
Date speta.
In CF sunt inscrisi, din anul 1915:
A – minoră 6 ani, mama lui X;
B – fratele tatalui lui A;
C – sora tatalui lui A (cu mentiunea casatorita);
D – sora tatalui lui A (cu mentiunea vaduva).
A, a decedat in anul 1990 la varsta de 81 de ani.
X este unic mostenitor a lui A.
X inca nu si-a inscris dreptul de succesiune in CF.
Acum incepe problema, evident.

Despre B, C si D, nu se mai stie nimic de la inregistrarea din 1915.
De asemenea, desi s-au depus diligente, nu s-au putut descoperi, nu acte de deces ci, nici macar locul nasterii sau casatoriei acestora, fiind cercetate registrele de stare civila din toate localitatile in care acestia au locuit, din amintirile lui X.

X stie de la mama lui ca B, C si D au murit fara a avea copii.

Aceasta este si prezumtia care se trage din faptul ca nici un succesor al acestora nu si-a inscris dreptul in CF, ultima inregistrare fiind cea din 1915, X chiar ar fi bucuros daca si-ar gasi o ruda si nici nu-i trece prin cap sa conteste dreptul acesteia in cazul in care ar emite pretentii.
A doua prezumtie care se poate trage din faptul ca tatal lui A a decedat in anul 1915 la varsta de 40 de ani, fiind mezinul familiei, este aceea ca, admitand ca B, C si D, ar fi fost nascuti in ani consecutivi, anteriori nasterii tatalui lui A, ar fi avut, in anul 1915, varstele de 41, 42 si 43 de ani, ceea ce ar insemna ca acum, in anul 2010, acestia ar avea, daca ar trai, varstele de 136, 137 si 138 de ani.

X a obtinut in scris, in anul 2008, de la primarul comunei unde sunt situate imobilele, declaratia facuta in numele unitatii administrativ-teritoriale si a statului român, ca in urma cercetarii actelor de evidenta si a starii de fapt, imobilele nu au iesit niciodata din patrimoniul familiei lui X, si nu au intrat niciodata in patrimoniul statului, aceasta declaratie fiind, in fapt, motivatia acestuia de respingere a notificarii facuta de catre X in temeiul Legii nr. 10/2001, cu privire la restituirea in natura a imobilelor inscrise in CF.

Conform legii, X poate sa dezbata succesiunea, ori la notariat, ori in instanta.
Asa a zis si ICCJ in decizia 386/2005:
"Stabilirea (constatarea) calităţii de moştenitor se poate face pe cale notarială sau judiciară, fără ca persoana respectivă să fie obligată să solicite şi ieşirea din indiviziune cu acelaşi prilej. Teza contrară, ar conduce la concluzia, de neacceptat, a negării stării de indiviziune înseşi fiindcă imediat succesorii ar trebui să ceară şi partajul. Or, dacă nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune (art.728 C.civ.), nu există nici un text legal care să oblige, de principiu, la sistarea indiviziunii de îndată ce calitatea de moştenitor a fost stabilită."
Care ar fi procedura notariala !?
Sau, mai bine spus, poate notarul sa constate in aceste conditii, ca X este succesorul colateral al unchiului si matusilor sale ?
Care notar, avand in vedere faptul ca nu se cunoaste locul unde au decedat acestia, cel de la domiciliul lui X, sau cel in circumscriptia caruia sunt situate imobilele ?
In cazul in care notarul nu poate emite un astfel de certificat de mostenitor, pe cine cheama in judecata X, pentru a fi constatat pe cale judecatoreasca mostenitorul acestora:
1.unitatea administrativ-teritoriala unde sunt situate imobilele, avand in vedere prevederile art. 680 Cod civil “In lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului”, raportat la disp. art. 26 alin.(1) din Legea nr. 18/1991 “terenurile situate in intravilanul localitatii, are au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedata, in ambele cazuri fara mostenitori, trec in proprietatea comunei, orasului sau a municipiului, dupa caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi vandute, concesionate ori date in folosinta [...]” si la disp. art. 36 alin. (1) “Terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localitatilor si care sunt in administrarea primariilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, urmand regimul juridic la terenurilor prevazute la art. 26.”. Mentiunea de la art. 26 alin. (1) din L. nr. 18/1991 “pentru a fi vandute” indica faptul ca toate aceste terenuri sunt in domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, fiind in circuitul civil.
sau,
2.statul roman prin Ministerul de Finante ?
(ca in minunile acelea de minute, au concluzionat, fara sa se raporteze si la prevederile legii speciale, ca trebuie promovat un RIL, sa lamureasca cine are calitate procesuala pasiva, a se vedea pct. 5 conexat cu pct. 21 http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/23_12 ... 345_ro.PDF )






