savârsit un abuz din partea primarului comunei Girov. Potrivit art.68 alin. 1 lit. U din legea 215/2001 primarul doar propune consiliului local numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice de interes local, consiliul local urmând a elibera efectiv din functie. Or, în cazul petentului nu s-a întâmplat acest lucru, primarul doar încetându-i contractul de munca petentului fara respectarea procedurilor legii 215/2001.
Fata de considerentele aratate instanta urmeaza a admite actiunea conform dispozitivului .
sau
Încetarea contractului individual de muncă. Reorganizarea activităţii. Caracterul real şi efectiv al desfiinţări locului de muncă ocupat de salariat. Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 361 (14.02.2008)
Autor: Pavelescu Cornel
Domenii asociate:
Contracte de muncă
Încetarea contractului individual de muncă. Reorganizarea activităţii. Caracterul real şi efectiv al desfiinţări locului de muncă ocupat de salariat.
Prin acţiunea înregistrată la acest tribunal sub nr.9153/101 la data de 22.10.2007, precizată ulterior, reclamantul MC a chemat în judecată pârâta RNP a solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr.100/06.11.2007 emisă de DS DTS, prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă începând cu data de 01.11.2007, ca urmarea reducerii postului de pădurar pe care-l ocupa.
A mai solicitat reintegrarea în postul avut anterior şi plata drepturilor salariale pe perioada cuprinsă între data desfacerii contractului de muncă şi reintegrarea sa în postul de pădurar, la cantonul nr.27 GM 2 din Ocolul Silvic VM, jud. Mehedinţi.
In motivarea acţiunii a arătat că, i-a comunicat cu adresa nr. 10973/18.09.2007 faptul că începând cu data de 1 noiembrie 2007 încetează raporturile de muncă, întrucât au fost desfiinţate unele posturi de pădurar, între care şi postul ocupat de către reclamant.
A mai arătat că, în realitate, unitatea amenajistică de pădure unde au funcţionat un număr de 4 pădurari, între care şi reclamantul, în suprafaţă de 1.705 hectare pădure, a revenit fostului proprietar, după care pădurea a intrat în „reglementarea de pază profesionistă”, a OS VM, care aparţine de DS DTS , cu precizarea că, persoanele care au dobândit pădurea au solicitat DS DTS să încheie contracte de pază pentru pădure, astfel că, paza trebuia asigurată în continuare, prin menţinerea activităţilor specifice posturilor de pădurar.
Reclamantul a invocat şi nulitatea deciziei de desfacere a contractului de muncă nr.100/06.11.2007, cu precizarea că, nu cuprinde toate datele cerute de lege, respectiv, termenul şi instanţa la care poate fi atacată această decizie.
Prin întâmpinare, intimata a învederat în esenţă următoarele aspecte:
Prin Hotărârea nr.10/30.08.2007 emisă de Consiliul de Administraţie al RNP - ca rezultat al aplicării „metodologiei privind gradarea unităţilor şi subunităţilor a RNP şi condiţiilor minime pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unor structuri ale acestora, s-a avut în vedere efectuarea unor concedieri colective ca urmare a restrângerii sau desfiinţării unor activităţi nerentabile, a reorganizării activităţilor, precum şi a optimizării structurilor de personal, proces absolut necesar pentru creşterea eficienţei activităţii.
In acest sens s-a hotărât ca începând cu 01.11.2007, să fie disponibilizaţi un număr de 880 salariaţi la nivel de regie, prin concediere colectivă, urmând ca la DS DTS să fie concediaţi un număr de 78 salariaţi, din care 36 salariaţi personal TESA şi 42 salariaţi personal muncitor.
Concedierea colectivă realizată la nivelul RNP s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art 65 al.2 Codul muncii, având la bază o cauză reală şi serioasă.
In situaţia reclamantului, postul de pădurar a fost desfiinţat efectiv, ca urmare a desfiinţării Cantonului nr.27 GM OS, jud.Mehedinţi, întrucât suprafaţa de pădure ocupată de acest canton a fost retrocedată proprietarilor.
Ulterior, prin cererea înregistrată la nr.11165 la 20.09.2007 la DS DTS petentul şi-a manifestat opţiunea pentru ocuparea postului de pădurar la Cantonul 25 V din cadrul OS VM, jud.Mehedinţi, pe durată determinată, însă, întrucât, pentru acelaşi post şi-a manifestat opţiunea şi un alt salariat afectat de concedierea colectivă, care îndeplinea aceleaşi condiţii ca şi reclamantul, s-a organizat concurs pentru ocuparea acestui post la data de 30.10.2007. In urma concursului organizat, reclamantul a obţint nota 8,00, iar contracandidatul său, TC, a obţinut nota 10,00, rezultatele acestui concurs nefiind contestate de către petent.
