ordonanta 5 - de batut creierii

[codobelc]

Referitor la ultima problema, daca nu ma insel, recent ICCJ s-a pronuntat in interesul legii in sensul ca in procesul penal asiguratorul nu are calitate de parte responsabila civilmente, ci o calitate procesuala aparte, "asigurator". Ca atare, nu raspunde in solidar cu asiguratul sau pentru prejudiciul cauzat de acesta.
Personal, o asemenea abordare mi se pare atat gresita cat si nedreapta, dar se pare ca a prevalat aceasta opinie.
Daca are cineva decizia Curtii, m-as bucura s-o vad negru pe alb.

[elecktra]

Da, asa am citit si eu, asiguratorul are o pozitie controversata, in procesul penal, din acest punct de vedere raspunderea nu este solidara. Cred ca acest aspect vizeaza granita dintre fapta comisa, pedeapsa aplicata si raspunderea faptuitorului.
Si eu caut aceasta speta cine o are sa mi-o dea........(speta)....

[elecktra]

DECIZIE PENALA Nr. 1322 din 16 iulie 2002
Actiune civila exercitata in cadrul procesului penal. Contract de asigurare. Raspunderea asiguratorului. Calitate procesuala
EMITENT: CURTEA DE APEL BUCURESTI - Sectia I penala
NEPUBLICATA

Asiguratorul nu justifica participatia sa, ca parte responsabila civilmente, in procesul penal, hotararea penala fiindu-i opozabila si urmand a se executa intocmai prin efectul legii.
In baza contractului de asigurare incheiat de asigurator cu inculpatul, in calitate de asigurat, asiguratorul va achita prin efectul legii toate obligatiile civile la care asiguratul sau este obligat printr-o hotarare judecatoreasca, urmand a fi avute in vedere si dispozitiile legale in materie financiara privind stabilirea plafonului maxim pana la care se vor achita aceste despagubiri.

