Buna ziua
Va rog mult, am doua intrebari care privesc anii 80 si anume :
- in ce an s-a trecut la ziua scurta de lucru pentru ziua de sambata ?
- in ce an s-a trecut la sambata libera ?
Unde pot gasi o documentatie in acest sens ?
Am nevoie urgenta de aceste raspunsuri. Va multumesc mult.
Sâmbata scurta si sâmbata libera
-
BABI
-
aiurel
La propunerea guvernului, Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala a stabilit ca in toate ramurile si domeniile de activitate, incepind de la 1 martie 1990, sa se asigure, in afara de sarbatorile legale, 2 zile libere pe luna, de regula in zilele de simbata.
Tinind cont de rezultatele economice slabe inregistrate in lunile ianuarie si februarie 1990 in unele unitati, de pagubele aduse economiei nationale, de intreruperile nejustificate ale lucrului, trecerea la saptamina de lucru de 5 zile se va face, esalonat, pina la finele trimestrului III 1990, in conformitate cu grafice elaborate de comun acord de ministere si alte organe centrale cu consiliile de administratie ale unitatilor din subordine, in functie de indeplinirea indicatorilor industriali, economici si profesionali si de asigurarea fondurilor de salarizare necesare.
Pentru agricultura, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va stabili modul specific de aplicare a acestor masuri, tinind seama de campaniile agricole din anumite perioade ale anului.
Comunicat din 01/03/1990
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 01/03/1990
al Biroului executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala
Tinind cont de rezultatele economice slabe inregistrate in lunile ianuarie si februarie 1990 in unele unitati, de pagubele aduse economiei nationale, de intreruperile nejustificate ale lucrului, trecerea la saptamina de lucru de 5 zile se va face, esalonat, pina la finele trimestrului III 1990, in conformitate cu grafice elaborate de comun acord de ministere si alte organe centrale cu consiliile de administratie ale unitatilor din subordine, in functie de indeplinirea indicatorilor industriali, economici si profesionali si de asigurarea fondurilor de salarizare necesare.
Pentru agricultura, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va stabili modul specific de aplicare a acestor masuri, tinind seama de campaniile agricole din anumite perioade ale anului.
Comunicat din 01/03/1990
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 01/03/1990
al Biroului executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala
-
maxxim
-
Pelerinul
Program
din 31/12/1977
de reducere a duratei saptaminii de lucru*)
Publicat in BOF nr. 143 - 31/12/1977
Publicat in Buletinul Oficial nr. 143 din 31/12/1977
Actul a intrat in vigoare la data de 31 decembrie 1977
Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism inscrie, ca tel fundamental si ratiune suprema a noii orinduiri sociale, asigurarea bunastarii intregului popor, afirmarea plenara a personalitatii umane. Un obiectiv esential al politicii partidului este reducerea duratei saptaminii de lucru - factor important in asigurarea unei vieti armonioase, a imbinarii rationale a muncii cu odihna si instructia cultural-stiintifica a maselor.
Promovind cu fermitate politica de dezvoltare rapida a fortelor de productie, in anii constructiei socialiste si in mod deosebit in perioada care a urmat Congresului al IX-lea al P.C.R. a fost creata o puternica industrie, s-a modernizat continuu baza tehnico-materiala a societatii, s-a schimbat din temelii profilul economico-social al Romaniei. Dintr-o tara cu un pronuntat caracter agrar, cu o industrie slab dezvoltata si o agricultura inapoiata, Romania a devenit, in mai putin de 3 decenii, o tara industrial-agrara. Largirea si modernizarea bazei tehnico-materiale a societatii, perfectionarea relatiilor de productie, adincirea democratiei socialiste au determinat profunde schimbari in toate domeniile vietii materiale si spirituale a poporului roman. Sporirea in perioada 1951-1976 de peste 11 ori a venitului national a asigurat conditii pentru infaptuirea unui amplu program de ridicare a nivelului de trai al intregii noastre natiuni. Veniturile reale totale ale populatiei s-au majorat in aceasta perioada de circa 5,2 ori; s-a imbunatatit considerabil consumul populatiei de produse alimentare si industriale.
In anii socialismului au fost luate masuri succesive pentru imbunatatirea conditiilor de munca, de protectie si securitate a muncii, pentru reducerea programului de lucru in sectoarele cu procese de productie vatamatoare si conditii grele de munca. In prezent, la extractia minereurilor, a carbunelui si alte locuri de munca aproape 100.000 oameni ai muncii beneficiaza de saptamina de lucru redusa. Un numar de 400.000 oameni ai muncii lucreaza simbata numai prima jumatate a zilei, cu compensarea diferentei de ore in celelalte zile ale saptaminii.
Cincinalul 1976-1980 va marca ridicarea Romaniei pe o treapta superioara de dezvoltare, parcurgindu-se astfel o noua si insemnata etapa in infaptuirea Programului partidului de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate in tara noastra. In concordanta cu orientarea stabilita la Congresul al XI-lea al partidului, ca cincinalul 1976-1980 sa devina cincinalul afirmarii revolutiei tehnico-stiintifice in Romania, se va realiza un ritm inalt de crestere a potentialului economic al tarii, de modernizare tehnologica a productiei, de asimilare de noi produse, de promovare larga a mecanizarii si automatizarii, asigurindu-se ridicarea eficientei intregii activitati productive.
Cresterea rapida a gradului de dotare a economiei cu mijloace tehnice moderne, perfectionarea continua a organizarii productiei si a muncii, ridicarea nivelului general de pregatire a cadrelor, sporirea necontenita a productivitatii muncii creeaza conditii pentru cresterea mai accentuata a nivelului de trai al populatiei, pentru infaptuirea hotaririi adoptate de cel de al XI-lea Congres al partidului de trecere treptata la saptamina de lucru de 44 ore, astfel incit aceasta importanta actiune sa se incheie in anul 1983.
I. Orientarile de baza si conditiile trecerii la reducerea duratei
saptaminii de lucru
1. Introducerea si generalizarea reducerii duratei saptaminii de lucru se vor infaptui pe baza urmatoarelor orientari principale:
a) Durata saptaminii de lucru va fi de 44 ore. Orarul zilnic de lucru va fi de 8 ore.