Intimata a susţinut că au fost respectate toate etapele prevăzute de dispoziţiile Codului muncii privind concedierea colectivă, la nivelul regiei, fiind întocmit un plan de restructurare ce a fost comunicat în termen legal Federaţiei Sindicatelor “SIL”, AOFM Bucureşti , privind disponibilizarea prin concediere colectivă a unui număr de 880 salariaţi începând cu luna noiembrie 2007, cuprinzând tabelul cu numărul şi categoriile de salariaţi afectaţi de concediere, pe ds, pentru DS DTS , fiind prevăzută disponibilizarea unui număr total de 78 salariaţi, din care 36 TESA şi 42 muncitori.
Analizând acţiunea formulată de reclamant, în raport de apărările formulate de intimată prin întâmpinare, de probele administrate în cauză cu acte şi în raport de incidenţa actelor normative, instanţa reţine următoarea stare de fapt şi de drept:
Reclamantul MC a fost angajat în postul de pădurar la Cantonul 27 GM 2 , jud.Mehedinţi, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.
Prin Ordinul nr.421/16.06.2006 emis de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările aduse prin Ordinul nr.960 din 10.12.2007 a fost aprobat Programul de restructuirare a RNP– ca urmare a restituirii pădurilor către foştii proprietari.
Ca efect al aplicării Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările ulterioare, fondul forestier proprietate publică a statului, s-a diminuat progresiv, pe măsură ce procesul de retrocedare a terenurilor forestiere a evoluat, de la 4,3 milioane hectare la cca. 3,2 milioane hectare, aşa cum rezultă din Anexa la Ordinul menţionat mai sus, RNP, urmând a-şi redimensiona activitatea, bugetul de venituri şi cheltuieli în concordanţă cu suprafaţa rămasă în proprietatea statului şi resursele aferente şi a disponibiliza, prin concedieri colective, 7.048 salariaţi.
Diminuarea suprafeţei fondului forestier, proprietate publică a statului, deci şi a resurselor valorificabile, care să susţină activitatea, a avut drept conseciţă directă reducerea numărului de structuri organizatorice de nivelul cantoanelor silvice, districtelor silvice, încetarea activităţii fondurilor de exploatare, ş.a., astfel că s-a impus o nouă configuraţie a structurilor organizatorice şi funcţionale a unităţilor regiei, elaborându-se în acest scop “Metodologia privind gradarea unităţilor şi subunităţilor RNP, condiţiile minime pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea structurilor acestora şi dimensionarea numărului de personal”, ce a fost aprobată prin hotărârea nr.9/2007 a Consiliului de Administraţie, cu completările aduse prin Hotărârea nr.10/30.08.2007, în baza HG nr.1105/2003, privind reorganizarea RNP.
Prin Hotărârea nr.10/30.08.2007 a Consiliului de Administraţie a RNP, emisă ca urmare a aplicării “Metodologiei privind gradarea unităţilor şi subunităţilor RNP şi condiţiilor minime pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unor structuri ale acestora”, s-a aprobat efectuarea de concedieri colective, ca urmare a restrângerii sau desfiinţării unor activităţi nerentabile, a reorganizării activităţilor, pentru optimizarea structurilor de personal, prin disponibilizarea unui număr de 880 salariaţi la nivel de regie, din care, la DS DTS, un număr de 78 salariaţi (36 salariaţi personal TESA şi 42 personal muncitor).
Hotărârea nr.10/30.08.2007 a RNP nu a fost contestată de reclamant, a intrat în circuitul juridic şi a produs efectele pentru care a fost emisă.
Au fost respectate etepele prevăzute de dispoziţiile Codului muncii privind concedierea colectivă, fiind întocmit un plan de restructurare ce a fost comunicat Federaţiei Sindicatelor “SIL”, AOFM Bucureşti şi ITM Bucureşti.
In baza memoriului justificativ întocmit de şeful OS VM din cadrul DS DTS şi a anexei la acest memoriu justificativ, s-au restructurat 5 posturi pădurar şi un post de şef district silvic, între care şi unicul post de pădurar ocupat de către reclamantul MC, ca urmare a desfiinţării Cantonului Silvic nr,27 GM2, suprafaţa de pădure ocupată de acest canton, fiind retrocedată foştilor proprietari.
