examen de admitere in magistratura 29 martie
Scar, eu i-am spus si colegului meu de birou care a intrat faptul ca recomandarea trebuie sa fie de la vechiul loc de munca, nu de la sef, in cazul lui putind sa-i fie data caracterizarea de la al 3 lea coleg de birou, care e si aproape de pensie si il stie de cand lucreaza.(asa ca ar fi cel mai indreptatit sa faca o asemenea caracterizare)
Tu nu te ai pe bune cu nimeni de la vechiul loc de munca?
Tu nu te ai pe bune cu nimeni de la vechiul loc de munca?
E evident ca nu ma am bine cu nimeni. Pleci...nu te ai bine.
Ii lasi cu fundu in balta, nu?
Asta pe de o parte, pe de alta parte, nu vad cine altcineva decat seful reprezinta locul de munca. Colegul nu da recomandari de la sine in numele locului de munca.
Ce ai spus tu nu e logic si nu are cum sa fie corect.
Ii lasi cu fundu in balta, nu?
Asta pe de o parte, pe de alta parte, nu vad cine altcineva decat seful reprezinta locul de munca. Colegul nu da recomandari de la sine in numele locului de munca.
Ce ai spus tu nu e logic si nu are cum sa fie corect.
Nu cred ca se poate ca recomandarea sa fie de la altcineva decat seful. Ca acea recomandare, banuiesc ca ar trebui sa contina si o stampila a firmei ceva. Asa , o simpla foaie de hartie pe care sa se scrie ca X este un coleg extraordinar , profesionist desavarsit si bun la suflet ca imi imprumuta pixul , poate face oricine.
am si eu o nelamurire vis a vis de o speta de la procedura penala de la ex din 29.03.09;
"Prin ordonanata procurorul a dispus scaterea de sub urm penala a inculpatului si aplicatea unei sanct cu caracter administrativ pt sav. infract de fals material in inscisuri oficiale prev de art 288 C. pen. Totodata procurorul a luat masura desfiintarii inscrisului falsificat. Masura dispusa de proc , prin care a desfiintat inscrisul fals este :
A) legala , prin ord de scoatere de sub urm penala procurorul dispune cu privire la rezolv intregii cauze
B) nelegal , deoarece potr legii procurorul trebuia sa sesizeze inst civ competenta sa desfinteze inscrisul falsificat
C) nelegala deoarece inscrisul falsificat se desfiint pe cale adminstr de catre org competent la sesizarea procurorului
Solutia data de INM a fost B) si la contestatiile la barem s-a motivat ca se aplica disp art 249 raportat la art 245 al 1 lit c1 care spune ca prin ordonanta de incetare a urm penale se dispune totodata asupra "sesizarii inst competente cu privire la desfiint totala sau partiala a unui inscris"
Pe mine ma deruteaza faptul ca potrivit deciziei XV/2005, ICCJ a admis un RIL in care se spune ca "În aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. 3 lit. a) din Codul de procedură penală şi a dispoziţiilor art. 184 din Codul de procedură civilă, stabilesc:
"1. În cauzele în care acţiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală, printr-o soluţie de netrimitere în judecată, adoptată de procuror, acesta are calitatea de a exercita în faţa instanţei civile acţiunea pentru desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris falsificat, numai în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
2. În celelalte cazuri, aceeaşi acţiune aparţine părţilor"
Intrebarea mea este : avea dreptul proc sa ceara desfiint inscrisului , nefiind vorba de nici un caz prev de art 45 cod procedura civila (minor, persoane puse sub interdicţie ,dispăruţi) sau actiunea apartinea partilor?
