art. 14 Cod pr.civ.
"Tratat teoretc si practic de proc civ", prof.univ. dr. m. ciobanu, ed. national, 1996, pg. 429" Creditorii mortului in sensul art. 14. pct. 3 = toti tertii care au pretentii impotriva succesiunii.....Disp. art. 14 isi gasesc apl., chiar daca in masa suc. se gasesc b. imob. situate in circ. altor instante..."
in cartea Boroi/Ciobanu din 2003 este asa cum a scris Excalibur. cererile reale imobiliare sunt de competenta instantei de la locul situarii imobilului. daca reclamantul nu urmareste valorificarea unui drept e creanta asupra succesiunii, atunci competenta teritoriala nu se mai stabileste potrivit art 14.
cererile mixe si cererile reale mobiliare (care au acelasi regim juridic ca si cererile personale, dpdv al competentei teritoriale) sunt de competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului.
cererile mixe si cererile reale mobiliare (care au acelasi regim juridic ca si cererile personale, dpdv al competentei teritoriale) sunt de competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului.
Nu cotrazic, dar vreau si eu sa inteleg si cum nu am cursul din 2003 intreb daca nu cumva se refera la sit. in care se introduce actiune impotriva debitorului mortului ?roxanagalateanu wrote: daca reclamantul nu urmareste valorificarea unui drept e creanta asupra succesiunii, atunci competenta teritoriala nu se mai stabileste potrivit art 14.
In trat pr. c. comentat Boroi, 1996, se arata chiar la motivele ptr. care comp. se stab. potr.art. 14 : nart. 14 fiind asezat dupa 13...legiuitorul a inteles sa deroge, in maerie de probatiune....n
As aprecia transcrierea integrala a interpretarii art. 14.
nu inteleg nici eu, dar redau mai jos, poate ma lamuresti:
" ..Este de retinut ca art 14 nu se aplica in cazul in care mostenitorii valorifica dr culese din succesiune impotriva tertilor-debitori ai defunctului...in aceasta situatie, competenta se stabileste dupa regulile de drept comun.
..Art 14 nu isi gaseste aplicarea daca mostenitorii cheama in judecata pe un creditor al succesiunii (ex: pt a se constata prescriptia dr acestuia de a cere si obtine executarea silita a unui debit, pt rezolutiunea sau rezilierea unei conventii incheiate de acesta cu de cuius etc), caz in care competenta teritoriala se determina potrivit dreptului comun.
In literatura de specialitate se mai precizeaza ca pt a fi competenta instanta de la ultimul domiciliu al defunctului, reclamantul tb sa aiba calitatea de creditor al succesiunii, dupa cum rezulta foarte clar din art 14, pct 3. Daca insa terul reclamant nu urmareste valorificarea unui drept de creanta asupra succesiunii, atunci competenta teritoriala nu se mai stabileste potrivit art 14. Asadar, cererea reala imobiliara, introdusa de un tert impotriva mostenitorilor este de competenta instantei de la locul sitarii imobilului, inschimb, cererea mixta(care prin definitie pp valorificarea si a unui drept de creanta) si cererea reala mobiliara (care, dpdv al competentei teritoriale, are acelasi regim juridic precum cererea personala) sunt de competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului"
" ..Este de retinut ca art 14 nu se aplica in cazul in care mostenitorii valorifica dr culese din succesiune impotriva tertilor-debitori ai defunctului...in aceasta situatie, competenta se stabileste dupa regulile de drept comun.
..Art 14 nu isi gaseste aplicarea daca mostenitorii cheama in judecata pe un creditor al succesiunii (ex: pt a se constata prescriptia dr acestuia de a cere si obtine executarea silita a unui debit, pt rezolutiunea sau rezilierea unei conventii incheiate de acesta cu de cuius etc), caz in care competenta teritoriala se determina potrivit dreptului comun.
In literatura de specialitate se mai precizeaza ca pt a fi competenta instanta de la ultimul domiciliu al defunctului, reclamantul tb sa aiba calitatea de creditor al succesiunii, dupa cum rezulta foarte clar din art 14, pct 3. Daca insa terul reclamant nu urmareste valorificarea unui drept de creanta asupra succesiunii, atunci competenta teritoriala nu se mai stabileste potrivit art 14. Asadar, cererea reala imobiliara, introdusa de un tert impotriva mostenitorilor este de competenta instantei de la locul sitarii imobilului, inschimb, cererea mixta(care prin definitie pp valorificarea si a unui drept de creanta) si cererea reala mobiliara (care, dpdv al competentei teritoriale, are acelasi regim juridic precum cererea personala) sunt de competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului"
Art. 14 are tei puncte:
ART. 14
In materie de mostenire sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar.
Pct.1 cred ca ne este clar
Pct. 3 se refera la creditori defunctului adica la actiuni personale.
La pct. 2 "pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia" si "cererile privitoare la mostenire" ridica probleme.
M-am uitat in curs la "cererile in materie de societate" si se arata ca "sunt cereri cu privire la existenta societatii sau la ansamblul activitatii sale" si ca "parti in proces trebuie sa fie asociatii intre ei sau, dupa caz, societatea si asociatii".
Daca asa sunt definite "cererile in materie de societate" atunci si cele "privitoare la mostenire" (pct 2 art. 14) ar urma sa fie considerate numai cele in care parti sunt mostenitorii unii impotriva altora sau cele in care "mostenirea" este reprezentata prin curator.
ART. 14
In materie de mostenire sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar.
Pct.1 cred ca ne este clar
Pct. 3 se refera la creditori defunctului adica la actiuni personale.
La pct. 2 "pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia" si "cererile privitoare la mostenire" ridica probleme.
M-am uitat in curs la "cererile in materie de societate" si se arata ca "sunt cereri cu privire la existenta societatii sau la ansamblul activitatii sale" si ca "parti in proces trebuie sa fie asociatii intre ei sau, dupa caz, societatea si asociatii".
Daca asa sunt definite "cererile in materie de societate" atunci si cele "privitoare la mostenire" (pct 2 art. 14) ar urma sa fie considerate numai cele in care parti sunt mostenitorii unii impotriva altora sau cele in care "mostenirea" este reprezentata prin curator.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 6 guests