La data de 18.09.2007 s-a comunicat reclamantului adresa de preaviz nr.973, prin care i s-a adus la cunoştiinţă faptul că începând cu data de 1.11.2007, urmau să înceteze raporturile de muncă între reclamant şi DS DTS, iar intimata a emis Decizia nr.10973/18.09.2007, prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, ca urmare a reducerii postului de pădurar pe care-l ocupă.
Desfiinţarea locului de muncă a fost efectivă şi a avut o cauză reală şi serioasă, din cele prevăzute de art. 65 din Codul muncii, ca urmare a reorganizării DS DTS .
Concedierea în discuţie este una pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, adică ea reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat.
Desfiinţarea postului este efectivă, întrucât a fost înlăturat din organigramă şi statul de funcţiuni al angajatorului, iar cauza este reală şi serioasă, adică are un caracter obiectiv, fiind determinată de necesitatea restructurării şi reorganizării activităţii RNP şi implicit a DS DTS.
Concedierea a privit pe reclamant, în calitate de salariat care ocupă locul de muncă desfiinţat, iar soluţia instituită de art.65 din Codul muncii nu permite selectarea salariaţilor încadraţi în posturi similare, în vederea concedierii celui cu o pregătire profesională mai slabă sau cu o situaţie socială precară.
La data de 20.09.2007, prin cererea înregistrată sub nr.11164, reclamantul şi-a manifestat opţiunea pentru ocuparea postului de pădurar la Cantinul nr.25 V din districtul V OS VM.
Avându-se în vedere faptul că, pentru acelaşi post şi-a manifestat opţiunea şi un alt salariat afectat de concedierea colectivă, care îndeplinea condiţii similare cu reclamantul, la data de 30.10.2007 s-a organizat concurs pentru ocuparea acestui post vacant, în urma căruia reclamantul a obţinut nota 8,00, iar contracandidatul său a obţinut nota 10,00, rezultatele acestui concurs nefiind contestate de către reclamant.
Instanţa constată că, Decizia nr. 100/6.11.2007 nu este lovită de nulitate, întrucât, art 268 al.2 din Codul Muncii, sancţionează cu nulitate absolută numai deciziile prin care se dispune aplicarea sancţiunii disciplinare, pentru lipsa termenului în care sancţiunea poate fi contestată şi instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată, iar în cazul dedus judecăţii este în discuţie o decizie de încetare a raporturilor de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.
Reclamantul nu a încercat vreun prejudiciu pentru faptul că în cuprinsul deciziei, nu a fost menţionat termenul de contestaţie şi instanţa competentă să judece contestaţia, în condiţiile în care reclamantul a atacat la instanţa competentă în termenul prevăzut de Codul Muncii această decizie.
Pentru considerentele arătate mai sus, instanţa a respins contestaţia formulată de reclamantul MC împotriva Deciziei nr.100/06.11.2007 emisă de intimata DS DTS.
Tribunalul Mehedinţi. Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale. Sentinţa nr. 361/14.02.2008, pronunţată în dos. nr. 9153/101/2007.
o speta luata de pe portal, de exemplu:
Litigiu de muncă. Concediere individuală întemeiată pe dispoziţiile art. 65 din Codul muncii. Condiţii Tip: Decizie
Nr./Dată: 265/R (18.04.2006)
Autor:
Domenii asociate:
Contracte de muncă
Raporturi de muncă
Conform dispozitiilor art. 65 din Codul muncii concedierea individuala pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi dispusa numai ca urmare a desfiintarii locului de munca ocupat de salariat, determinata de dificultati economice, transformari tehnologice sau reorganizarea activitatii. Totodata desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
În contextul în care pârâta a dovedit ca se confrunta cu greutati financiare , având datorii neonorate catre bugetul de stat, iar prin hotarârea adunarii generale a actionarilor s-a decis desfiintarea postului ocupat de reclamant si reorganizarea societatii, aprobându-se o noua organigrama sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 65 din Codul muncii pentru a se dispune concedierea reclamantului.
Prin Sentinta civila nr. 1500 din 24 noiembrie 2005 a Tribunalului Mures, s-a admis în parte actiunea civila formulata de reclamantul P. T.S, în contradictoriu cu pârâta SC E. T. SRL.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs în termen legal pârâta SC E. T. SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentintei civile atacate si rejudecând pe fond cauza sa se respinga contestatia formulata de catre intimatul P. T.S. împotriva deciziei de concediere nr. 327 din 22.08.2005, mentinând aceasta decizie ca fiind temeinica si legala, cu cheltuieli de judecata.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta a constatat ca recursul declarat este fondat, din urmatoarele considerente:
Dupa cum s-a vazut, reclamantul a fost angajatul pârâtei în functia de director general, iar prin Decizia nr. 278/24.09.2004 pârâta a dispus concedierea sa, în temeiul art. 65 alin.1 Codul muncii.
