In Romania anului 2011 s-a inregistrat o diferenta majora, in ceea ce priveste rata de ocupare a fortei de munca a persoanelor cu dizabilitati, aceasta fiind cu 23,9%, mult mai mică decât cea înregistrată pentru persoanele fără dizabilităţi (64,8%), adică aproape două treimi din populaţia cu probleme de sănătate de lungă durată sau limitări funcţionale întâmpină restricţii în ceea ce priveşte participarea la activitatea profesională, informează InstitutulNaţional de Statistică.
Ceea ce este alarmant, avand in vedere ca in mod normal statul confera un cadru legal prin care protejeaza aceste persoane si conform art.6 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr 1/3.1.2008, statular trebuie sa asigure:
a) Ocrotirea sanatatii — prevenire, tratament si recuperare;
b) Educatie si formare profesionala;
c) Ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;
d) Asistenta sociala, respective servicii sociale si prestatii sociale;
e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informational si comunicational;
f) Petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;
g) Asistenta juridica;
h) Facilitate fiscale;
i) Evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani, aceste persoane sunt discriminate in viata de zi cu zi, nerespectandu-li-se, chiar mai mult fiind ignorati, si asta contrar art. 7 — (1) al aceleiasi legi, articol ce prevede ca promovarea si respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, in principal, autoritatilor administratiei publice locale unde isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap si in subsidiar, respective complementar, autoritatilor administratiei publice centrale, societatii civile si familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap; (2) In bazaprincipiului egalizarii sanselor, autoritatile publice competente au obligatia sa asigurere sursele financiare necesare si sa ia masuri specific pentru ca persoanele cu handicap sa aiba acces nemijlocit si neingradit la servicii.
Cu toate acestea, rata şomajului a acestor persoane a fost în trimestrul II al anului 2011 de 9,1%, ceea ce inseamna ca, două treimi din populaţia cu dizabilităţi întâmpină restricţii în câmpul muncii, un lucru anormal si de neconceput pentru un stat democratic, membru UE, cum este Romania.
În vederea garantării conformării cu principiu legalităţii de tratament în legătură cu persoanele cu dizabilităţi, art. 5 din Directiva Consiliului privind relaţiile de muncă 2000/78/CE prevede ca, în cazurile particulare în care se impune, si angajatorii trebuie să ia măsurile necesare pentru a permite unei persoane cu dizabilităţi să aibă acces, să participle sau să promoveze la locul de muncă sau să beneficieze de instruire, cu excepţia cazului în care astfel de măsuri ar presupune un effort disproporţionat din partea angajatorului. Acest efort nu va fi disproporţionat când este sufficient acoperit de măsurile existente în cadrul politicilor privind dizabilitatea ale statului în cauză.
Aceasta presupune că, ori de câte ori este nevoie, trebuie luate măsur iadecvate pentru persoanele cu dizabilităţi tocmai pentru garantarea egalităţii de tratament cu excepţia situaţie în care se poate demonstra că o astfel de acomodare ar reprezenta o dificultate nefiresc de mare pentru cealaltă parte. Un exemplu în acest sens poate fi adaptarea orelor de lucru pentru persoanele cu dizabilităţi.
Nepasarea autoritatilor-persoane cu dizabilitati
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 3 guests