As accepta rationamentul tau daca nu ai absorbi doua institutii in mod nejustificat.
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
Arestare
-
justitiabilul
Hmm... desi te repeti nu ma convingi
As accepta rationamentul tau daca nu ai absorbi doua institutii in mod nejustificat.
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
-
justitiabilul
Hmm... desi te repeti nu ma convingi
As accepta rationamentul tau daca nu ai absorbi doua institutii in mod nejustificat.
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui [b]ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive [/b]Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui [b]ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive [/b]Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
-
justitiabilul
desi repeti nu ma convingi
As accepta rationamentul tau daca nu ai absorbi doua institutii in mod nejustificat.
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
-
justitiabilul
desi repeti nu ma convingi...
As accepta rationamentul tau daca nu ai absorbi doua institutii in mod nejustificat.
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
-
justitiabilul
desi repeti nu ma convingi...
As accepta rationamentul tau daca nu ai absorbi doua institutii in mod nejustificat.
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
-
justitiabilul
desi repeti nu ma convingi...
As accepta rationamentul tau daca nu ai absorbi doua institutii in mod nejustificat.
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
-
justitiabilul
desi repeti nu ma convingi
As accepta rationamentul tau daca nu ai absorbi doua institutii in mod nejustificat.
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
-
justitiabilul
As accepta rationamentul tau daca nu ai absorbi doua institutii in mod nejustificat.
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati. Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
Mai reflecteaza...
-
justitiabilul
-
parmygrec
Incidentul acesta e destul de intalnit in practica.
Din punct de vedere al legalitatii e totul OK. Consecinte ar fi doar in ce priveste procedura judecarii propunerii de arestare preventiva, de exemplu in ce priveste prezenta inculpatului care nu se mai afla in stare de retinere.
Personal cunosc o speta in care de asemenea dupa expirarea retinerii, in sensul incetarii de drept a masurii, inculpatul a mai fost tinut cu garda inca 4 ore pana la pronuntarea judecatorului. Judecatorul, prevalandu-se de disp art 149/1 alin 11 cpp a dedus intreaga perioada in care inc a fost fizic lipsit de libertate, adica 28 de ore.
Din punct de vedere al legalitatii e totul OK. Consecinte ar fi doar in ce priveste procedura judecarii propunerii de arestare preventiva, de exemplu in ce priveste prezenta inculpatului care nu se mai afla in stare de retinere.
Personal cunosc o speta in care de asemenea dupa expirarea retinerii, in sensul incetarii de drept a masurii, inculpatul a mai fost tinut cu garda inca 4 ore pana la pronuntarea judecatorului. Judecatorul, prevalandu-se de disp art 149/1 alin 11 cpp a dedus intreaga perioada in care inc a fost fizic lipsit de libertate, adica 28 de ore.
-
justitiabilul
-
cardozzo
[quote="justitiabilul"]
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
nu am spus ca trebuie sa existe identitate de motive care sa justifice retinerea si arestarea, doar ca prin dispozitiile art 149 id 1, al 3 se urmareste continuitatea in privarea de libertate a inculpatului atunci cand pe durata retinerii s-au descoperit fapte sau imprejurari care justifica unul din cazurile prevazute la art 148
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
evident , iar argumentul consta in tocmai ratiunea textului art 149 id1, al 3
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati.
nu discut ce spune practica; discut doar la nivel de teorie
Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
nu uita ca potrivit art 143, al1 teza a 2-a, organul de cercetare penala este obligat sa-l incunostiinteze, de indata, pe procuror cu privire la luarea masurii retinerii. asadar oportunitatea arestarii nu e lasata la mana sefului de post.
potrivit rationamentului meu, in cazul prezentat de tine, nu ar trebui sa se emita MAP. singura consecinta, daca acceptam rationamentul meu, este aceea ca, ulterior respingerii propunerii de arestare preventiva, instanta nu va putea dispune arestarea pe aceleasi motive care au justificat retinerea
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
argumentul pe care il sugerezi prin ultima intrebare nu ma convinge intrucat problema poate fi pusa in aceeasi termeni atunci cand se pune problema trimiterii in judecata. te intreb asadar, de ce ar trebuita decazuta instanta din dreptul de a aprecia vinovatia inculpatului pentru incompetenta procurorului care a dat o solutie de scoatere de sub UP? ceea ce vreau sa accentuez, asadar, este ca nu putem vorbi de procuror ca de o persoana care nu are nici o greutate in deciiziile pe care le ia sau in aprecierile pe care le face
In primul rand, retinerea se ia in cazurile lui 148, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva. Deci nu exista identitate de motive care sa stea la baza celor doua masuri preventive.
