ce parere aveti?

croc · Post by **croc** » 10 Nov 2004, 14:45

ce parere aveti de astia

verificati-ma si spuneti-mi ca nu am vazut bine;
statescu si birsan in obligatii;
antreprenorul si arhitectul raspund solidar pentru daramarea constructiei din cauza unui viciu al acesteia sau al terenului pe care constructia este situata (art. 1483 Cod Civil)

fr. deak contracte speciale, la antrepriza, in note:
intrucat obiectul obligatiei lor (antreprenor si arhitect) este indivizibil, cel putin sub raportul repararii in natura (de exemplu consolidarea constructiei) - clientul va putea cere reparatie de la oricare dintre ei (art. 1062 Cod Civil); In sensul ca raspunderea lor e solidara (cu toate ca nu este prevazuta in contract sau de lege), vz. J manoliu, St. Rauschi;

codul civil:
art. 1062Fiecare din cei care au contractat impreuna un debit nedivizibil este obligat pentru totalitate, cu toate ca obligatia nu este contractata solidar. (C. civ. 1039 si urm., 1059, 1071, 1611, 1695).

art. 1483 Daca, in curs de zece ani, numarati din ziua in care s-a ispravit cladirea unui edificiu sau facerea unui alt lucru insemnator, unul ori altul se darima in tot ori in parte, sau ameninta invederat darimarea, din cauza unui viciu de constructie sau a pamintului, intreprinzatorul si arhitectul ramin raspunzatori de daune. (C. civ. 1902).

elis · Post by **elis** » 10 Nov 2004, 15:07

Cu rusine recunosc ca nu am inteles intrebarea.

rxn · Post by **rxn** » 10 Nov 2004, 15:29

Eu recunosc ca nu vad contradictia intre textele astea (cel putin la prima citire)

attorneyatlaw · Post by **attorneyatlaw** » 10 Nov 2004, 15:40

Ce te deranjeaza de fapt?
Faptul ca Statescu si Barsan apreciaza raspunderea ca solidara sau ca Deak apreciaza numai ca obiectul obligatiei este indivizibil.
Eu cred ca este o "solidaritate" instituita de textul de lege (deci nu prin conventie) generata tocmai de caracterul indivizibil al obiectului obligatiei.
Poate ca totusi nu ai citit cu atentie?

croc · Post by **croc** » 10 Nov 2004, 16:33

ma deranjeaza ca ma baga in ceata Deak atunci cand spune ca solidaritatea nu este prevazuta de lege, iar ceilalti doi indica art.1483 ca temei al aceleiasi solidaritati; si ma mai deranjeaza modul in care s-a facut (trecuta la note); daca au o controversa de ce nu o dezbat?
de fapt eu nu am nici pe departe pretentii ca as interpreta sau nu mai bine legea decat ei, dar m-au bagat in ceata cu stilul asta si am pierdut timp pretios sa ma lamuresc

croc · Post by **croc** » 10 Nov 2004, 16:35

pai tocmai, care e textul de lege care instituie solidaritatea, ca Deak zice ca nu exista

attorneyatlaw · Post by **attorneyatlaw** » 10 Nov 2004, 16:42

si te-ai lamurit?
textele de lege zic ca sunt cele doua din codul civil invocate de tine + L50 parca (a disciplinei in constructii)

croc · Post by **croc** » 10 Nov 2004, 17:14

nu sunt invocate de mine, eu i-am citat pe ei;
nu, nu m-am lamurit; cum adica solidaritate rezultata din caracterul indivizibil, ca din caracterul indivizibil rezulta indivizibilitatea, care are regim diferit de al solidaritatii; 8O
dar, ma rog, este cu siguranta o controversa pe care nu o sa o lamuresc tocmai eu;
oricum am mai vazut ceva

