schimbarea incadrarii juridice si alte complicatii
schimbarea incadrarii juridice si alte complicatii
speta este urmatoarea:
in fond, la judecatorie se judeca infractiunea de vatamare corporala, la plangere prealabila si inculpatul este condamnat. procurorul face apel si solicita schimbarea incadrarii juridice in tentativa la omor.
la primul termen in apel, p.v. spune ca vrea sa-si retraga plangerea prealabila. instanta puen in discutie schimb incadrarii si o admite si trece mai departe la judecata, care se soldeaza cu o condamnare.
intrebari:
- se putea trece peste retragerea plang sau trebuia intai pronuntat asupra acesteia si abia apoi sa se treaca la problema schimb. incadrarii?
- dc a schimb incadrarea si a trecut la judecare, atunci desi tentativa la omor e de competenta tribunalului, atunci nu se poate spune ca inculpatul a fost privat de o cale de atac, pt ca el deja se afla in apel la trib, desi omorul s-ar fi judecat acolo in prima instanta?
si orice alte probeleme mai vedeti, ca eu mi-am rins urechile...
in fond, la judecatorie se judeca infractiunea de vatamare corporala, la plangere prealabila si inculpatul este condamnat. procurorul face apel si solicita schimbarea incadrarii juridice in tentativa la omor.
la primul termen in apel, p.v. spune ca vrea sa-si retraga plangerea prealabila. instanta puen in discutie schimb incadrarii si o admite si trece mai departe la judecata, care se soldeaza cu o condamnare.
intrebari:
- se putea trece peste retragerea plang sau trebuia intai pronuntat asupra acesteia si abia apoi sa se treaca la problema schimb. incadrarii?
- dc a schimb incadrarea si a trecut la judecare, atunci desi tentativa la omor e de competenta tribunalului, atunci nu se poate spune ca inculpatul a fost privat de o cale de atac, pt ca el deja se afla in apel la trib, desi omorul s-ar fi judecat acolo in prima instanta?
si orice alte probeleme mai vedeti, ca eu mi-am rins urechile...
Trecand peste faptul ca speta e din carti (deci imaginara precum "STAR WARS"
), se ridica urmatoarele probleme:
1. Schimbandu-se incadrarea in tentativa la omor, instanta trebuia sa se desesizeze si sa trimita cauza la Parchetul de pe langa Tribunal, in vederea efectuarii urmaririi penale.
2. Trecem si de problema asta - judecarea de catre Tribunal a infractiunii de tentativa la omor trebuia sa se faca in complet de un judecator si nu de doi, astfel ca instanta a fost nelegal constituita. In realitate, in situatia in care instanta de apel constata ca o cauza este de competenta ei in prima instanta, caseaza sau desfiinteaza hot instantei de fond si dispune reinregistrarea cauzei ca dosar de fond (cu alt numar) pentru a fi solutionat in compunerea prevazuta de lege.
2. Trebuie discutata mai intai problema schimbarii de incadrare juridica, pentru a se vedea apoi daca retragerea plangerii prealabile isi mai are aplicabilitate.

1. Schimbandu-se incadrarea in tentativa la omor, instanta trebuia sa se desesizeze si sa trimita cauza la Parchetul de pe langa Tribunal, in vederea efectuarii urmaririi penale.
2. Trecem si de problema asta - judecarea de catre Tribunal a infractiunii de tentativa la omor trebuia sa se faca in complet de un judecator si nu de doi, astfel ca instanta a fost nelegal constituita. In realitate, in situatia in care instanta de apel constata ca o cauza este de competenta ei in prima instanta, caseaza sau desfiinteaza hot instantei de fond si dispune reinregistrarea cauzei ca dosar de fond (cu alt numar) pentru a fi solutionat in compunerea prevazuta de lege.