Prin Sentinta penala nr. 533 din 11 decembrie 2001, Judecatoria Calarasi, in baza art. 184 alin. 2 si 4 din Codul penal, l-a condamnat pe inculpatul N.G. la pedeapsa de 6 luni inchisoare.
In baza art. 81 si 82 din Codul penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 ani si 6 luni, de la ramanerea definitiva a sentintei.
S-au pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 83 din Codul penal.
A fost obligat asiguratorul la plata sumei de 2.449.955 lei, cheltuieli de spitalizare catre Spitalul Judetean Calarasi, si la plata sumei de 11.009.350 lei, cheltuieli de spitalizare catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon".
A fost admisa in parte cererea de despagubiri formulata de partea civila C.Gh.
A fost obligat asiguratorul la plata sumei de 15.000.000 lei daune materiale si la 5.000.000 lei daune morale catre partea civila C.Gh.
A fost respinsa cererea partii civile C.Gh privind acordarea unei prestatii periodice lunare.
Inculpatul a fost obligat la 900.000 lei cheltuieli judiciare catre partea civila C.Gh. si la 1.300.000 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele:
In ziua de 3.09.2000, inculpatul conducea autoturismul marca "Dacia Nova" si a produs un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a partii vatamate C.Gh., care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 90 - 100 zile de ingrijiri medicale.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi, aratand ca, in mod eronat, instanta de fond a obligat asiguratorul la plata daunelor morale, care nici nu au fost solicitate de catre partea civila C.Gh.
Prin Decizia penala nr. 52 din 7 februarie 2002, Tribunalul Calarasi a admis apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi impotriva Sentintei penale nr. 533/2001 a Judecatoriei Calarasi, pe care a desfiintat-o in parte, si, rejudecand, a inlaturat din dispozitivul sentintei apelate obligarea asiguratorului la plata tuturor despagubirilor civile catre partile civile.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare catre partile civile, si anume: 2.449.995 lei catre Spitalul Judetean Calarasi, 11.009.350 lei catre Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon" Bucuresti si 15.000.000 lei catre C.Gh.
Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.
Instanta de apel isi motiveaza solutia pronuntata prin aceea ca obligatia la plata daunelor morale nu cade in sarcina asiguratorului, conform Legii nr. 136/1995 acesta avand o raspundere doar pentru daunele materiale.
Totodata, se apreciaza ca obligarea asiguratorului la cheltuieli de spitalizare si la daune materiale catre partile civile este gresita, intrucat asiguratorul nu se afla intr-un raport de prepusenie cu inculpatul, pentru ca acesta sa-i plateasca pagubele, si deci nu poate avea calitatea de parte responsabila civilmente.
Instanta de apel mai arata ca nu exista nici raspunderea solidara a inculpatului cu asiguratorul, fata de partile civile, intrucat societatea de asigurare nu a comis nici o fapta penala, iar prin contractul incheiat cu inculpatul se obliga la o raspundere civila, alaturi de inculpat si in limita sumelor pentru care s-a incheiat contractul.
Impotriva deciziei a formulat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi, motivat de nelegalitatea si netemeinicia deciziei, apreciind ca, in mod gresit, instanta a exonerat asiguratorul de plata tuturor despagubirilor civile, la care a obligat doar pe inculpat.
Se arata in motivele de recurs ca, procedand in acest mod, instanta a incalcat dispozitiile art. 49 - 54 din Legea nr. 136/1995, prin care societatile de asigurare au dobandit statut de parte responsabila civilmente, fiind obligate sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate de fapta inculpatului asigurat.
Analizand probele din dosarul cauzei, prin prisma criticii formulate in recurs, Curtea apreciaza recursul ca fiind nefondat si urmeaza a-l respinge, in baza art. 385^15 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala, pentru consideratiile care urmeaza.
Dispozitia instantei de apel, de inlaturare a obligatiei la plata a asiguratorului, fata de toate despagubirile civile datorate in cauza de catre inculpat, este legala si temeinica, intrucat, conform art. 55 din Legea nr. 136/1995, "Despagubirile se platesc de catre asigurator nemijlocit persoanelor juridice sau persoanelor fizice pagubite, in masura in care acestea nu au fost despagubite de asigurat".
De asemenea, conform art. 49 din aceeasi lege, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile la care sunt obligati asiguratii in baza legii.
In considerarea celor mai sus aratate, in baza contractului de asigurare avut de asigurator cu inculpatul, in calitate de asigurat, acesta va achita, prin efectul legii, toate obligatiile civile la care asiguratorul sau este obligat printr-o hotarare judecatoreasca, urmand a fi avute in vedere si dispozitiile legale in materie financiara privind cuantumul plafonului maxim, pana la care se vor achita aceste despagubiri, in speta Ordonanta Guvernului nr. 11/1994.
In atare situatie, asiguratorul nu justifica participarea sa in procesul penal, hotararea penala fiindu-i opozabila si urmand a o executa intocmai prin efectul legii, considerente care au fost corect evaluate de instanta de apel, a carei decizie este legala si temeinica. (H.V.)

---------------

[codobelc]

Pe de alta parte, a se vedea:
Autor : Ciuncan, Dorin.
Titlu : Calitatea procesuala a asiguratorului.
Subiecte : asigurator : calitate procesuala.
: calitate procesuala asigurator.
Titlu serial : Revista de Drept Penal. Serie noua, An 2002,V. IX/
nr. 4 (oct.- dec.),p. p. 76-78.



Autor : Curtea de Apel Pitesti. Sectia penala. Decizia nr.
456/R//2001.
Titlu : Parte civila. Societate de asigurare.
Subiecte : asigurator.
: parte civila : raspundere.
: societate de asigurare.
Titlu serial : Revista de Drept Penal. Serie noua, An 2002,V. IX/
nr. 4 (oct.- dec.),p. p. 138-139.



Deocamdata n-am mai mult.

[norocel]

Daca are cineva decizia Curtii, m-as bucura s-o vad negru pe alb.

NU pot sa nu te bucur...

DECIZIE nr. 1 din 28 martie 2005
cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 14 iunie 2005

Sub presedintia domnului profesor universitar dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
S-a luat in examinare recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile ulterioare, referitoare la calitatea in care participa in procesul penal societatea de asigurare.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, cerand admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca societatea de asigurare, a carei citare este obligatorie, participa in procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila, iar nu in calitate de parte responsabila civilmente sau de garant al inculpatului pentru suma prevazuta in contractul de asigurare.

SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

In aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile ulterioare, instantele de judecata s-au pronuntat in mod diferit cu privire la calitatea in care participa societatea de asigurare in procesul penal.
1. Astfel, unele instante au considerat ca, in cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, asiguratorul are calitatea de parte responsabila civilmente in cadrul procesului penal. In argumentarea acestui punct de vedere s-au invocat prevederile Codului de procedura penala, care nu conditioneaza calitatea de parte responsabila civilmente de existenta vreuneia dintre culpele delictuale reglementate in art. 1000 alin. 1 si 3 din Codul civil, ci doar pretind ca persoana chemata in procesul penal ca parte responsabila civilmente sa raspunda, conform legii civile, pentru pagubele produse prin fapta inculpatului.
S-a subliniat in justificarea acestei opinii ca raspunderea civila pentru fapta altuia opereaza nu numai in cazurile cand exista o culpa a persoanei chemate sa raspunda intr-un astfel de caz, ci ea trebuie admisa si in alte situatii, stabilite expres de lege, cum este si aceea la care se refera art. 54 alin. 4 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile ulterioare, cand "citarea in proces a asiguratorului este obligatorie".
S-a mai invederat ca nici nu ar fi in spiritul principiilor contradictorialitatii si egalitatii intre parti ca o persoana chemata sa raspunda pentru fapta altuia sa nu-si poata formula aparari in legatura cu calitatea de asigurator, cu intinderea raspunderii asiguratului si a raspunderii acestuia, precum si cu privire la celelalte aspecte specifice raspunderii pentru altul. Or, s-a motivat, toate aceste cerinte de echitate nu ar putea fi garantate decat prin atribuirea calitatii de parte responsabila civilmente asiguratorului pe intreg parcursul procesului penal.
2. Alte instante s-au pronuntat in sensul ca, in procesul penal, societatea de asigurare ar avea doar calitatea de garant al platii despagubirilor. In acest sens s-a invocat argumentul ca societatea de asigurare nu poate fi chemata, asa cum se prevede prin art. 24 alin. 3 din Codul de procedura penala, sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele produse prin fapta inculpatului, ci in baza contractului incheiat intre ea si asigurat.
S-a motivat ca, neputandu-i-se imputa nici una dintre culpele delictuale prevazute in art. 1000 alin. 1 si 3 din Codul civil, nu exista temei ca societatea de asigurare sa fie citata in procesul penal ca parte responsabila civilmente, deoarece nu sunt intrunite cerintele reglementate prin art. 16 si art. 24 alin. 3 din Codul de procedura penala.
S-a mai scos in evidenta ca, din moment ce obligatia de citare a societatii de asigurare este determinata numai de existenta contractului de asigurare, pe baza caruia ea doar garanteaza limitat acoperirea despagubirilor, participarea sa in procesul penal nu poate fi decat in calitate de garant al platii acestora.
3. In fine, alte instante s-au pronuntat in sensul ca societatile de asigurare trebuie citate in procesul penal numai in calitate de asigurator, deoarece raporturile juridice dintre aceste societati si asigurat au la baza o solidaritate tacita, stabilita prin conventie, care da dreptul persoanelor pagubite prin producerea accidentelor sa pretinda, in baza art. 57 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, despagubiri atat celor raspunzatori de producerea acestora, cat si direct asiguratorului de raspundere civila.
Aceste din urma instante au procedat corect.
In adevar, prin art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile ulterioare, se prevede ca "persoanele fizice sau juridice care au in proprietate autovehicule supuse inmatricularii in Romania, precum si tramvaie sunt obligate sa le asigure pentru cazurile de raspundere civila, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul Romaniei, si sa mentina valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare", iar potrivit art. 48^1 alin. 2 din aceeasi lege, "contractul de asigurare atesta existenta asigurarii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule".
Aceste dispozitii legale, menite sa asigure posibilitatea desdaunarii victimelor accidentelor de circulatie, impun obligativitatea incheierii si mentinerii valabilitatii contractelor de asigurare, in scopul eliberarii persoanelor fizice si juridice de riscurile de a acoperi pagubele produse prin folosirea autovehiculelor pe care le au in proprietate.
In acest cadru s-a stabilit, prin art. 57 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, ca drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentelor de autovehicule "se pot exercita si direct impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, stabilita in prezentul capitol, cu citarea obligatorie a celui raspunzator de producerea pagubei".
