gestiune frauduloasa- delapidare
gestiune frauduloasa- delapidare
Cum distingem infractiunea de gestiune frauduloasa fata de infractiunea de delapidare atunci cand are ca obiect material bunuri mobile.
Constituie obiect material al gestiunii frauduloase orice bun mobil sau imobil care apartine altei persoane si care a fost dat faptuitorului pt. a-l administra ori conserva;
Infractiunea de delapidare are ca obiect material numai bunurile corporale mobile: bani , valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza. Prin "alte bunuri" se intelg bunuri mobile corporale altele decat banii ori valorile asimilate acestora, care au o valoare economica si fac parte din sfera de gestionare sau administrare a faptuitorului. De asemenea, apartin unitatii plusurile de bani sau marfuri indiferent de sursa acestora dar aparute in cadrul operatiunilor de gestionare si administrare a bunurilor aflate asupra unitatii. Poate fi obiect material si bunul ajuns din eroare in gestiunea sau administrarea unitatii private sau publice. Concluzie : pt. ca un bun sa devina obiect material al infractiunii de delapidare trebuie ca acesta sa aiba o existentam materiala deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase , valoare economica si o anumita situatie juridica, adica sa faca parte din patrimoniul unei persoane juridice, sa se afle in posesia sau detentiunea acesteia si totodata sa se afle in masa bunurilor gestionate sau administrate de faptuitor. Un bun intra in sfera patrimoniului unei persoane juridice atunci cand a fost preluat efectiv de prepusul acesteia si iese din aceasta sfera in momentul cand a avut loc predarea efectiva a lui catre beneficiar (predarea materiala a bunului iar nu si transcrierea operatiei respective in contabilitatea persoanei juridice)
Ca sa intelegi mai bine diferentele te sfatuiesc sa iei in considerare toate elementele constitutive ale celor 2 infractiuni. Sigur vei intelege :) [/b]
Infractiunea de delapidare are ca obiect material numai bunurile corporale mobile: bani , valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza. Prin "alte bunuri" se intelg bunuri mobile corporale altele decat banii ori valorile asimilate acestora, care au o valoare economica si fac parte din sfera de gestionare sau administrare a faptuitorului. De asemenea, apartin unitatii plusurile de bani sau marfuri indiferent de sursa acestora dar aparute in cadrul operatiunilor de gestionare si administrare a bunurilor aflate asupra unitatii. Poate fi obiect material si bunul ajuns din eroare in gestiunea sau administrarea unitatii private sau publice. Concluzie : pt. ca un bun sa devina obiect material al infractiunii de delapidare trebuie ca acesta sa aiba o existentam materiala deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase , valoare economica si o anumita situatie juridica, adica sa faca parte din patrimoniul unei persoane juridice, sa se afle in posesia sau detentiunea acesteia si totodata sa se afle in masa bunurilor gestionate sau administrate de faptuitor. Un bun intra in sfera patrimoniului unei persoane juridice atunci cand a fost preluat efectiv de prepusul acesteia si iese din aceasta sfera in momentul cand a avut loc predarea efectiva a lui catre beneficiar (predarea materiala a bunului iar nu si transcrierea operatiei respective in contabilitatea persoanei juridice)
Ca sa intelegi mai bine diferentele te sfatuiesc sa iei in considerare toate elementele constitutive ale celor 2 infractiuni. Sigur vei intelege :) [/b]
este gestiune frauduloasa, daca era insarcinat cu administrarea sau conservarea bunului respectiv.
diferenta este intr-adevar data de subiectul activ.
la infr. de delapidare avem un fct public ce are in gestiune acele bunuri, sau pe care le administreaza. in prima situatie el are contact direct cu bunurile, an a doua nu, ci are doar dreptul de a dispune de lucrurile respective.
pentru a fi delapidare functionarul trebuie sa aibe in gestiunea sa acele bunuri pe care le insuseste, le foloseste ori in privinta carora face trafic - cred ca asa ceva se trece in fisa postului. cu alte cuvinte, el are atributii in privinta primirii, pastrarii si eliberarii acelor buniri din gestiune, toate acestea realizindu-se in baza unor inscrisuri specifice.