Realizarea acestui obiectiv se va face treptat, urmind ca pina la sfirsitul anului 1983 sa fie generalizat in intreaga economie nationala.
b) Trecerea la saptamina redusa de lucru se va face in mod esalonat astfel:
- etapa I, 1978-1980, se va introduce saptamina de lucru de 46 ore, cu ziua de munca de 8 ore, asigurindu-se in fiecare luna, in afara sarbatorilor legale, o zi libera, de regula prima simbata a lunii;
- etapa a II-a, 1981-1983, se va introduce saptamina de lucru de 44 ore, cu ziua de munca de 8 ore; programele de lucru vor fi intocmite astfel incit sa se asigure in fiecare luna doua simbete libere sau alte doua zile.
In constructii, agricultura, exploatari forestiere, precum si in alte activitati cu conditii specifice unde este reglementat ca in anumite perioade durata zilei de munca sa fie mai mare de 8 ore, se va urmari ca fondul de timp de munca anual pe o persoana sa se diminueze corespunzator trecerii la saptamina de lucru redusa.
Ca si pina acum, personalul muncitor din unele locuri de munca va beneficia de o saptamina de lucru mai redusa. La aceste unitati se va face o analiza temeinica a conditiilor in care se desfasoara munca, luindu-se masuri care sa conduca la eliminarea factorilor nocivi, precum si alte masuri de protectie si securitate a muncii in scopul limitarii la minimum a acestor locuri de munca.
2. Pentru a veni in sprijinul femeilor cu copii mici, intreprinderile vor putea organiza munca acestora in doua ture a 4 ore la un schimb de 8 ore, retributia facindu-se in raport de timpul lucrat.
3. Unitatile socialiste vor putea trece la saptamina de lucru redusa numai in situatia in care se va asigura indeplinirea urmatoarelor conditii de baza:
a) realizarea sarcinilor de crestere a productivitatii muncii in ritmurile prevazute in plan;
b) indeplinirea productiei in volumul, sortimentele si calitatea stabilite prin plan, precum si incadrarea in numarul de personal muncitor si fondul de retribuire planificat;
c) incadrarea in nivelurile planificate pentru cheltuielile maxime, materiale si totale la 1.000 lei productie-marfa, realizarea beneficiului si a celorlalti indicatori economico-financiari stabiliti in plan;
d) realizarea nivelului retributiei medii lunare planificate.
In functie de specificul fiecarei activitati, ministerele vor putea stabili si alti indicatori care sa constituie conditii de baza pentru introducerea saptaminii de lucru reduse.
4. Organele si organizatiile de partid, consiliile oamenilor muncii din intreprinderi si centrale, consiliile de conducere ale ministerelor si celorlalte organe centrale, vor lua masurile politice, organizatorice, tehnice si economice pentru asigurarea tuturor conditiilor necesare trecerii la saptamina de lucru redusa.
Introducerea saptaminii de lucru de 46 ore si apoi de 44 ore se va face in urmatoarea ordine de prioritate:
- ramurile si sectoarele in care lucreaza un numar insemnat de femei, precum si cele cu conditii grele sau vatamatoare de munca, industria usoara, industria miniera, industria metalurgica si sectoarele calde din industria constructiilor de masini, industria chimica, industria cimentului, a hirtiei si celulozei;
- celelalte ramuri ale productiei materiale;
- activitatile social-culturale, sistemul bancar, administratia de stat.
Esalonarea orientativa pe ani a personalului muncitor care urmeaza a beneficia de reducerea duratei saptaminii de lucru la 46 ore se prezinta astfel:
------------------------------------------------------------
Anul Ponderea personalului muncitor care beneficiaza
de saptamina redusa in total personal
- % -
------------------------------------------------------------
1978 15-20
1979 55-60
1980 100
------------------------------------------------------------
In cadrul acestor limite, in raport de rezultatele obtinute, de concluziile experimentarii si gradul de asigurare a masurilor tehnico-economice necesare indeplinirii sarcinilor de plan in noile conditii de lucru, anual se vor supune aprobarii unitatile si numarul de personal muncitor pe ministere si consilii populare care urmeaza sa treaca la saptamina de lucru redusa.
In conditiile generalizarii saptaminii de lucru de 46 ore, pe masura acumularii experientei si a pregatirii conditiilor necesare, incepind cu anul 1981 se va trece treptat la saptamina de lucru de 44 ore, pe baza unui program care se va elabora de catre intreprinderi, centrale, ministere si consilii populare sub conducerea organelor si organizatiilor de partid.
5. Trecerea la reducerea duratei saptaminii de lucru va fi precedata, in toate ramurile, de experimentari in unitati reprezentative, care sa permita acumularea experientei necesare. Pe masura crearii conditiilor, se va experimenta generalizarea reducerii saptaminii de lucru si in profil teritorial.
6. Intreprinderile vor trece la saptamina redusa de lucru numai dupa ce au asigurat toate masurile tehnico-economice si organizatorice pentru indeplinirea prevederilor de plan. Unitatile economice care in urma introducerii saptaminii de lucru, reduse nu vor realiza sarcinile de plan vor reveni temporar la saptamina de lucru de 48 ore, respectiv 46 ore in etapa a II-a, pina la aplicarea unor noi masuri care sa satisfaca cerintele programului saptaminal redus.
II. Valorificarea maxima a rezervelor de crestere a productivitatii
muncii - conditie hotaritoare pentru trecerea la
saptamina de lucru redusa
Reducerea duratei saptaminii de lucru impune o preocupare sustinuta pentru valorificarea cu maxima eficienta a intregului potential tehnic, material si uman de care dispun unitatile economico-sociale, realizarea integrala a prevederilor cincinalului, inclusiv a programului suplimentar pe perioada 1978-1980. In acest scop, fiecare unitate va efectua analize aprofundate pentru identificarea si atragerea in circuitul productiv a tuturor rezervelor existente, introducerea pe scara larga a celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii, folosirea deplina a capacitatilor de productie si a fortei de munca, stabilindu-se programe concrete de masuri tehnico-economice si politico-organizatorice.
In elaborarea programelor de masuri, unitatile socialiste vor acorda o atentie deosebita: perfectionarii organizarii productiei si a muncii; normarii riguroase a muncii intregului personal muncitor, atit a celor care lucreaza in acord, cit si a celor in regie; stabilirii precise a sarcinilor de lucru pentru fiecare om al muncii; extinderii muncii in acord si, in primul rind, a acordului global; dimensionarii la strictul necesar a personalului muncitor din compartimentele functionale, precum si a celui din activitatile auxiliare; imbunatatirea aprovizionarii tehnico-materiale. Masurile prevazute vor trebui sa conduca la cresterea mai rapida a productivitatii orare a muncii, care sa compenseze reducerea timpului de lucru saptaminal.
