Plangere prealabila.....?

[adi_avo]

Rasfoind o culegere de spete , am gasit urmatoarea situatie:
--------------------------------------------------------------------------------

Plangere prealabila - decizia nr. 1164 din 14 mai 1996


--------------------------------------------------------------------------------

Plangere facuta de o alta persoana decat partea vatamata


--------------------------------------------------------------------------------


Plangere prealabila



Plangere facuta de o alta persoana decat partea vatamata



Potrivit art. 279 alin. 1 si 2 C.pr.pen.,, punerea in miscare a actiunii penale, in cazul infractiunilor mentionate de acest text, se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Dreptul partii vatamate de a face plangere prealabila este personal, dar ea poate fi facuta fie personal, fie prin mandat special.

Daca plangerea prealabila este facuta de o persoana fara calitate procesuala, nulitatea este acoperita prin declaratia partii vatamate, care isi insuseste plangerea facuta pentru ea, cu conditia ca aceasta manifestare de vointa sa aiba loc inaintea expirarii termenului prevazut de art. 284 C.pr.pen., pentru introducerea plangerii prealabile.

In speta, plangerea prealabila fusese facuta de fratele partii vatamate, iar in termenul prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile, partea vatamata si-a insusit plangerea prin declaratia facuta organului de cercetare penala, prin care a cerut tragerea la raspundere a inculpatului.

In prezenta unei atare declaratii, prin care partea vatamata si-a exprimat, in termenul legal, vointa de a pune in miscare actiunea penala impotriva inculpatului, judecatoria trebuia sa inceteze procesul penal din lipsa plangerii prealabile a partii vatamate, solutie care este nelegala.



Curtea suprema de justitie, sectia penala, decizia nr. 1164 din 14 mai 1996


Apoi, am gasit cam aceeasi spetza numai ca, rezolvata prin 2000:
DECIZIE nr. 881 din 2000
Plangere prealabila formulata de copilul major al victimei. Plangere prealabila gresit introdusa la un organ necompetent.
EMITENT: CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA PENALA

Prima instanta a condamnat inculpatii V.G. si V.M. la cate 1 an inchisoare, pentru infractiunea de vatamare corporala, prev.de art. 181 Cod penal si i-a obligat la despagubiri civile si cheltuieli judiciare.
S-a retinut, in fapt, ca in ziua de 9.04.1999, cei doi inculpati au lovit de mai multe ori, in zona capului, pe partea vatamata M.G. in varsta de 77 ani, cu care erau in relatii de dusmanie.
Din raportul de constatare medico-legala rezulta ca partea vatamata a suferit leziuni pentru vindecarea carora a avut nevoie de 25 zile ingrijiri medicale.
Instanta de apel a respins apelurile declarate de inculpatii V.G. si V.M. si a admis apelul declarat de procuror, majorand pedepsele aplicate inculpatilor la cate 1 an si 6 luni inchisoare.
Impotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpatii V.G. si V.M., pentru motivul de casare prev. de art. 385^9 pct.15 Cod de procedura penala, respectiv au fost gresit condamnati, deoarece exista o cauza de inlaturare a raspunderii penale, si anume plangerea prealabila nu a fost formulata in termenul legal de 2 luni de catre persoana vatamata M.G.
Fata de aceasta situatie, inculpatii au solicitat incetarea procesului penal, conform art. 11 pct.2 lit.b raportat la art. 10 lit.f Cod de procedura penala.
Recursurile declarate de inculpatii V.G. si V.M. sunt nefondate.
Din dosarul cauzei rezulta ca, in ziua de 9.04.1999, fiul partii vatamate M.G., in varsta de 77 ani, si anume M.I, a sesizat organul de politie ca tatal sau a fost victima unei agresiuni.
Pe de alta parte, din dosarul primei instante rezulta ca partea vatamata M.G. a formulat plangere prealabila directa, la aceasta instanta, pentru infractiunile prev. de art. 205 si 180 alin.2 Cod penal, care a fost inregistrata la 3.06.1999, iar instanta, constatand din actul medico-legal ca incadrarea juridica a faptei comise este aceea prev. de art. 181 Cod penal, pentru care sesizarea instantei se face prin rechizitoriu, a trimis cauza la procuror.
Din prevederile art. 222 alin.5 Cod de procedura penala, rezulta ca plangerea se poate face si de catre copilul major pentru parinti, astfel incat, in cauza de fata, plangerea facuta la 9 aprilie 1999 de fiul partii vatamate este legala.
Pe de alta parte, este legala si plangerea prealabila formulata de partea vatamata direct la instanta, la data de 3 iunie 1999, deoarece a fost facuta in termenul de 2 luni, prev. de art. 284 Cod de procedura penala.
Prin urmare, Curtea a respins recursurile declarate de inculpatii V.M. si V.G., ca nefondate.


1.Care solutie e mai aproape de adevar?
2.Se poate aplica prin analogie art.222.al.6 la sectiunea "plangerea prealabila"?, de moment ce sunt 2 moduri de sesizare a instantei diferite?...se pare ca practica nu e unitara...

[sansiro]

Mie mi se pare ca hotararea CSJ nu eslegala. Trebuia sa se constate ca cel care a introdus plangerea nu are calitate pprocesuala deloc. Nu este nici mandatar, nici fiu mmajor, nici sot. Asta este. Scurt.

[wittmann]

Pe de alta parte, din dosarul primei instante rezulta ca partea vatamata M.G. a formulat plangere prealabila directa, la aceasta instanta, pentru infractiunile prev. de art. 205 si 180 alin.2 Cod penal, care a fost inregistrata la 3.06.1999, iar instanta, constatand din actul medico-legal ca incadrarea juridica a faptei comise este aceea prev. de art. 181 Cod penal, pentru care sesizarea instantei se face prin rechizitoriu, a trimis cauza la procuror.

Plangerea prealabila este in termen, chiar daca a fost introdusa la un organ judiciar competent (art. 285 teza II CPP).
Numai ca motivarea cu analogia cu 222 mi se pare si mie gresita.