Din coroborarea acestei reglementari cu dispozitia art. 54 alin. 4 din aceeasi lege, potrivit careia, "in cazul stabilirii despagubirii prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, asiguratii sunt obligati sa se apere in proces", iar "citarea in proces a asiguratorului este obligatorie", rezulta neindoielnica vointa a legiuitorului de a limita pozitia procesuala a societatii de asigurare la calitatea sa de "asigurator", care ii ofera suficiente posibilitati de aparare atat in nume propriu, cat si prin subrogare in drepturile asiguratului.
Este de observat totodata ca din nici o prevedere a legii mentionate nu rezulta ca societatea de asigurare ar avea o alta calitate procesuala decat aceea de "asigurator", asa cum este ea denumita repetat in cuprinsul legii, dupa cum nici dispozitiile din Codul de procedura penala, coroborate cu cele ale Codului civil, nu impun sa se considere ca, in asemenea situatii, societatea de asigurare ar avea calitatea de parte responsabila civilmente.
Caracterul limitat, derivat din contract, al obligatiei asumate de societatea de asigurare exclude asimilarea pozitiei sale, determinata de aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4, coroborate cu cele ale art. 57 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile ulterioare, cu calitatea de parte responsabila civilmente sau de garant, cat timp nici o prevedere legala nu permite o astfel de interpretare.
In aceasta privinta, precizarea din art. 24 alin. 3 din Codul de procedura penala, in sensul ca "persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului, se numeste parte responsabila civilmente", impune referirea, in mod obligatoriu, la dispozitiile art. 1000 alin. 1 si 3 din Codul civil, care reglementeaza o atare raspundere.
Or, natura juridica a obligatiei pe care si-o asuma societatea de asigurare prin incheierea contractului de asigurare cu asiguratul este total diferita de raspunderea pentru fapta altuia, reglementata prin art. 1000 alin. 1 din Codul civil, precum si de raspunderea comitentilor, pentru prejudiciul cauzat de prepusii lor, la care se refera alin. 3 al aceluiasi articol.
Pe de alta parte, nici nu se poate considera ca raspunderea civila a asiguratorului pentru prejudiciul cauzat de asigurat a fost reglementata prin dispozitie speciala a legii civile, deoarece, asa cum s-a aratat, prin Legea nr. 136/1995 s-a prevazut obligativitatea citarii societatii de asigurare in calitate de "asigurator de raspundere civila", fara a se face trimitere la vreo dispozitie care sa permita sa i se atribuie calitatea de parte responsabila civilmente sau de "garant".
Asa fiind, din analiza dispozitiilor legale si a principiilor de drept la care s-a facut referire rezulta ca, in cazul producerii unui accident de circulatie, avand ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a incheiat contract de asigurare obligatorie de raspundere civila, coexista raspunderea civila delictuala, bazata pe art. 998 din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele pagubitoare, cu raspunderea contractuala a asiguratorului, intemeiata pe contractul de asigurare incheiat in conditiile reglementate prin Legea nr. 136/1995.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 23 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si ale art. 414^2 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a se stabili ca, in raport cu prevederile art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile ulterioare, societatea de asigurare participa in procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila, iar nu ca parte responsabila civilmente sau garant al platii despagubirilor civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECIDE:

Admite recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile ulterioare, stabileste:
Societatea de asigurare participa in procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 28 martie 2005.

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,
Ioan Raileanu

[elecktra]

Multumesc, norocel, nici nu-ti imaginezi cat am scormonit dupa ea

[codobelc]

Prea multa cafea strica, dar iconite cu bere n-am gasit.
Multzam fain. Chiar ma bucur.

[norocel]

Sa stiti ca si eu ma gandeam ca ne lipseste berea virtuala, dar asta e...bem cafea si gata.

[Crtistina]

Am si eu o intrebare de necunoscator...

De unde faceti rost de aceste hotarari?

[croc]

www.iccj.ro
acolo intri la jurisprudenta si apoi cauti;

[Crtistina]

Vad ca uneori postati sau va referiti la hotarari ale altor instante. Despre acelea intrebam de unde le luati.

[elecktra]

Eu am postat hotararea altei instante.Le iau fie din dclex (spete) si mai am un program de legi si spete a...si sa nu uit: mai e si metoda "sfoara-n tara" :)