"Prin ordonanata procurorul a dispus scaterea de sub urm penala a inculpatului si aplicatea unei sanct cu caracter administrativ pt sav. infract de fals material in inscisuri oficiale prev de art 288 C. pen. Totodata procurorul a luat masura desfiintarii inscrisului falsificat. Masura dispusa de proc , prin care a desfiintat inscrisul fals este :
A) legala , prin ord de scoatere de sub urm penala procurorul dispune cu privire la rezolv intregii cauze
B) nelegal , deoarece potr legii procurorul trebuia sa sesizeze inst civ competenta sa desfinteze inscrisul falsificat
C) nelegala deoarece inscrisul falsificat se desfiint pe cale adminstr de catre org competent la sesizarea procurorului
Solutia data de INM a fost B) si la contestatiile la barem s-a motivat ca se aplica disp art 249 raportat la art 245 al 1 lit c1 care spune ca prin ordonanta de incetare a urm penale se dispune totodata asupra "sesizarii inst competente cu privire la desfiint totala sau partiala a unui inscris"
Pe mine ma deruteaza faptul ca potrivit deciziei XV/2005, ICCJ a admis un RIL in care se spune ca "În aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. 3 lit. a) din Codul de procedură penală şi a dispoziţiilor art. 184 din Codul de procedură civilă, stabilesc:
"1. În cauzele în care acţiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală, printr-o soluţie de netrimitere în judecată, adoptată de procuror, acesta are calitatea de a exercita în faţa instanţei civile acţiunea pentru desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris falsificat, numai în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
2. În celelalte cazuri, aceeaşi acţiune aparţine părţilor"
Intrebarea mea este : avea dreptul proc sa ceara desfiint inscrisului , nefiind vorba de nici un caz prev de art 45 cod procedura civila (minor, persoane puse sub interdicţie ,dispăruţi) sau actiunea apartinea partilor?
Da. Intrebarea nu a fost formulata chiar complet. Raspunsul din barem puteai sa il dai daca analizai intrebarile si excludeai variantele imposibile:
a- nu poate procurorul dispune cu privire la rezolv intregii cauze
c - inscrisul falsificat nu se desfiint pe cale adminstr de catre org competent la sesizarea procurorului
Ramanea astfel varianta b
In plus, de unde stiai ca nu era unul din cazurile prevazute de art. 45. In cuprinsul intrebarii nu se prevedea, asta neinsemnand ca era exclusa o asemenea varianta. Eu asa am rationat. Stiam de decizia XV/2005, ICCJ, insa dupa cum a fost formulata intrebarea am ales varianta b.
Si eu am crezut ca intrebarea va fi anulata dupa contestatiile le barem, insa a ramas.
a- nu poate procurorul dispune cu privire la rezolv intregii cauze
c - inscrisul falsificat nu se desfiint pe cale adminstr de catre org competent la sesizarea procurorului
Ramanea astfel varianta b
In plus, de unde stiai ca nu era unul din cazurile prevazute de art. 45. In cuprinsul intrebarii nu se prevedea, asta neinsemnand ca era exclusa o asemenea varianta. Eu asa am rationat. Stiam de decizia XV/2005, ICCJ, insa dupa cum a fost formulata intrebarea am ales varianta b.
Si eu am crezut ca intrebarea va fi anulata dupa contestatiile le barem, insa a ramas.
Din cauza acestui RIL am gresit si eu speta la examen... Am gandit-o la fel ca tine... asa ca am eliminat b) deoarece m-am gandit ca ar fi aplicabil doar in cazul pers. de la art.45.
De asemenea am eliminat varianta c) deoarece nu era in niciun caz desfiintare la cale administrativa.
Si...am ramas cu varianta a) desi - recunosc ! - nu stiam exact pe puncte ce prevede 245. Stiam ca prin ordonanta de incetare a UP se iau si masuri ref la cheltuieli sau asigurari, dar nu le-as fi putut reda ad litteram, motiv pt care acest c^1...nu mi-a venit in minte.
De asemenea am eliminat varianta c) deoarece nu era in niciun caz desfiintare la cale administrativa.
Si...am ramas cu varianta a) desi - recunosc ! - nu stiam exact pe puncte ce prevede 245. Stiam ca prin ordonanta de incetare a UP se iau si masuri ref la cheltuieli sau asigurari, dar nu le-as fi putut reda ad litteram, motiv pt care acest c^1...nu mi-a venit in minte.