diferenta este intr-adevar data de subiectul activ.
la infr. de delapidare avem un fct public ce are in gestiune acele bunuri, sau pe care le administreaza. in prima situatie el are contact direct cu bunurile, an a doua nu, ci are doar dreptul de a dispune de lucrurile respective.
pentru a fi delapidare functionarul trebuie sa aibe in gestiunea sa acele bunuri pe care le insuseste, le foloseste ori in privinta carora face trafic - cred ca asa ceva se trece in fisa postului. cu alte cuvinte, el are atributii in privinta primirii, pastrarii si eliberarii acelor buniri din gestiune, toate acestea realizindu-se in baza unor inscrisuri specifice.
la gestiune frauduloasa subiectul activ este administratorul
la delapidare subiectul activ este administratorul sau gestionarul
administratorul e persoana care are drept de dispozitie asupra bunurilor unei societati, de regula seful
gestionarul e persoana care executa ordinele administratorului, care primeste, pastreaza si elibereaza bunuri. de ex: casierii, vanzatorii, administratorii de bloc, distribuitorii
la delapidare subiectul activ este administratorul sau gestionarul
administratorul e persoana care are drept de dispozitie asupra bunurilor unei societati, de regula seful
gestionarul e persoana care executa ordinele administratorului, care primeste, pastreaza si elibereaza bunuri. de ex: casierii, vanzatorii, administratorii de bloc, distribuitorii
norocel atunci cum iti explici faptul urmator (asemanator spetei) de ex. femeia de servici care lucreaza in locuinta unei persoane fizice care are un contact material cu lucrurile aflate in acea locuinta si pe care le manipuleaza, sustrage bunurile.............nu crezi ca sav. infractiunea de furt?
Ei si in cazul nostru, omuletul care lucra la acea S.C. nu poate fi detentorul sau posesorului acelui bun - acel bun facand parte din patrimoniul S.C. - el are numai in paza bunurile, drept urmare daca le sustrage io consider ca savarseste infractiunea de furt.....
parerea mea ...... :)
Ei si in cazul nostru, omuletul care lucra la acea S.C. nu poate fi detentorul sau posesorului acelui bun - acel bun facand parte din patrimoniul S.C. - el are numai in paza bunurile, drept urmare daca le sustrage io consider ca savarseste infractiunea de furt.....

parerea mea ...... :)
dupa parerea mea in spetza cu salariatul se retine abuz de incredere. salariatul caruia i s-a incredintat bunurile are posesia, adica stapanirea de fapt a acestora. in spetza cu femeia de servici, cred ca se retine furt intrucat simplul contact material cu bunurile este insuficient pt a vorbi despre o detentie.
femeia de servici nu detine acel bun, ea are un simplu contact material cu lucrurile aflate in acea locuinta pe care dupa cum am spus doar le manipuleaza - , pe cand la abunzul de incredere este necesar ca faptuitorul sa detina cu orice titlu acel bun pe care si-l insuseste sau dispune pe nedrept de acesta, drept urmare daca bunul nu este detinut de faptuitor ci se afla in detentia altuia ori este un bun iesit fara voie din detentiunea unei persoane insusirea acestuia nu constitutie infractiunea de abuz de inceredere ci infractiunea de furt sau eventual de insusire a bunului gasit.
spetza cu femeia de serviciu este asemanatoare cu aceea in care victima il roaga pe faptuitor sa o ajute sa dea jos bagajele sale din tren iar acesta le ia si fuge cu ele; solutia este in acest caz 208. si in acest caz faptuitorul a avut un contact material cu bunul insa acesta este insuficient pt a vorbi de detentie. acelasi lucru se intampla si in spetza noastra. pt a exista detentie este necesar ca faptuitorului sa-i fie incredintata detentia pe o perioada mai lunga de timp. or, simplu contact material nu indeplineste aceasta cerintza.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 22 guests