2. Trebuie discutata mai intai problema schimbarii de incadrare juridica, pentru a se vedea apoi daca retragerea plangerii prealabile isi mai are aplicabilitate.
in primul rand, iti multumesc pt raspunsul prompt.
in legatura cu priam solutie pe care ai propus-o legata de trimiterea cauzei la parchet, mai este acest lucru necesart, in situatia in care din dosar reiese situatia cu claritate. Adica nu mai sunt necesare cercetari suplimentare.
in plus, avand in vedere ca s-a efectuat cercetarea judecatoreasca la judecatorie, se considera ca aceasta este superioara celei care ar fi efectuat de catre oragnul de urmarire penala.
in legatura cu priam solutie pe care ai propus-o legata de trimiterea cauzei la parchet, mai este acest lucru necesart, in situatia in care din dosar reiese situatia cu claritate. Adica nu mai sunt necesare cercetari suplimentare.
in plus, avand in vedere ca s-a efectuat cercetarea judecatoreasca la judecatorie, se considera ca aceasta este superioara celei care ar fi efectuat de catre oragnul de urmarire penala.
intr-adevar speta este sf si din carti. si presupun ca v-ati lamurit ca sunt pe langa subiect in materia asta si fac eforturi sa ma lamuresc.
cu privire la sesizarea nevalabila a instantei, am avut si eu ideea asta dar am mai vorbti cu altii, care mi-au spus ca nu stau lucrurile asa.
Ideea lor era ca odata sesizata si mai exact pusa in miscare actiunea penala, aceasta nu este influenta de schimbarea incadrarii juridice...ma rog, in fata opiniilor contrarii si fata de lipsa mea de exeprienta la asa ceva..am cedat si am acceptat parerea lor.
cu privire la sesizarea nevalabila a instantei, am avut si eu ideea asta dar am mai vorbti cu altii, care mi-au spus ca nu stau lucrurile asa.
Ideea lor era ca odata sesizata si mai exact pusa in miscare actiunea penala, aceasta nu este influenta de schimbarea incadrarii juridice...ma rog, in fata opiniilor contrarii si fata de lipsa mea de exeprienta la asa ceva..am cedat si am acceptat parerea lor.
Cred ca:
Instanta, admitand recursul, caseaza hotararea atacata si dispune rejudecarea cauzei de catre instanta competenta.
Nu se pune problema nelegalitatii sesizarii instantei. Pe langa actele de sesizare principale - rechizitoriu si plangere prealabila - exista si modalitati complementare de sesizare (numite si neoriginare, de trimitere) perfect valabile.
Instanta, admitand recursul, caseaza hotararea atacata si dispune rejudecarea cauzei de catre instanta competenta.
Nu se pune problema nelegalitatii sesizarii instantei. Pe langa actele de sesizare principale - rechizitoriu si plangere prealabila - exista si modalitati complementare de sesizare (numite si neoriginare, de trimitere) perfect valabile.
Nu inteleg.inceparetu wrote:daca instanta superioara califica apelul drept recurs, atunci obligatoriu trebuie sa faca asta dupa ce a pus problema in dezbatere?
acest lucru nu poate reiesi implicit?
Nu pot fi atacate cu apel sentintele pronuntate de judectorii privind infractiunile mentionate in art. 279 alin.2 lit a), ne spune art.361 lit a) cpp.
Iar art. 385 ind. 1 lit. a) dispune ca pot fi atacate cu recurs sentintele pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit.a)
Recurs!inceparetu wrote:ma intrebam dc instanta poate considera ca respectiva cale de atac a fost gresit denumita si atunci o recalifica ca fiind apel
dar atunci mi se pare normal sa puna asta in discutia partilor si nu sa treaca la judecata.
Problema pe care o pui cred ca tine de masurile premergatoare sedintei de judecata.
am si eu o speta usor asemanatoare dar diferentele zic eu ca sunt importante.
este vorba despre o sentinta pronuntata, in prima instanta de catre Tribunal prin care a condamnat pentru vatamare corporala (care se face la plangere prealabila iar Up se face de catre organul de cercetare)
procurorul declara apel si solicita schimbarea incadrarii juridice in tentativa la omor si instanta admite schimbarea si condamna pt tentativa la omor.
ajungem la recurs si primul aspect pe care il vad e ca Judecatoria era cea competenta sa judece in rima instanta, vatamarea corporala (art. 181).