1. In industrie, in elaborarea programelor de masuri se vor avea in vedere, in principal, urmatoarele:
a) Perfectionarea organizarii muncii, ridicarea calificarii profesionale a tuturor categoriilor de personal muncitor, utilizarea deplina a timpului de lucru, prin:
- fundamentarea corespunzatoare a normelor de munca si imbunatatirea lor sistematica, in raport de noile conditii create; determinarea riguroasa a sarcinilor de serviciu; extinderea muncii in acord si, in mod deosebit, a acordului global;
- reducerea la strictul necesar a personalului neproductiv, asigurindu-se recalificarea si trecerea acestuia in sectoarele productive;
- repartizarea corespunzatoare a fortei de munca pe schimburi; organizarea rationala a locurilor de munca; folosirea integrala, in mod productiv, a timpului de lucru in cadrul schimbului, intarirea ordinii si disciplinei;
- ridicarea calificarii profesionale a tuturor categoriilor de oameni ai muncii; imbunatatirea formelor de pregatire profesionala si legarea mai strinsa a programelor de reciclare de cerintele fiecarui loc de munca;
- extinderea actiunii de policalificare a muncitorilor si de deservire a mai multor masini.
b) Perfectionarea conducerii si organizarii productiei, prin:
- imbunatatirea activitatii de programare si urmarire operativa a productiei; reducerea ciclurilor de fabricatie si a perioadelor de asimilare a produselor;
- desfasurarea ritmica a procesului de productie, eliminarea strangularilor si a locurilor inguste;
- asigurarea aprovizionarii tehnico-materiale in stricta concordanta cu nevoile productiei, intarirea disciplinei contractuale;
- organizarea rationala a transporturilor uzinale, a miscarii si depozitarii materialelor.
c) Folosirea deplina a capacitatilor de productie, a spatiilor construite, prin:
- asigurarea functionarii fara intrerupere a masinilor, utilajelor si instalatiilor; cresterea indicelui de utilizare a acestora;
- completarea cu utilaje a tuturor suprafetelor construite;
- atingerea in perioade cit mai scurte a parametrilor proiectati la noile capacitati de productie puse in functiune;
- asigurarea unui regim de schimburi care sa permita folosirea optima a masinilor, utilajelor, instalatiilor si suprafetelor de productie;
- buna organizare a activitatii de intretinere si reparare a masinilor, utilajelor si instalatiilor.
d) Promovarea intensa a progresului tehnico-stiintific, accentuarea procesului de innoire a productiei si valorificarea superioara a materiilor si materialelor, prin:
- extinderea automatizarii si mecanizarii productiei, folosirea larga a masinilor-agregat, a liniilor transfer si masinilor-unelte cu comanda-program;
- orientarea activitatii de cercetare si conceptie tehnica spre crearea de produse cu consumuri reduse de materii prime si materiale;
- elaborarea de tehnologii noi, perfectionarea tehnologiilor existente, introducerea si extinderea de procese si procedee tehnologice avansate;
- reducerea duratei ciclului de cercetare-proiectare-asimilare a noilor produse si tehnologii;
- amplificarea actiunilor de tipizare, unificare si standardizare a produselor si tehnologiilor de fabricatie, promovarea specializarii si cooperarii;
- reducerea mai accentuata a consumurilor specifice de combustibili, energie, metal, lemn, piele si a altor materii prime si materiale, folosirea pe scara larga a deseurilor si materialelor inlocuitoare;
- imbunatatirea calitatii productiei si produselor, cresterea ponderii productiei de calitate superioara, scoaterea din fabricatie a produselor invechite si inlocuirea lor cu produse cu parametri tehnici superiori, intarirea controlului de calitate pe parcursul tuturor fazelor procesului de productie.
2. In agricultura, programele de masuri se vor axa, in principal, pe urmatoarele:
- perfectionarea organizarii productiei si a muncii, generalizarea acordului global;
- crearea conditiilor pentru folosirea cit mai deplina a fortei de munca pe tot parcursul anului, cresterea gradului de calificare a tuturor lucratorilor din agricultura, formarea de muncitori agricoli cu pregatire multilaterala in domeniul mecanizarii, chimizarii, lucrarilor de imbunatatiri funciare, zootehnice;
- organizarea rationala a activitatii echipelor de lucru, brigazilor si fermelor, stabilirea judicioasa a orarelor de lucru, in tot cursul anului;
- intarirea ordinii si disciplinei si a raspunderii fiecarei formatii de lucru pentru realizarea sarcinilor de plan;
- promovarea intensa a tehnologiilor moderne in productia vegetala si in zootehnie;
- folosirea pe scara larga a mecanizarii in executarea tuturor lucrarilor agricole, utilizarea integrala a capacitatii parcului de tractoare si masini agricole;
- gospodarirea eficienta a fondului funciar, cultivarea tuturor suprafetelor de teren, executarea la timp si de calitate a tuturor lucrarilor agricole; folosirea integrala si rationala a sistemelor de irigatii.
3. In constructii, programele de masuri vor avea in vedere urmatoarele:
- perfectionarea organizarii activitatii de constructii si montaj, asigurarea continuitatii lucrarilor in tot cursul anului;
- asigurarea si pregatirea fortei de munca calificate, intarirea ordinii si disciplinei pe santiere, generalizarea muncii in acord global;
- cresterea indicilor de folosire a utilajelor din dotare, asigurindu-se lucrul in doua schimburi la utilajele de excavatii si transport si in trei schimburi la utilajele folosite la montaj;
- accelerarea proceselor de industrializare a lucrarilor, folosirea pe scara larga a elementelor prefabricate, mecanizarea mai intensa a lucrarilor de constructii si montaj;
- gospodarirea rationala a materialelor de constructii, reducerea consumurilor specifice de ciment, metal, lemn, folosirea pe scara larga a inlocuitorilor, eliminarea risipei de materiale.
4. In transporturi, prin programele de masuri se vor urmari utilizarea rationala a tuturor categoriilor de mijloace de transport, optimizarea legaturilor dintre centrele de productie si consum si a repartizarii volumului de marfuri pe categorii de transport, introducerea pe scara larga a paletizarii si containerizarii, extinderea mecanizarii si automatizarii lucrarilor de incarcare-descarcare, intarirea disciplinei si cresterea sigurantei in circulatie.
5. In comert, programele de masuri vor urmari, in principal, utilizarea deplina a spatiilor comerciale, promovarea mai larga a formelor moderne si rapide de servire a populatiei, sporirea ponderii vinzarii de marfuri preambalate, extinderea legaturilor directe dintre producator si magazinele de desfacere cu amanuntul, ridicarea calificarii profesionale a tuturor categoriilor de personal muncitor, folosirea rationala a fortei de munca si a timpului de lucru.
