titlu pro herede
titlu pro herede
Ce inseamna exact titlu pro herede? care este raportul dintre titlu pro herede si certificatul de mostenitor?
prin doctrina se afirma ca certificatul de mostenitor nu poate constitui just titlu pentru uzucapiunea prescurtata, dar totusi titlul pro herede ar putea constitui just titlu pentru ca intervine intervertirea precaritatii....nu mi-e deloc clara distinctia.
prin doctrina se afirma ca certificatul de mostenitor nu poate constitui just titlu pentru uzucapiunea prescurtata, dar totusi titlul pro herede ar putea constitui just titlu pentru ca intervine intervertirea precaritatii....nu mi-e deloc clara distinctia.
Hereditas Jacens e Usucapio pro Herede
Das regras referentes & abertura da sucess&o e aquisiç&o da herança segue-se que podia facilmente decorrer algum tempo entre as duas. Nesse ínterim, aberta a sucess&o, mas ainda n&o aceita a herança, o que, naturalmente, só podia ocorrer no caso de heres extraneus, o patrimonio do de cujus ficava sem dono, porque já n&o era deste (embora representasse a sua pessoa: hereditas personam defuncti sustinet) e ainda n&o era do herdeiro. Chamava-se herança jacente: hereditas jacens.
Tratava-se de um patrimonio em situaç&o toda especial: a de pend&ncia, de transiç&o.
Com relaç&o & herança jacente há que mencionar um instituto curioso, controvertido e bastante antigo, a usucapio pro herede. A posse, durante um ano, de uma coisa pertencente & herança, gerava propriedade (embora houvesse imóveis na herança, pois esta era uma das ceterae res, na linguagem da Lei das XII Tábuas). Por ela, adquiria-se, tambem, a posiç&o de herdeiro e, em conseqü&ncia, toda a herança. Esse usucapi&o n&o exigia nem iustus titulus nem bona lides.
O direito mais evoluído condenou esse instituto. Os jurisconsultos clássicos o apelidaram de improba usucapio. Por fim, Marco Aurelio aboliu-o, sendo por ele a ocupaç&o de coisas hereditárias considerada um crimen expilatae hereditatis. (Marky, Thomas, Curso Elementar de Direito Romano, ed. Saraiva, 6& ed., 1992)
Das regras referentes & abertura da sucess&o e aquisiç&o da herança segue-se que podia facilmente decorrer algum tempo entre as duas. Nesse ínterim, aberta a sucess&o, mas ainda n&o aceita a herança, o que, naturalmente, só podia ocorrer no caso de heres extraneus, o patrimonio do de cujus ficava sem dono, porque já n&o era deste (embora representasse a sua pessoa: hereditas personam defuncti sustinet) e ainda n&o era do herdeiro. Chamava-se herança jacente: hereditas jacens.
Tratava-se de um patrimonio em situaç&o toda especial: a de pend&ncia, de transiç&o.
Com relaç&o & herança jacente há que mencionar um instituto curioso, controvertido e bastante antigo, a usucapio pro herede. A posse, durante um ano, de uma coisa pertencente & herança, gerava propriedade (embora houvesse imóveis na herança, pois esta era uma das ceterae res, na linguagem da Lei das XII Tábuas). Por ela, adquiria-se, tambem, a posiç&o de herdeiro e, em conseqü&ncia, toda a herança. Esse usucapi&o n&o exigia nem iustus titulus nem bona lides.
O direito mais evoluído condenou esse instituto. Os jurisconsultos clássicos o apelidaram de improba usucapio. Por fim, Marco Aurelio aboliu-o, sendo por ele a ocupaç&o de coisas hereditárias considerada um crimen expilatae hereditatis. (Marky, Thomas, Curso Elementar de Direito Romano, ed. Saraiva, 6& ed., 1992)
Ce inteleg eu:
Intre deschiderea succesiunii si imparteala mostenirii poate sa treaca un anumit timp.
In acest interval, se considera ca patrimoniul este al lui "de cuius", un patrimoniu cu o situatie speciala, suspendat, de tranzit.
"Hereditas iacens personam defuncti sustinet" = "mostenirea, cat timp nu a fost acceptata, sustine persoana defunctului" (Aceasta regula se aplica in dreptul roman, deoarece nu se admitea existenta unui patrimoniu fara titulari, personalitatea defunctului prelungindu-se pana cand mostenitorii primeau succesiunea acestuia).
In legatura cu "hereditas iacens" trebuie mentionata o institutie curioasa, controversata si destul de veche, "usucapio pro herede". Posesia, timp de un an, a unui bun apartinand mostenirii, ducea la proprietate (chiar daca era vorba de bunuri imobile, caci faceau parte din "ceterae res", in terminologia celor XII Table). Se obtinea, astfel, si calitatea de mostenitor si, in consecinta, toata mostenirea. Aceasta uzucapiune nu necesita nici "iustus titulus" si nici "bona fides". - as zice fides, lides nu stiu ce inseamna.
O data cu evolutia dreptului, aceasta institutie a fost criticata. Jurisconsultii clasici au calificat-o drept "improba usucapio" - nelegitima, ticaloasa (n.t.). In final, Marcus Aurelius a abolit-o, considerandu-se ca ilegala ocuparea bunurilor apartinand mostenirii ("crimen expilatae hereditatis").
Intre deschiderea succesiunii si imparteala mostenirii poate sa treaca un anumit timp.
In acest interval, se considera ca patrimoniul este al lui "de cuius", un patrimoniu cu o situatie speciala, suspendat, de tranzit.
"Hereditas iacens personam defuncti sustinet" = "mostenirea, cat timp nu a fost acceptata, sustine persoana defunctului" (Aceasta regula se aplica in dreptul roman, deoarece nu se admitea existenta unui patrimoniu fara titulari, personalitatea defunctului prelungindu-se pana cand mostenitorii primeau succesiunea acestuia).
In legatura cu "hereditas iacens" trebuie mentionata o institutie curioasa, controversata si destul de veche, "usucapio pro herede". Posesia, timp de un an, a unui bun apartinand mostenirii, ducea la proprietate (chiar daca era vorba de bunuri imobile, caci faceau parte din "ceterae res", in terminologia celor XII Table). Se obtinea, astfel, si calitatea de mostenitor si, in consecinta, toata mostenirea. Aceasta uzucapiune nu necesita nici "iustus titulus" si nici "bona fides". - as zice fides, lides nu stiu ce inseamna.
O data cu evolutia dreptului, aceasta institutie a fost criticata. Jurisconsultii clasici au calificat-o drept "improba usucapio" - nelegitima, ticaloasa (n.t.). In final, Marcus Aurelius a abolit-o, considerandu-se ca ilegala ocuparea bunurilor apartinand mostenirii ("crimen expilatae hereditatis").
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 5 guests