Birsan si Statescu arata clar ca interpunerea de persoane este o forma a simulatiei si ca nu este aceasi lucru cu mandatul fara reprezentare, eu am bagat bine la cap, iar Deak, la contractul de mandat are doua mari sectiuni: mandatul cu reprezentare si mandatul fara reprezentare, care se mai numeste si conventie prin interpunere de persoane; deci, la Deak mandatul fara reprezentare este de fapt interpunerea de persoane, la ceilalti doi

aceste notiuni sunt diferite;
eu nu vad nici o diferenta, dar ma intreb cu groaza care este raspunsul corect la o grila?

ilej · Post by **ilej** » 10 Nov 2004, 17:55

Croc, "infuleci" mult prea repede teorii servite pe tava de distinsii nostri autori de drept.
Mai intai ar trebui sa stii ca Statescu-Barsan nu se prea potriveste la idei cu Deak, prin urmare vei mai intalni si alte contrarietati. In ceea ce ma priveste, cred ca este mai bine asa, decat sa vezi carti copiate cuvant cu cuvant(vezi ciobanu si boroi, treaba lor care dupa care); iar diversitatea de opinii, chiar daca la prima vedere de incurca, mai tarziu vei realiza ca de fapt te ajuta pt ca fiecare opinie are punctetele ei forte si punctele ei slabe, ramane sa le descoperi tu si sa nu mai iei de gata ce spune un autor, fie el si Statescu.
In al doilea rand, daca te pregatesti pt magistratura, nu+ti bate capul cu asa ceva pt ca iti pierzi vremea si rabdarea. NU vei gasi grile pe probleme controversate, ma refer la cele care tin doar de doctrina. Grilele se fac in principal pe texte de lege, unde bineinteles pot exista controverse care insa au, de cele mai multe ori un rezultat final bazat pe un text de lege expres.
Parerea mea personala este ca teoria lui Deak este mai credibila pt ca este mai bine argumentata si mai reala. Statescu da o explicatie mult mai scurta si teoretica fara a se intreba daca la cazul concret se poate aplica. Mie mi+a fost mai siplu sa inteleg pt ca in anul 3 la TGO la simulatie ni s+a cerut sa citim si Deak si sa ne manifestam orientarea spe unul sau altul (sau nici unul??), bineinteles cu argumente.

croc · Post by **croc** » 10 Nov 2004, 18:44

ai dreptate cand arati ca trebuie sa avem propria noastra interpretare;
nu ma pregatesc pentru magistratura, cel putin nu deocamdata.

ilej · Post by **ilej** » 10 Nov 2004, 18:51

aha, e atunci inteleg, oarecum, reactia ta dura la "picajul" colegilor mei. ma refer la intrarea in magistratura. eu zic ca chiar dc nu te preg in mod special pt magistratura, important e ca te pregatesti, ca nu ti+ai iesit din ritm. :)

croc · Post by **croc** » 10 Nov 2004, 18:55

elis · Post by **elis** » 11 Nov 2004, 08:55

Cred ca adevarata problema este ca in civil, reglementarile de baza fiind foarte vechi, s-a ajuns in situatia in care interpretarile date in doctrina (si care merg de multe ori pe logica bunului simt) nu pot fi sustinute in mod clar cu un text de lege.

In exemplul dat, Statescu si Barsan sustin ca exista un text care sa reglementeze raspunderea solidara a antreprenorului si arhitectului si fac trimitere la art. 1483 Cod civil, in timp ce alti autori, recunosc si ei ca raspunderea ar trebui sa fie solidara dar, pentru ca nu gasesc un text de lege care sa prevada in mod expres acest lucru in cazul contractului de antrepriza, fac trimitere la art. 1062 Cod civil.
Problema este importanta pentru ca solidaritatea reprezinta exceptia si nu regula.

Legea care reglementeaza calitatea in constructii este 10/1995 si instituie in mod expres raspunderea solidara doar pentru specialistii verificatori de proiecte atestati care raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului.

croc · Post by **croc** » 11 Nov 2004, 12:05

multumesc elis;
:(

norocel · Post by **norocel** » 11 Nov 2004, 13:06

croc wrote:multumesc elis;
:(

Nu fi trista Croc, n-ai vazut ca la inceput n-a observat nimeni (in afara de tine) ca ar fi o problema.

ce parere aveti?

ce parere aveti?

Who is online