Aceasta decizie a fost anulata prin sentinta civila nr. 85 din 20.01.2005 a Tribunalului Mures, ramasa irevocabila prin Decizia nr. 398/R/17.05.2005 a Curtii de Apel Târgu Mures.
În cursul judecarii recursului, s-a luat de catre SC E. T. SRL, hotarârea AGA nr. 9 din 28 martie 2005, prin care s-a aprobat, printre altele, desfiintarea postului de director general si noua organigrama a societatii.
Conform procesului-verbal depus la fila 9 dosar fond, s-a propus desfiintarea unor posturi, printre care si cel de director general, pentru reducerea cheltuielilor si sporirea veniturilor precum si eliminarea unor presiuni salariale.
S-a apreciat de catre AGA ca postul de director general nu se mai justifica în organigrama societatii, întrucât atributiile directorului general au fost preluate integral de administrator ca organ executiv subordonat AGA.
Asa cum rezulta din adresa înregistrata sub nr. 131 din 27 iulie 2005 la ITM Mures, pârâta a solicitat operarea modificarilor intervenite ca urmare a hotarârilor judecatoresti pronuntate, mai sus aratate, în cartea de munca a reclamantului, ceea ce s-a si efectuat .
În aceste conditii, societatea pârâta a propus reclamantului, posibilitatea continuarii activitatii în cadrul societatii pe postul de casier, ceea ce nu a fost acceptat de catre acesta.
În aceasta situatie, la data de 22.08.2005, dupa acordarea termenului de preaviz, prin Decizia nr. 327 s-a dispus concedierea d-lui P. T.S., în temeiul prevederilor art. 65 pct.1 raportat la art. 73 pct.1 din Codul muncii.
Motivele concedierii sunt Hotarârea AGA nr. 9 din 28.03.2005 prin care s-a hotarât desfiintarea postului de director general si s-a aprobat noua organigrama a societatii, determinata de dificultatile economice si restructurarea activitatii societatii precum si refuzul reclamantului de a ocupa postul de casier.
Potrivit dispozitiilor art. 65 alin.1 Codul muncii, decizia de concediere individuala luata pentru motive ce nu tin de persoana salariatului putea fi emisa numai ca urmare a desfiintarii locului de munca ocupat de catre salariat, determinat de dificultatile economice, transferuri tehnologice sau neorganizarea activitatii.
Alineatul 2 al aceluiasi articol prevede ca desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiv si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Din actele dosarului rezulta fara echivoc ca pârâta se confrunta cu datorii neonorate catre DGFP Mures, deci întâmpina greutati financiare daca acest datorii au fost neesalonate prin conventia r. 31602/16550/2002, 4896/1297/2004.
Dificultatile economice sunt dovedite prin prisma acestor înscrisuri depuse la dosar, astfel încât profitul rezultat din bilantul contabil pe anul 2004 trebuie privit prin prisma datoriilor pe care le are societatea la bugetul de stat si în acest conditii profitul este denaturat deoarece trebuie avut în vedere întregul activ si pasiv al acesteia si nu doar profitul scriptic evidentiat în contabilitate.
Pe de alta parte, prin Hotarârea AGA din 28.03.2005, asa cum s-a vazut, asociatii societatii au aprobat o noua organigrama. Deci au avut în vedere reorganizarea societatii pentru reducerea cheltuielilor prin preluarea atributiilor directorului general de catre administrator.
Rezulta ca desfiintarea locului de munca a fost efectiva, având cauze reale si serioase respectiv dificultatile economice si reorganizarea activitatii.
Apoi adunarea generala este organul de deliberare si decizie al societatii comerciale, exprima vointa sociala, care decide în toate problemele esentiale ale activitatii societatii.
Hotarârea nr. 9 din 28.03.2005 exprima acea vointa sociala, este obligatorie si executorie atât pentru asociati cât si pentru terti, hotarârea fiind înregistrata în Registrul Comertului.
Aceasta îsi produce toate efectele juridice inclusiv referitor la desfiintarea postului de director general pentru dificultatile economice si reorganizarea activitatii.
Angajatorul a apreciat ca nu mai este oportuna mentinerea locului de munca supus desfiintarii.
Având în vedere cele mai sus, ne aflam în prezenta celor doua situatii prevazute de art. 65 alin.1 din Legea nr. 53/2003 respectiv în situatia dificultatilor economice si reorganizarea societatii care conduc la concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului la care se adauga vointa sociala exprimata prin Hotarârea AGA nr. 9/2005.