nu am spus ca trebuie sa existe identitate de motive care sa justifice retinerea si arestarea, doar ca prin dispozitiile art 149 id 1, al 3 se urmareste continuitatea in privarea de libertate a inculpatului atunci cand pe durata retinerii s-au descoperit fapte sau imprejurari care justifica unul din cazurile prevazute la art 148
In al doilea rand, rationamentul tau ar insemna ca orice masura a retinerii pentru savarsirea unei infractiuni pedepsita cu inchisoare conform art. 148 (dupa caz) este automat urmata de arestare preventiva, pentru identitate de motive.
evident , iar argumentul consta in tocmai ratiunea textului art 149 id1, al 3
Practica ne contrazice si pe buna dreptate. Daca institutia retinerii si a arestarii ar opera automat, potrivit art. 143 si 148, cei mai multi invinuit/inculpati ar fi arestati.
nu discut ce spune practica; discut doar la nivel de teorie
Dar oportunitatea acestei masuri se apreciaza in functie de fiecare caz in parte. Si, slava domnului, aceasta apreciere nu este lasata la mana sefului de post. El poate aprecia ca are indicii temeinice sa retina o persoana si constata ca se incadreaza la 148 lit b, e, g si h. Desi nu s-au modificat aceste criterii, instanta nu emite mandat de arestare, apreciind, de pilda, ca prejudiciul (o rata) este mic. Potrivit rationamentului tau, ar fi trebuit sa se emita MAP.
nu uita ca potrivit art 143, al1 teza a 2-a, organul de cercetare penala este obligat sa-l incunostiinteze, de indata, pe procuror cu privire la luarea masurii retinerii. asadar oportunitatea arestarii nu e lasata la mana sefului de post.
potrivit rationamentului meu, in cazul prezentat de tine, nu ar trebui sa se emita MAP. singura consecinta, daca acceptam rationamentul meu, este aceea ca, ulterior respingerii propunerii de arestare preventiva, instanta nu va putea dispune arestarea pe aceleasi motive care au justificat retinerea
In al treilea rand spui ratiunea instituirii obligativitatii fixarii termenului de judecata ..este aceea de a se preintampina punerea in libertate .. unui infractor cu privire la care se justifica luarea masurii arestarii preventive Foarte intelept.... pai nu crezi ca aceasta ratiune este mai bine respectata daca se lasa libertate instantei sa aprecieze cu privire la oportunitatea arestarii?? De ce ar trebui decazuta instanta din dreptul de a emite MAP pentru neglijenta Parchetului care nu a sesizat-o in timp util?
argumentul pe care il sugerezi prin ultima intrebare nu ma convinge intrucat problema poate fi pusa in aceeasi termeni atunci cand se pune problema trimiterii in judecata. te intreb asadar, de ce ar trebuita decazuta instanta din dreptul de a aprecia vinovatia inculpatului pentru incompetenta procurorului care a dat o solutie de scoatere de sub UP? ceea ce vreau sa accentuez, asadar, este ca nu putem vorbi de procuror ca de o persoana care nu are nici o greutate in deciiziile pe care le ia sau in aprecierile pe care le face
-
justitiabilul
Referitor la cele spuse de Cardozzo
Stii, sunt de acord ca nu se mai poate propune arestarea a doua oara, daca instanta nu a emis MAP, decat in situatia in care apar motive noi.
Dar, nu despre asta era vorba. Era vorba de consecintele depasirii celor 24 de ore de retinere, cand instanta nu a dispus cu privire la oportunitatea arestarii!!
Iar aici, parerea mea era ca si dupa cele 24 de ore, expirate, instanta poate dispune arestare, pentru aceleasi motive, cu inculpatul/invinuitl in stare de libertate.
Dar, nu despre asta era vorba. Era vorba de consecintele depasirii celor 24 de ore de retinere, cand instanta nu a dispus cu privire la oportunitatea arestarii!!
Iar aici, parerea mea era ca si dupa cele 24 de ore, expirate, instanta poate dispune arestare, pentru aceleasi motive, cu inculpatul/invinuitl in stare de libertate.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 3 guests