6. In activitatile administrative, programele de masuri vor pune accentul pe rationalizarea muncii, perfectionarea structurilor organizatorice, dimensionarea la strictul necesar a personalului muncitor din aparatul central, precum si a celui administrativ si din compartimentele functionale din toate unitatile, imbunatatirea stilului si metodelor de munca, inlaturarea paralelismelor si fenomenelor de birocratism, simplificarea sistemului informational, promovarea larga a metodelor moderne de evidenta si gestiune, utilizarea eficienta a tehnicii de calcul, cresterea operativitatii si a spiritului de raspundere in indeplinirea sarcinilor.
III. Imbunatatirea servirii populatiei si a activitatilor
cultural-educative
Folosirea in bune conditii a timpului liber ca urmare a reducerii duratei saptaminii de lucru impune luarea unor noi masuri din partea organelor de stat, a organizatiilor de masa si obstesti, care sa asigure organizarea corespunzatoare si imbunatatirea servirii populatiei si a activitatilor cultural-educative. In acest scop:
1. Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor vor asigura imbunatatirea activitatii intreprinderilor de transport in comun, o buna corelare a activitatii de transport cu noile programe de lucru ale unitatilor productive si social-culturale si vor lua masuri pentru organizarea corespunzatoare a transporturilor in zilele de odihna si sarbatoare catre zonele turistice si de agrement.
2. Ministerul Comertului Interior, CENTROCOOP, UCECOM, Ministerul Turismului si comitetele, respectiv, birourile, executive ale consiliilor populare vor lua masuri pentru imbunatatirea aprovizionarii populatiei cu marfuri si servicii, adaptarea orarelor de functionare a unitatilor comerciale la conditiile create prin trecerea la saptamina de lucru redusa.
3. Ministerul Turismului, Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania si Uniunea Tineretului Comunist vor elabora un program special privind dezvoltarea activitatilor turistice in raport cu cerintele rezultate din cresterea timpului liber.
4. Comitetele, respectiv birourile, executive ale consiliilor populare, Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport, Ministerul Turismului, Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania si Uniunea Tineretului Comunist, precum si intreprinderile si institutiile, vor dezvolta baza materiala a activitatii sportive in orase, in jurul acestora, precum si in zonele turistice, in vederea sporirii numarului de oameni ai muncii care isi petrec in mod activ timpul liber.
5. Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste va elabora un program special pentru largirea si adaptarea activitatilor cultural-educative tinind seama de cresterea timpului liber al oamenilor muncii ca urmare a trecerii la saptamina redusa de lucru.
IV. Masuri organizatorice
1. Intreaga activitate de organizare a actiunii si de elaborare a programelor de masuri pentru asigurarea conditiilor necesare reducerii duratei saptaminii de lucru va fi condusa de Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale.
Sectiunile Consiliului Suprem vor examina si aproba programele de masuri pentru asigurarea conditiilor de reducere a saptaminii de lucru si vor urmari periodic modul de indeplinire a acestora.
2. La nivelul ministerelor, comitetelor, respectiv birourilor, executive ale consiliilor populare, precum si la centrale, intreprinderi si celelalte unitati socialiste, raspunderea pentru elaborarea programelor de masuri si a propunerilor de trecere la reducerea duratei saptaminii de lucru revine organelor de conducere colectiva.
In elaborarea si aplicarea intregului ansamblu de masuri, care sa asigure in fiecare unitate crearea conditiilor pentru trecerea la reducerea duratei saptaminii de lucru, vor fi atrasi muncitori de inalta calificare, maistri, sefi de ateliere si sectii, ingineri, economisti, tehnicieni si alti specialisti. Se va organiza o larga consultare a oamenilor muncii, astfel incit programul de masuri cu privire la reducerea saptaminii de lucru sa valorifice experienta si spiritul de initiativa al intregului colectiv din unitatea respectiva.
Organelor de conducere colectiva le revin urmatoarele sarcini:
a) Consiliile oamenilor muncii din intreprinderi vor examina problemele pe care le ridica reducerea saptaminii de lucru, vor elabora programele de masuri pentru asigurarea realizarii integrale a sarcinilor care le revin din planul national si vor stabili graficele de lucru.
Programele de masuri vor fi supuse dezbaterii si aprobarii adunarilor generale ale oamenilor muncii.
In perioada aplicarii saptaminii de lucru reduse, consiliile oamenilor muncii vor urmari indeaproape eficienta masurilor stabilite si vor solutiona operativ toate problemele care se ridica in legatura cu realizarea sarcinilor de plan in noile conditii de lucru.
b) Consiliile oamenilor muncii din centrale si consiliile de conducere ale ministerelor vor sprijini unitatile subordonate in intreaga activitate de elaborare si aplicare a masurilor necesare introducerii reducerii saptaminii de lucru; vor aproba programele de masuri pentru trecerea la saptamina de lucru redusa, graficele pentru experimentarea si extinderea saptaminii de lucru reduse in unitatile subordonate; vor elabora analize si studii proprii pentru rezolvarea problemelor specifice ce se ridica la nivel de centrala si minister.
c) Comitetele, respectiv birourile, executive ale consiliilor populare vor asigura corelarea programelor unitatilor productive cu cele ale unitatilor de servire si prestari de servicii; vor crea conditii pentru trecerea la experimentarea in profil teritorial a reducerii saptaminii de lucru; vor indruma si controla desfasurarea intregii actiuni in raza lor de activitate.
3. In scopul efectuarii de studii si analize, al urmaririi realizarii conditiilor organizatorice, tehnico-economice si sociale necesare trecerii la reducerea duratei saptaminii de lucru, organele de conducere colectiva de pe toate treptele organizatorice isi constituie comisii speciale de lucru. In unitatile mari se vor putea constitui colective pe uzine, fabrici, exploatari sau sectii. Comisiile vor fi formate din reprezentanti ai organului de conducere colectiva, ai organizatiilor de partid, sindicat, U.T.C., femei, din cei mai buni muncitori si specialisti.
4. Consiliul de Ministri va examina programele de masuri, graficele de experimentare si generalizare a reducerii duratei saptaminii de lucru, elaborate de ministere, celelalte organe centrale ale administratiei de stat si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si le va supune spre aprobare Consiliului Suprem ai Dezvoltarii Economice si Sociale.