Concedierea nu este lipsita de obiect din moment ce dispozitiile hotarârilor judecatoresti au fost operate în cartea de munca a reclamantului si s-a realizat si prima etapa a procedurii concedierii potrivit art. 74 alin.1 lit.d Codul muncii.
Asa fiind în baza art. 312 Cod procedura civila s-a admis recursul declarat de pârâta, s-a modificat în tot hotarârea atacata si s-a respins actiunea formulata de reclamantul P. T S. împotriva pârâtei SC E. T. SRL.
sau
Contestatie împotriva deciziei de încetare a raporturilor de munca . Nelegalitate. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 781/C (12.10.2006)
Autor: Tribunalul Neamt
Domenii asociate:
Raporturi de muncă
Domeniu asociat - Contestatie împotriva deciziei de încetare a raporturilor de munca . Nelegalitate. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Potrivit art.65 din Codul muncii “Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta încetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa”.
Sectia civila. Sentinta civila nr.781/C din 12.10.2006
Prin cererea înregistrata sub numarul 1646/C/2005 din 15.07.2005 contestatorul B. N. domiciliat în comuna Girov , sat Doina , jud. Neamt , a chemat în judecata pe intimatul Primarul comunei Girov pentru ca în contradictoriu si pe baza probelor administrate sa se dispuna obligarea intimatului la anularea deciziei 177/28.06.2005 emisa de intimat prin care s-a dispus încetarea raporturilor de munca ale petentului .
În fapt , petentul a aratat ca în baza contractului de munca încheiat pe perioada nedeterminata la Primaria Girov la data de 03.01.2001 a fost încadrat la în functia de administrator la Bazarul si Oborul organizat în comuna Girov. Petentul arata ca a fost trecut în fiecare an în organigrama de functii a Consiliului Local Piatra Neamt iar gestiunea sa era separata de gestiunea Primariei având regim de autofinantare. Petentul avea activitate de încasare a taxelor stabilite de Consiliul Local pentru Obor si Bazar. Se sustine ca au fost prestate si alte activitati care i-au fost trasate prin ordin de serviciu .
În actiunea introductiva petentul se prevaleaza si de prevederile O.G. 71/2002 conform carora primarul avea atributia de a propune Consiliului Local numirea sau destituirea sa din functie , iar destituirea sa s-a facut fara aceasta prealabila propunere , motiv pentru care considera decizia de încetare a raporturilor de munca ca fiind nelegala si netemeinica.
La prezenta actiune au fost depuse o serie de acte în copie : decizia 177/2005, adresa 2372/2005, cererea 2516/2005, adresa 3839/2005, hotarârea Consiliului Local 49/2003, fisa postului, contractul de munca, statul de functii, adresa 15/2005, precum si materiale legislative.
Intimatul a depus întâmpinare si o serie de acte în dovedirea acesteia. Prin întâmpinare se arata ca î functia de casier era angajata o alta persoana începând cu anul 1999 care avea în atributii si încasarea taxelor la Obor. Începând cu luna martie 2003 aceasta persoana a intrat în concediu pentru îngrijirea copilului motiv pentru care pe postul sau a fost angajat petentul. La întoarcerea titularului postului petentul a fost înstiintat despre aceasta si motivat de diminuarea activitatii petentului, postul petentului nu se mai justifica în organigrama Consiliului Local motiv pentru care i-au fost încetate raporturile de munca. Pentru aceste motive, intimatul solicita respingerea actiunii ca fiind neîntemeiata. Au fost depuse în copie o serie de acte : adresa 9834/2005, dispozitia 100/17.03.2005, fisa postului.
La termenul de judecata din 11.08.2005 instanta a pus în discutia partilor exceptia lipsei competentei materiale a instantei, si motivat de legea 188/1999 art. 89 a admis exceptia iar cauza a fost trimisa spre judecare catre sectia de contencios administrativ a Tribunalului Neamt.
La instanta de contencios administrativ cererea petentului a fost înregistrata sub numarul 1192/CA/2005 din 30.09.2005. La aceasta instanta au fost depuse o serie de acte de catre ambele parti, alte probe nemaifiind administrate, instanta prin sentinta civila nr. 157/CA/2005 a admis actiunea petentului asa cum a fost formulata si a dispus reintegrarea petentului cu plata tuturor drepturilor salariale .
Împotriva acestei sentinte a instantei de contencios s-a declarat recurs de catre Primarul comunei Girov care a aratat ca notiunea de administrator a fost asimilata cu cea de conducator fiind eludate dispozitiile Legii 215/2001. Instanta de recurs s-a pronuntat în sensul casarii sentintei contenciosului administrativ si stabilirii competentei de solutionare a cererii petentului de catre Tribunalul Neamt sectia de litigii de munca, motivat de faptul ca petentul nu avea calitate de functionar public si de asemenea nu figura în lista functionarilor publici întocmita de Primaria Girov .