Eu mi-am batut capul intr-o vreme (anul trecut) cu problema asta.
Lucrurile stau cam asa:
Practica era neunitara, asa ca ICCJ a dat decizia XV/2005 in urma promovarii unui recurs in interesul legii. Ca si in multe alte situatii, ICCJ a ales varianta cea mai comoda pentru Parchet si pentru instante. Adica inscrisul falsificat poate sa ramana bine-mersi neanulat daca partea interesata nu se adreseaza instantei civile. Sa nu uitam ca in cele mai multe cazuri nu sunt implicati minori si incapabili, iar partea interesata poate sa renunte la introducerea unei actiuni la instanta civila, stiind cat timp, cati bani si cata energie trebuie sa consume pentru a castiga un proces si in conditiile in care de cele mai multe ori falsificatorii (partea adversa) sunt mai bine informati, mai odihniti, au mai multe relatii si mai multi bani.
Apoi, prin Legea 356/2006, legiuitorul adauga la art 245 un nou subpunct (c indice 1), in care spune clar ca prin ordonanta de incetare a urmaririi penale procurorul va dispune si asupra sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris(la fel si in caz de NUP sau SUP). Nu se face nici o distinctie, deci e clar ca sesizarea trebuie facuta in toate cazurile, chiar daca persoanele prejudiciate sunt majore si capabile. Nu este normal ca inscrisurile dovedite ca fiind false (in urma unor constatari tehnico stiintifice sau expertize realizate in faza actelor premergatoare sau in faza urmaririi penale) sa produca in continuare efecte juridice.
Din pacate, chiar si dupa modificarea Codului in 2006, in practica si in doctrina (Neagu, Theodoru) se ia in considerare solutia din RIL-ul din 2005, infirmata ULTERIOR cat se poate de clar (si de justificat) de Parlament.
La grila de la examenul din martie raspunsul era neindoielnic cel de la punctul b, nu cred ca ar fi trebuit sa fie anulata. Poate ca tocmai asta au vrut sa scoata in evidenta autorii grilei-gresita aplicarea legii.
Lucrurile stau cam asa:
Practica era neunitara, asa ca ICCJ a dat decizia XV/2005 in urma promovarii unui recurs in interesul legii. Ca si in multe alte situatii, ICCJ a ales varianta cea mai comoda pentru Parchet si pentru instante. Adica inscrisul falsificat poate sa ramana bine-mersi neanulat daca partea interesata nu se adreseaza instantei civile. Sa nu uitam ca in cele mai multe cazuri nu sunt implicati minori si incapabili, iar partea interesata poate sa renunte la introducerea unei actiuni la instanta civila, stiind cat timp, cati bani si cata energie trebuie sa consume pentru a castiga un proces si in conditiile in care de cele mai multe ori falsificatorii (partea adversa) sunt mai bine informati, mai odihniti, au mai multe relatii si mai multi bani.
Apoi, prin Legea 356/2006, legiuitorul adauga la art 245 un nou subpunct (c indice 1), in care spune clar ca prin ordonanta de incetare a urmaririi penale procurorul va dispune si asupra sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris(la fel si in caz de NUP sau SUP). Nu se face nici o distinctie, deci e clar ca sesizarea trebuie facuta in toate cazurile, chiar daca persoanele prejudiciate sunt majore si capabile. Nu este normal ca inscrisurile dovedite ca fiind false (in urma unor constatari tehnico stiintifice sau expertize realizate in faza actelor premergatoare sau in faza urmaririi penale) sa produca in continuare efecte juridice.
Din pacate, chiar si dupa modificarea Codului in 2006, in practica si in doctrina (Neagu, Theodoru) se ia in considerare solutia din RIL-ul din 2005, infirmata ULTERIOR cat se poate de clar (si de justificat) de Parlament.
La grila de la examenul din martie raspunsul era neindoielnic cel de la punctul b, nu cred ca ar fi trebuit sa fie anulata. Poate ca tocmai asta au vrut sa scoata in evidenta autorii grilei-gresita aplicarea legii.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 6 guests