*
Intreaga activitate de infaptuire a programului de trecere la reducerea duratei saptaminii de lucru se va desfasura sub directa conducere a organelor si organizatiilor de partid. Organele si organizatiile de partid vor intensifica activitatea politica si organizatorica pentru mobilizarea comunistilor, a tuturor oamenilor muncii, la infaptuirea masurilor privind perfectionarea organizarii productiei si a muncii, promovarea unor tehnologii moderne, cresterea productivitatii muncii, intarirea ordinii si disciplinei in productie, realizarea in cele mai bune conditii a tuturor sarcinilor planului national unic de dezvoltare economica si sociala a tarii.
Organizatiile de sindicat, U.T.C., de femei, vor participa activ la intreaga actiune de infaptuire a trecerii la reducerea duratei saptaminii de lucru, vor desfasura o intensa activitate pentru dezvoltarea intrecerii socialiste, stimularea initiativei, a miscarii de inovatii si rationalizari, cresterea spiritului de raspundere in utilizarea cu randament maxim a masinilor si utilajelor, economisirea materiilor prime, combustibilului si energiei, intarirea disciplinei in munca.
Comitetele judetene, municipale si orasenesti de partid vor conduce nemijlocit intreaga activitate de pregatire, experimentare si trecere la saptamina de lucru redusa, vor indruma si sprijini indeaproape organizatiile de partid si consiliile oamenilor muncii din unitatile socialiste in luarea de masuri politice, organizatorice, tehnice si economice, care sa asigure reusita deplina a actiunii de reducere a duratei saptaminii de lucru.
Conferinta Nationala a Partidului Comunist Roman isi exprima convingerea ca toate comitetele judetene de partid, organele si organizatiile de partid, de sindicat si U.T.C., conducerile ministerelor, centralelor si intreprinderilor, colectivele de oameni ai muncii vor desfasura o intensa activitate creatoare pentru aplicarea in practica a programului de reducere a saptaminii de lucru.
Realizind in mod exemplar sarcinile care le revin, oamenii muncii, sub conducerea organelor si organizatiilor de partid, aduc o contributie de seama la indeplinirea obiectivelor actualului plan cincinal, la accelerarea dezvoltarii fortelor de productie si ridicarea pe o treapta superioara a nivelului de trai, la infaptuirea Programului partidului nostru de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate in Romania.
din 31/12/1977
de reducere a duratei saptaminii de lucru*)
Publicat in BOF nr. 143 - 31/12/1977
Publicat in Buletinul Oficial nr. 143 din 31/12/1977
Actul a intrat in vigoare la data de 31 decembrie 1977
Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism inscrie, ca tel fundamental si ratiune suprema a noii orinduiri sociale, asigurarea bunastarii intregului popor, afirmarea plenara a personalitatii umane. Un obiectiv esential al politicii partidului este reducerea duratei saptaminii de lucru - factor important in asigurarea unei vieti armonioase, a imbinarii rationale a muncii cu odihna si instructia cultural-stiintifica a maselor.
Promovind cu fermitate politica de dezvoltare rapida a fortelor de productie, in anii constructiei socialiste si in mod deosebit in perioada care a urmat Congresului al IX-lea al P.C.R. a fost creata o puternica industrie, s-a modernizat continuu baza tehnico-materiala a societatii, s-a schimbat din temelii profilul economico-social al Romaniei. Dintr-o tara cu un pronuntat caracter agrar, cu o industrie slab dezvoltata si o agricultura inapoiata, Romania a devenit, in mai putin de 3 decenii, o tara industrial-agrara. Largirea si modernizarea bazei tehnico-materiale a societatii, perfectionarea relatiilor de productie, adincirea democratiei socialiste au determinat profunde schimbari in toate domeniile vietii materiale si spirituale a poporului roman. Sporirea in perioada 1951-1976 de peste 11 ori a venitului national a asigurat conditii pentru infaptuirea unui amplu program de ridicare a nivelului de trai al intregii noastre natiuni. Veniturile reale totale ale populatiei s-au majorat in aceasta perioada de circa 5,2 ori; s-a imbunatatit considerabil consumul populatiei de produse alimentare si industriale.
In anii socialismului au fost luate masuri succesive pentru imbunatatirea conditiilor de munca, de protectie si securitate a muncii, pentru reducerea programului de lucru in sectoarele cu procese de productie vatamatoare si conditii grele de munca. In prezent, la extractia minereurilor, a carbunelui si alte locuri de munca aproape 100.000 oameni ai muncii beneficiaza de saptamina de lucru redusa. Un numar de 400.000 oameni ai muncii lucreaza simbata numai prima jumatate a zilei, cu compensarea diferentei de ore in celelalte zile ale saptaminii.
Cincinalul 1976-1980 va marca ridicarea Romaniei pe o treapta superioara de dezvoltare, parcurgindu-se astfel o noua si insemnata etapa in infaptuirea Programului partidului de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate in tara noastra. In concordanta cu orientarea stabilita la Congresul al XI-lea al partidului, ca cincinalul 1976-1980 sa devina cincinalul afirmarii revolutiei tehnico-stiintifice in Romania, se va realiza un ritm inalt de crestere a potentialului economic al tarii, de modernizare tehnologica a productiei, de asimilare de noi produse, de promovare larga a mecanizarii si automatizarii, asigurindu-se ridicarea eficientei intregii activitati productive.
Cresterea rapida a gradului de dotare a economiei cu mijloace tehnice moderne, perfectionarea continua a organizarii productiei si a muncii, ridicarea nivelului general de pregatire a cadrelor, sporirea necontenita a productivitatii muncii creeaza conditii pentru cresterea mai accentuata a nivelului de trai al populatiei, pentru infaptuirea hotaririi adoptate de cel de al XI-lea Congres al partidului de trecere treptata la saptamina de lucru de 44 ore, astfel incit aceasta importanta actiune sa se incheie in anul 1983.
I. Orientarile de baza si conditiile trecerii la reducerea duratei
saptaminii de lucru
1. Introducerea si generalizarea reducerii duratei saptaminii de lucru se vor infaptui pe baza urmatoarelor orientari principale:
a) Durata saptaminii de lucru va fi de 44 ore. Orarul zilnic de lucru va fi de 8 ore.
Realizarea acestui obiectiv se va face treptat, urmind ca pina la sfirsitul anului 1983 sa fie generalizat in intreaga economie nationala.
b) Trecerea la saptamina redusa de lucru se va face in mod esalonat astfel:
- etapa I, 1978-1980, se va introduce saptamina de lucru de 46 ore, cu ziua de munca de 8 ore, asigurindu-se in fiecare luna, in afara sarbatorilor legale, o zi libera, de regula prima simbata a lunii;
- etapa a II-a, 1981-1983, se va introduce saptamina de lucru de 44 ore, cu ziua de munca de 8 ore; programele de lucru vor fi intocmite astfel incit sa se asigure in fiecare luna doua simbete libere sau alte doua zile.