Fata de aceasta hotarâre cererea petentului a fost înregistrata pe rolul Tribunalului Neamt sectia civila sub numarul 1517/C/2006 în data de 06.07.2006. La aceasta instanta fata de actele depuse initial si ulterior la instanta de contencios administrativ petentul cât si intimata au depus acte noi cum ar fi: hotarârea Consiliului Local 15/2006, anexele la aceasta hotarâre, copie de pe certificatul de nastere, dispozitia 100/2005 , precum si statele de functii pe anii 2004 si 2006 .
Instanta urmeaza a admite actiunea motivat de urmatoarele considerente: Petentul a detinut functia de administrator al oborului comunal si a bazarului, activitatea din acest loc de munca fiind organizata ca serviciu de interes local care functioneaza în subordinea Consiliului Local si nu a Primarului conform O.G. 71/2002, gestiunea acestui serviciu fiind diferita de cea a Primariei. Restructurarea postului petentului nu este reala si efectiva deoarece functia de administrator este prevazuta si în statul de functii a Consiliului Local valabil de la 01.07.2004 cât si în cel de la 01.01.2005. Statul de functii nu a fost modificat la data concedierii motiv pentru care reducerea de post invocata nu este reala. Mai mult de atât nu a fost facuta dovada dificultatilor economice asa dupa cum se cere în cazul restructurarii activitatii si mai mult de atât functia petentului nu putea fi eliminata de catre primar ci de catre Consiliul Local, prin aceasta fiind savârsit un abuz din partea primarului comunei Girov. Potrivit art.68 alin. 1 lit. U din legea 215/2001 primarul doar propune consiliului local numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice de interes local, consiliul local urmând a elibera efectiv din functie. Or, în cazul petentului nu s-a întâmplat acest lucru, primarul doar încetându-i contractul de munca petentului fara respectarea procedurilor legii 215/2001.
Fata de considerentele aratate instanta urmeaza a admite actiunea conform dispozitivului .
sau
Încetarea contractului individual de muncă. Reorganizarea activităţii. Caracterul real şi efectiv al desfiinţări locului de muncă ocupat de salariat. Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 361 (14.02.2008)
Autor: Pavelescu Cornel
Domenii asociate:
Contracte de muncă
Încetarea contractului individual de muncă. Reorganizarea activităţii. Caracterul real şi efectiv al desfiinţări locului de muncă ocupat de salariat.
Prin acţiunea înregistrată la acest tribunal sub nr.9153/101 la data de 22.10.2007, precizată ulterior, reclamantul MC a chemat în judecată pârâta RNP a solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr.100/06.11.2007 emisă de DS DTS, prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă începând cu data de 01.11.2007, ca urmarea reducerii postului de pădurar pe care-l ocupa.
A mai solicitat reintegrarea în postul avut anterior şi plata drepturilor salariale pe perioada cuprinsă între data desfacerii contractului de muncă şi reintegrarea sa în postul de pădurar, la cantonul nr.27 GM 2 din Ocolul Silvic VM, jud. Mehedinţi.
In motivarea acţiunii a arătat că, i-a comunicat cu adresa nr. 10973/18.09.2007 faptul că începând cu data de 1 noiembrie 2007 încetează raporturile de muncă, întrucât au fost desfiinţate unele posturi de pădurar, între care şi postul ocupat de către reclamant.
A mai arătat că, în realitate, unitatea amenajistică de pădure unde au funcţionat un număr de 4 pădurari, între care şi reclamantul, în suprafaţă de 1.705 hectare pădure, a revenit fostului proprietar, după care pădurea a intrat în „reglementarea de pază profesionistă”, a OS VM, care aparţine de DS DTS , cu precizarea că, persoanele care au dobândit pădurea au solicitat DS DTS să încheie contracte de pază pentru pădure, astfel că, paza trebuia asigurată în continuare, prin menţinerea activităţilor specifice posturilor de pădurar.
Reclamantul a invocat şi nulitatea deciziei de desfacere a contractului de muncă nr.100/06.11.2007, cu precizarea că, nu cuprinde toate datele cerute de lege, respectiv, termenul şi instanţa la care poate fi atacată această decizie.