In plus, sentinta era in caest caz atacabila cu apel...pt ca e art. 279 al. 1 lit b).
dar ce alte aspecte vedeti.
ca sa nu ne invartim in cerc, atrag atentia ca neagu sustine ca in baza art. 41 al. 1, atunci cand instanta descopera dupa sch incadr jur ca era compet o instanta inferioara (in caest caz Tribunalul de la care am plecat) va retine si va judeca, iar aceasta prorogare legala opereaza si cu privire la completul in care se judeca (dar el face aplicarea acestei reguli numai cu privire la cazul in care infr se judeca in complet de 1 iar ei sunt 2, nu si invers)
in ceea ce priveste sesizarea instantei, ce vad eu pana acum este ca a fost sesizata prin rechizitoriu confirmat de catre procuror de pe langa Tribunal, adica si dupa schimbarea icnadrarii juridice ...suntem inca ok
dar atunci mai vedeti vreo alta problema????
problema mea este un pic urgenta, asa ca dc intre petreceri de 1 mai, inca mai aveti timp sa aruncati un ochi va multumesc...
este vorba despre o sentinta pronuntata, in prima instanta de catre Tribunal prin care a condamnat pentru vatamare corporala (care se face la plangere prealabila iar Up se face de catre organul de cercetare)
procurorul declara apel si solicita schimbarea incadrarii juridice in tentativa la omor si instanta admite schimbarea si condamna pt tentativa la omor.
ajungem la recurs si primul aspect pe care il vad e ca Judecatoria era cea competenta sa judece in rima instanta, vatamarea corporala (art. 181).
In plus, sentinta era in caest caz atacabila cu apel...pt ca e art. 279 al. 1 lit b).
dar ce alte aspecte vedeti.
ca sa nu ne invartim in cerc, atrag atentia ca neagu sustine ca in baza art. 41 al. 1, atunci cand instanta descopera dupa sch incadr jur ca era compet o instanta inferioara (in caest caz Tribunalul de la care am plecat) va retine si va judeca, iar aceasta prorogare legala opereaza si cu privire la completul in care se judeca (dar el face aplicarea acestei reguli numai cu privire la cazul in care infr se judeca in complet de 1 iar ei sunt 2, nu si invers)
in ceea ce priveste sesizarea instantei, ce vad eu pana acum este ca a fost sesizata prin rechizitoriu confirmat de catre procuror de pe langa Tribunal, adica si dupa schimbarea icnadrarii juridice ...suntem inca ok
dar atunci mai vedeti vreo alta problema????
problema mea este un pic urgenta, asa ca dc intre petreceri de 1 mai, inca mai aveti timp sa aruncati un ochi va multumesc...

dc hot primei instante este nula absolut pt nerespectarea dispozitiilor privind competenta materiala si nul absoluta afecteaza si actele subsecvente, atunci inseamna ca si hot instantei de apel este nula absolut??
si atunci intrebarea e se mai poate dispune casarea cu trimitere catre instanta competenta conform incadrarii date in instanta de apel....??? pt ca teoretic tot ce s-a inatamplat acolo este nul absolut??
oare merg prea departe cu efectele nul abs? si dc da atunci unde se trimite spre rejudecare dc se admite motivul de casare al necompetentei materiale
si atunci intrebarea e se mai poate dispune casarea cu trimitere catre instanta competenta conform incadrarii date in instanta de apel....??? pt ca teoretic tot ce s-a inatamplat acolo este nul absolut??
oare merg prea departe cu efectele nul abs? si dc da atunci unde se trimite spre rejudecare dc se admite motivul de casare al necompetentei materiale
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 6 guests