In constructii, agricultura, exploatari forestiere, precum si in alte activitati cu conditii specifice unde este reglementat ca in anumite perioade durata zilei de munca sa fie mai mare de 8 ore, se va urmari ca fondul de timp de munca anual pe o persoana sa se diminueze corespunzator trecerii la saptamina de lucru redusa.
Ca si pina acum, personalul muncitor din unele locuri de munca va beneficia de o saptamina de lucru mai redusa. La aceste unitati se va face o analiza temeinica a conditiilor in care se desfasoara munca, luindu-se masuri care sa conduca la eliminarea factorilor nocivi, precum si alte masuri de protectie si securitate a muncii in scopul limitarii la minimum a acestor locuri de munca.
2. Pentru a veni in sprijinul femeilor cu copii mici, intreprinderile vor putea organiza munca acestora in doua ture a 4 ore la un schimb de 8 ore, retributia facindu-se in raport de timpul lucrat.
3. Unitatile socialiste vor putea trece la saptamina de lucru redusa numai in situatia in care se va asigura indeplinirea urmatoarelor conditii de baza:
a) realizarea sarcinilor de crestere a productivitatii muncii in ritmurile prevazute in plan;
b) indeplinirea productiei in volumul, sortimentele si calitatea stabilite prin plan, precum si incadrarea in numarul de personal muncitor si fondul de retribuire planificat;
c) incadrarea in nivelurile planificate pentru cheltuielile maxime, materiale si totale la 1.000 lei productie-marfa, realizarea beneficiului si a celorlalti indicatori economico-financiari stabiliti in plan;
d) realizarea nivelului retributiei medii lunare planificate.
In functie de specificul fiecarei activitati, ministerele vor putea stabili si alti indicatori care sa constituie conditii de baza pentru introducerea saptaminii de lucru reduse.
4. Organele si organizatiile de partid, consiliile oamenilor muncii din intreprinderi si centrale, consiliile de conducere ale ministerelor si celorlalte organe centrale, vor lua masurile politice, organizatorice, tehnice si economice pentru asigurarea tuturor conditiilor necesare trecerii la saptamina de lucru redusa.
Introducerea saptaminii de lucru de 46 ore si apoi de 44 ore se va face in urmatoarea ordine de prioritate:
- ramurile si sectoarele in care lucreaza un numar insemnat de femei, precum si cele cu conditii grele sau vatamatoare de munca, industria usoara, industria miniera, industria metalurgica si sectoarele calde din industria constructiilor de masini, industria chimica, industria cimentului, a hirtiei si celulozei;
- celelalte ramuri ale productiei materiale;
- activitatile social-culturale, sistemul bancar, administratia de stat.
Esalonarea orientativa pe ani a personalului muncitor care urmeaza a beneficia de reducerea duratei saptaminii de lucru la 46 ore se prezinta astfel:
------------------------------------------------------------
Anul Ponderea personalului muncitor care beneficiaza
de saptamina redusa in total personal
- % -
------------------------------------------------------------
1978 15-20
1979 55-60
1980 100
------------------------------------------------------------
In cadrul acestor limite, in raport de rezultatele obtinute, de concluziile experimentarii si gradul de asigurare a masurilor tehnico-economice necesare indeplinirii sarcinilor de plan in noile conditii de lucru, anual se vor supune aprobarii unitatile si numarul de personal muncitor pe ministere si consilii populare care urmeaza sa treaca la saptamina de lucru redusa.
In conditiile generalizarii saptaminii de lucru de 46 ore, pe masura acumularii experientei si a pregatirii conditiilor necesare, incepind cu anul 1981 se va trece treptat la saptamina de lucru de 44 ore, pe baza unui program care se va elabora de catre intreprinderi, centrale, ministere si consilii populare sub conducerea organelor si organizatiilor de partid.
5. Trecerea la reducerea duratei saptaminii de lucru va fi precedata, in toate ramurile, de experimentari in unitati reprezentative, care sa permita acumularea experientei necesare. Pe masura crearii conditiilor, se va experimenta generalizarea reducerii saptaminii de lucru si in profil teritorial.
6. Intreprinderile vor trece la saptamina redusa de lucru numai dupa ce au asigurat toate masurile tehnico-economice si organizatorice pentru indeplinirea prevederilor de plan. Unitatile economice care in urma introducerii saptaminii de lucru, reduse nu vor realiza sarcinile de plan vor reveni temporar la saptamina de lucru de 48 ore, respectiv 46 ore in etapa a II-a, pina la aplicarea unor noi masuri care sa satisfaca cerintele programului saptaminal redus.
II. Valorificarea maxima a rezervelor de crestere a productivitatii
muncii - conditie hotaritoare pentru trecerea la
saptamina de lucru redusa
Reducerea duratei saptaminii de lucru impune o preocupare sustinuta pentru valorificarea cu maxima eficienta a intregului potential tehnic, material si uman de care dispun unitatile economico-sociale, realizarea integrala a prevederilor cincinalului, inclusiv a programului suplimentar pe perioada 1978-1980. In acest scop, fiecare unitate va efectua analize aprofundate pentru identificarea si atragerea in circuitul productiv a tuturor rezervelor existente, introducerea pe scara larga a celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii, folosirea deplina a capacitatilor de productie si a fortei de munca, stabilindu-se programe concrete de masuri tehnico-economice si politico-organizatorice.
In elaborarea programelor de masuri, unitatile socialiste vor acorda o atentie deosebita: perfectionarii organizarii productiei si a muncii; normarii riguroase a muncii intregului personal muncitor, atit a celor care lucreaza in acord, cit si a celor in regie; stabilirii precise a sarcinilor de lucru pentru fiecare om al muncii; extinderii muncii in acord si, in primul rind, a acordului global; dimensionarii la strictul necesar a personalului muncitor din compartimentele functionale, precum si a celui din activitatile auxiliare; imbunatatirea aprovizionarii tehnico-materiale. Masurile prevazute vor trebui sa conduca la cresterea mai rapida a productivitatii orare a muncii, care sa compenseze reducerea timpului de lucru saptaminal.