Prin întâmpinare, intimata a învederat în esenţă următoarele aspecte:
Prin Hotărârea nr.10/30.08.2007 emisă de Consiliul de Administraţie al RNP - ca rezultat al aplicării „metodologiei privind gradarea unităţilor şi subunităţilor a RNP şi condiţiilor minime pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unor structuri ale acestora, s-a avut în vedere efectuarea unor concedieri colective ca urmare a restrângerii sau desfiinţării unor activităţi nerentabile, a reorganizării activităţilor, precum şi a optimizării structurilor de personal, proces absolut necesar pentru creşterea eficienţei activităţii.
In acest sens s-a hotărât ca începând cu 01.11.2007, să fie disponibilizaţi un număr de 880 salariaţi la nivel de regie, prin concediere colectivă, urmând ca la DS DTS să fie concediaţi un număr de 78 salariaţi, din care 36 salariaţi personal TESA şi 42 salariaţi personal muncitor.
Concedierea colectivă realizată la nivelul RNP s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art 65 al.2 Codul muncii, având la bază o cauză reală şi serioasă.
In situaţia reclamantului, postul de pădurar a fost desfiinţat efectiv, ca urmare a desfiinţării Cantonului nr.27 GM OS, jud.Mehedinţi, întrucât suprafaţa de pădure ocupată de acest canton a fost retrocedată proprietarilor.
Ulterior, prin cererea înregistrată la nr.11165 la 20.09.2007 la DS DTS petentul şi-a manifestat opţiunea pentru ocuparea postului de pădurar la Cantonul 25 V din cadrul OS VM, jud.Mehedinţi, pe durată determinată, însă, întrucât, pentru acelaşi post şi-a manifestat opţiunea şi un alt salariat afectat de concedierea colectivă, care îndeplinea aceleaşi condiţii ca şi reclamantul, s-a organizat concurs pentru ocuparea acestui post la data de 30.10.2007. In urma concursului organizat, reclamantul a obţint nota 8,00, iar contracandidatul său, TC, a obţinut nota 10,00, rezultatele acestui concurs nefiind contestate de către petent.
Intimata a susţinut că au fost respectate toate etapele prevăzute de dispoziţiile Codului muncii privind concedierea colectivă, la nivelul regiei, fiind întocmit un plan de restructurare ce a fost comunicat în termen legal Federaţiei Sindicatelor “SIL”, AOFM Bucureşti , privind disponibilizarea prin concediere colectivă a unui număr de 880 salariaţi începând cu luna noiembrie 2007, cuprinzând tabelul cu numărul şi categoriile de salariaţi afectaţi de concediere, pe ds, pentru DS DTS , fiind prevăzută disponibilizarea unui număr total de 78 salariaţi, din care 36 TESA şi 42 muncitori.
Analizând acţiunea formulată de reclamant, în raport de apărările formulate de intimată prin întâmpinare, de probele administrate în cauză cu acte şi în raport de incidenţa actelor normative, instanţa reţine următoarea stare de fapt şi de drept:
Reclamantul MC a fost angajat în postul de pădurar la Cantonul 27 GM 2 , jud.Mehedinţi, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.
Prin Ordinul nr.421/16.06.2006 emis de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările aduse prin Ordinul nr.960 din 10.12.2007 a fost aprobat Programul de restructuirare a RNP– ca urmare a restituirii pădurilor către foştii proprietari.
Ca efect al aplicării Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările ulterioare, fondul forestier proprietate publică a statului, s-a diminuat progresiv, pe măsură ce procesul de retrocedare a terenurilor forestiere a evoluat, de la 4,3 milioane hectare la cca. 3,2 milioane hectare, aşa cum rezultă din Anexa la Ordinul menţionat mai sus, RNP, urmând a-şi redimensiona activitatea, bugetul de venituri şi cheltuieli în concordanţă cu suprafaţa rămasă în proprietatea statului şi resursele aferente şi a disponibiliza, prin concedieri colective, 7.048 salariaţi.
Diminuarea suprafeţei fondului forestier, proprietate publică a statului, deci şi a resurselor valorificabile, care să susţină activitatea, a avut drept conseciţă directă reducerea numărului de structuri organizatorice de nivelul cantoanelor silvice, districtelor silvice, încetarea activităţii fondurilor de exploatare, ş.a., astfel că s-a impus o nouă configuraţie a structurilor organizatorice şi funcţionale a unităţilor regiei, elaborându-se în acest scop “Metodologia privind gradarea unităţilor şi subunităţilor RNP, condiţiile minime pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea structurilor acestora şi dimensionarea numărului de personal”, ce a fost aprobată prin hotărârea nr.9/2007 a Consiliului de Administraţie, cu completările aduse prin Hotărârea nr.10/30.08.2007, în baza HG nr.1105/2003, privind reorganizarea RNP.
Prin Hotărârea nr.10/30.08.2007 a Consiliului de Administraţie a RNP, emisă ca urmare a aplicării “Metodologiei privind gradarea unităţilor şi subunităţilor RNP şi condiţiilor minime pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unor structuri ale acestora”, s-a aprobat efectuarea de concedieri colective, ca urmare a restrângerii sau desfiinţării unor activităţi nerentabile, a reorganizării activităţilor, pentru optimizarea structurilor de personal, prin disponibilizarea unui număr de 880 salariaţi la nivel de regie, din care, la DS DTS, un număr de 78 salariaţi (36 salariaţi personal TESA şi 42 personal muncitor).
Hotărârea nr.10/30.08.2007 a RNP nu a fost contestată de reclamant, a intrat în circuitul juridic şi a produs efectele pentru care a fost emisă.
Au fost respectate etepele prevăzute de dispoziţiile Codului muncii privind concedierea colectivă, fiind întocmit un plan de restructurare ce a fost comunicat Federaţiei Sindicatelor “SIL”, AOFM Bucureşti şi ITM Bucureşti.
In baza memoriului justificativ întocmit de şeful OS VM din cadrul DS DTS şi a anexei la acest memoriu justificativ, s-au restructurat 5 posturi pădurar şi un post de şef district silvic, între care şi unicul post de pădurar ocupat de către reclamantul MC, ca urmare a desfiinţării Cantonului Silvic nr,27 GM2, suprafaţa de pădure ocupată de acest canton, fiind retrocedată foştilor proprietari.
La data de 18.09.2007 s-a comunicat reclamantului adresa de preaviz nr.973, prin care i s-a adus la cunoştiinţă faptul că începând cu data de 1.11.2007, urmau să înceteze raporturile de muncă între reclamant şi DS DTS, iar intimata a emis Decizia nr.10973/18.09.2007, prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, ca urmare a reducerii postului de pădurar pe care-l ocupă.
Desfiinţarea locului de muncă a fost efectivă şi a avut o cauză reală şi serioasă, din cele prevăzute de art. 65 din Codul muncii, ca urmare a reorganizării DS DTS .
Concedierea în discuţie este una pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, adică ea reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat.
Desfiinţarea postului este efectivă, întrucât a fost înlăturat din organigramă şi statul de funcţiuni al angajatorului, iar cauza este reală şi serioasă, adică are un caracter obiectiv, fiind determinată de necesitatea restructurării şi reorganizării activităţii RNP şi implicit a DS DTS.
Concedierea a privit pe reclamant, în calitate de salariat care ocupă locul de muncă desfiinţat, iar soluţia instituită de art.65 din Codul muncii nu permite selectarea salariaţilor încadraţi în posturi similare, în vederea concedierii celui cu o pregătire profesională mai slabă sau cu o situaţie socială precară.
La data de 20.09.2007, prin cererea înregistrată sub nr.11164, reclamantul şi-a manifestat opţiunea pentru ocuparea postului de pădurar la Cantinul nr.25 V din districtul V OS VM.
Avându-se în vedere faptul că, pentru acelaşi post şi-a manifestat opţiunea şi un alt salariat afectat de concedierea colectivă, care îndeplinea condiţii similare cu reclamantul, la data de 30.10.2007 s-a organizat concurs pentru ocuparea acestui post vacant, în urma căruia reclamantul a obţinut nota 8,00, iar contracandidatul său a obţinut nota 10,00, rezultatele acestui concurs nefiind contestate de către reclamant.
Instanţa constată că, Decizia nr. 100/6.11.2007 nu este lovită de nulitate, întrucât, art 268 al.2 din Codul Muncii, sancţionează cu nulitate absolută numai deciziile prin care se dispune aplicarea sancţiunii disciplinare, pentru lipsa termenului în care sancţiunea poate fi contestată şi instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată, iar în cazul dedus judecăţii este în discuţie o decizie de încetare a raporturilor de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.
Reclamantul nu a încercat vreun prejudiciu pentru faptul că în cuprinsul deciziei, nu a fost menţionat termenul de contestaţie şi instanţa competentă să judece contestaţia, în condiţiile în care reclamantul a atacat la instanţa competentă în termenul prevăzut de Codul Muncii această decizie.
Pentru considerentele arătate mai sus, instanţa a respins contestaţia formulată de reclamantul MC împotriva Deciziei nr.100/06.11.2007 emisă de intimata DS DTS.
Tribunalul Mehedinţi. Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale. Sentinţa nr. 361/14.02.2008, pronunţată în dos. nr. 9153/101/2007.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 29 guests