1. In industrie, in elaborarea programelor de masuri se vor avea in vedere, in principal, urmatoarele:
a) Perfectionarea organizarii muncii, ridicarea calificarii profesionale a tuturor categoriilor de personal muncitor, utilizarea deplina a timpului de lucru, prin:
- fundamentarea corespunzatoare a normelor de munca si imbunatatirea lor sistematica, in raport de noile conditii create; determinarea riguroasa a sarcinilor de serviciu; extinderea muncii in acord si, in mod deosebit, a acordului global;
- reducerea la strictul necesar a personalului neproductiv, asigurindu-se recalificarea si trecerea acestuia in sectoarele productive;
- repartizarea corespunzatoare a fortei de munca pe schimburi; organizarea rationala a locurilor de munca; folosirea integrala, in mod productiv, a timpului de lucru in cadrul schimbului, intarirea ordinii si disciplinei;
- ridicarea calificarii profesionale a tuturor categoriilor de oameni ai muncii; imbunatatirea formelor de pregatire profesionala si legarea mai strinsa a programelor de reciclare de cerintele fiecarui loc de munca;
- extinderea actiunii de policalificare a muncitorilor si de deservire a mai multor masini.
b) Perfectionarea conducerii si organizarii productiei, prin:
- imbunatatirea activitatii de programare si urmarire operativa a productiei; reducerea ciclurilor de fabricatie si a perioadelor de asimilare a produselor;
- desfasurarea ritmica a procesului de productie, eliminarea strangularilor si a locurilor inguste;
- asigurarea aprovizionarii tehnico-materiale in stricta concordanta cu nevoile productiei, intarirea disciplinei contractuale;
- organizarea rationala a transporturilor uzinale, a miscarii si depozitarii materialelor.
c) Folosirea deplina a capacitatilor de productie, a spatiilor construite, prin:
- asigurarea functionarii fara intrerupere a masinilor, utilajelor si instalatiilor; cresterea indicelui de utilizare a acestora;
- completarea cu utilaje a tuturor suprafetelor construite;
- atingerea in perioade cit mai scurte a parametrilor proiectati la noile capacitati de productie puse in functiune;
- asigurarea unui regim de schimburi care sa permita folosirea optima a masinilor, utilajelor, instalatiilor si suprafetelor de productie;
- buna organizare a activitatii de intretinere si reparare a masinilor, utilajelor si instalatiilor.
d) Promovarea intensa a progresului tehnico-stiintific, accentuarea procesului de innoire a productiei si valorificarea superioara a materiilor si materialelor, prin:
- extinderea automatizarii si mecanizarii productiei, folosirea larga a masinilor-agregat, a liniilor transfer si masinilor-unelte cu comanda-program;
- orientarea activitatii de cercetare si conceptie tehnica spre crearea de produse cu consumuri reduse de materii prime si materiale;
- elaborarea de tehnologii noi, perfectionarea tehnologiilor existente, introducerea si extinderea de procese si procedee tehnologice avansate;
- reducerea duratei ciclului de cercetare-proiectare-asimilare a noilor produse si tehnologii;
- amplificarea actiunilor de tipizare, unificare si standardizare a produselor si tehnologiilor de fabricatie, promovarea specializarii si cooperarii;
- reducerea mai accentuata a consumurilor specifice de combustibili, energie, metal, lemn, piele si a altor materii prime si materiale, folosirea pe scara larga a deseurilor si materialelor inlocuitoare;
- imbunatatirea calitatii productiei si produselor, cresterea ponderii productiei de calitate superioara, scoaterea din fabricatie a produselor invechite si inlocuirea lor cu produse cu parametri tehnici superiori, intarirea controlului de calitate pe parcursul tuturor fazelor procesului de productie.
2. In agricultura, programele de masuri se vor axa, in principal, pe urmatoarele:
- perfectionarea organizarii productiei si a muncii, generalizarea acordului global;
- crearea conditiilor pentru folosirea cit mai deplina a fortei de munca pe tot parcursul anului, cresterea gradului de calificare a tuturor lucratorilor din agricultura, formarea de muncitori agricoli cu pregatire multilaterala in domeniul mecanizarii, chimizarii, lucrarilor de imbunatatiri funciare, zootehnice;
- organizarea rationala a activitatii echipelor de lucru, brigazilor si fermelor, stabilirea judicioasa a orarelor de lucru, in tot cursul anului;
- intarirea ordinii si disciplinei si a raspunderii fiecarei formatii de lucru pentru realizarea sarcinilor de plan;
- promovarea intensa a tehnologiilor moderne in productia vegetala si in zootehnie;
- folosirea pe scara larga a mecanizarii in executarea tuturor lucrarilor agricole, utilizarea integrala a capacitatii parcului de tractoare si masini agricole;
- gospodarirea eficienta a fondului funciar, cultivarea tuturor suprafetelor de teren, executarea la timp si de calitate a tuturor lucrarilor agricole; folosirea integrala si rationala a sistemelor de irigatii.
3. In constructii, programele de masuri vor avea in vedere urmatoarele:
- perfectionarea organizarii activitatii de constructii si montaj, asigurarea continuitatii lucrarilor in tot cursul anului;
- asigurarea si pregatirea fortei de munca calificate, intarirea ordinii si disciplinei pe santiere, generalizarea muncii in acord global;
- cresterea indicilor de folosire a utilajelor din dotare, asigurindu-se lucrul in doua schimburi la utilajele de excavatii si transport si in trei schimburi la utilajele folosite la montaj;
- accelerarea proceselor de industrializare a lucrarilor, folosirea pe scara larga a elementelor prefabricate, mecanizarea mai intensa a lucrarilor de constructii si montaj;
- gospodarirea rationala a materialelor de constructii, reducerea consumurilor specifice de ciment, metal, lemn, folosirea pe scara larga a inlocuitorilor, eliminarea risipei de materiale.
4. In transporturi, prin programele de masuri se vor urmari utilizarea rationala a tuturor categoriilor de mijloace de transport, optimizarea legaturilor dintre centrele de productie si consum si a repartizarii volumului de marfuri pe categorii de transport, introducerea pe scara larga a paletizarii si containerizarii, extinderea mecanizarii si automatizarii lucrarilor de incarcare-descarcare, intarirea disciplinei si cresterea sigurantei in circulatie.
5. In comert, programele de masuri vor urmari, in principal, utilizarea deplina a spatiilor comerciale, promovarea mai larga a formelor moderne si rapide de servire a populatiei, sporirea ponderii vinzarii de marfuri preambalate, extinderea legaturilor directe dintre producator si magazinele de desfacere cu amanuntul, ridicarea calificarii profesionale a tuturor categoriilor de personal muncitor, folosirea rationala a fortei de munca si a timpului de lucru.
6. In activitatile administrative, programele de masuri vor pune accentul pe rationalizarea muncii, perfectionarea structurilor organizatorice, dimensionarea la strictul necesar a personalului muncitor din aparatul central, precum si a celui administrativ si din compartimentele functionale din toate unitatile, imbunatatirea stilului si metodelor de munca, inlaturarea paralelismelor si fenomenelor de birocratism, simplificarea sistemului informational, promovarea larga a metodelor moderne de evidenta si gestiune, utilizarea eficienta a tehnicii de calcul, cresterea operativitatii si a spiritului de raspundere in indeplinirea sarcinilor.
III. Imbunatatirea servirii populatiei si a activitatilor
cultural-educative
Folosirea in bune conditii a timpului liber ca urmare a reducerii duratei saptaminii de lucru impune luarea unor noi masuri din partea organelor de stat, a organizatiilor de masa si obstesti, care sa asigure organizarea corespunzatoare si imbunatatirea servirii populatiei si a activitatilor cultural-educative. In acest scop:
1. Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor vor asigura imbunatatirea activitatii intreprinderilor de transport in comun, o buna corelare a activitatii de transport cu noile programe de lucru ale unitatilor productive si social-culturale si vor lua masuri pentru organizarea corespunzatoare a transporturilor in zilele de odihna si sarbatoare catre zonele turistice si de agrement.
2. Ministerul Comertului Interior, CENTROCOOP, UCECOM, Ministerul Turismului si comitetele, respectiv, birourile, executive ale consiliilor populare vor lua masuri pentru imbunatatirea aprovizionarii populatiei cu marfuri si servicii, adaptarea orarelor de functionare a unitatilor comerciale la conditiile create prin trecerea la saptamina de lucru redusa.
3. Ministerul Turismului, Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania si Uniunea Tineretului Comunist vor elabora un program special privind dezvoltarea activitatilor turistice in raport cu cerintele rezultate din cresterea timpului liber.
4. Comitetele, respectiv birourile, executive ale consiliilor populare, Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport, Ministerul Turismului, Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania si Uniunea Tineretului Comunist, precum si intreprinderile si institutiile, vor dezvolta baza materiala a activitatii sportive in orase, in jurul acestora, precum si in zonele turistice, in vederea sporirii numarului de oameni ai muncii care isi petrec in mod activ timpul liber.
5. Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste va elabora un program special pentru largirea si adaptarea activitatilor cultural-educative tinind seama de cresterea timpului liber al oamenilor muncii ca urmare a trecerii la saptamina redusa de lucru.
IV. Masuri organizatorice
1. Intreaga activitate de organizare a actiunii si de elaborare a programelor de masuri pentru asigurarea conditiilor necesare reducerii duratei saptaminii de lucru va fi condusa de Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale.
Sectiunile Consiliului Suprem vor examina si aproba programele de masuri pentru asigurarea conditiilor de reducere a saptaminii de lucru si vor urmari periodic modul de indeplinire a acestora.
2. La nivelul ministerelor, comitetelor, respectiv birourilor, executive ale consiliilor populare, precum si la centrale, intreprinderi si celelalte unitati socialiste, raspunderea pentru elaborarea programelor de masuri si a propunerilor de trecere la reducerea duratei saptaminii de lucru revine organelor de conducere colectiva.
In elaborarea si aplicarea intregului ansamblu de masuri, care sa asigure in fiecare unitate crearea conditiilor pentru trecerea la reducerea duratei saptaminii de lucru, vor fi atrasi muncitori de inalta calificare, maistri, sefi de ateliere si sectii, ingineri, economisti, tehnicieni si alti specialisti. Se va organiza o larga consultare a oamenilor muncii, astfel incit programul de masuri cu privire la reducerea saptaminii de lucru sa valorifice experienta si spiritul de initiativa al intregului colectiv din unitatea respectiva.
Organelor de conducere colectiva le revin urmatoarele sarcini:
a) Consiliile oamenilor muncii din intreprinderi vor examina problemele pe care le ridica reducerea saptaminii de lucru, vor elabora programele de masuri pentru asigurarea realizarii integrale a sarcinilor care le revin din planul national si vor stabili graficele de lucru.
Programele de masuri vor fi supuse dezbaterii si aprobarii adunarilor generale ale oamenilor muncii.
In perioada aplicarii saptaminii de lucru reduse, consiliile oamenilor muncii vor urmari indeaproape eficienta masurilor stabilite si vor solutiona operativ toate problemele care se ridica in legatura cu realizarea sarcinilor de plan in noile conditii de lucru.
b) Consiliile oamenilor muncii din centrale si consiliile de conducere ale ministerelor vor sprijini unitatile subordonate in intreaga activitate de elaborare si aplicare a masurilor necesare introducerii reducerii saptaminii de lucru; vor aproba programele de masuri pentru trecerea la saptamina de lucru redusa, graficele pentru experimentarea si extinderea saptaminii de lucru reduse in unitatile subordonate; vor elabora analize si studii proprii pentru rezolvarea problemelor specifice ce se ridica la nivel de centrala si minister.
c) Comitetele, respectiv birourile, executive ale consiliilor populare vor asigura corelarea programelor unitatilor productive cu cele ale unitatilor de servire si prestari de servicii; vor crea conditii pentru trecerea la experimentarea in profil teritorial a reducerii saptaminii de lucru; vor indruma si controla desfasurarea intregii actiuni in raza lor de activitate.
3. In scopul efectuarii de studii si analize, al urmaririi realizarii conditiilor organizatorice, tehnico-economice si sociale necesare trecerii la reducerea duratei saptaminii de lucru, organele de conducere colectiva de pe toate treptele organizatorice isi constituie comisii speciale de lucru. In unitatile mari se vor putea constitui colective pe uzine, fabrici, exploatari sau sectii. Comisiile vor fi formate din reprezentanti ai organului de conducere colectiva, ai organizatiilor de partid, sindicat, U.T.C., femei, din cei mai buni muncitori si specialisti.
4. Consiliul de Ministri va examina programele de masuri, graficele de experimentare si generalizare a reducerii duratei saptaminii de lucru, elaborate de ministere, celelalte organe centrale ale administratiei de stat si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si le va supune spre aprobare Consiliului Suprem ai Dezvoltarii Economice si Sociale.
*
Intreaga activitate de infaptuire a programului de trecere la reducerea duratei saptaminii de lucru se va desfasura sub directa conducere a organelor si organizatiilor de partid. Organele si organizatiile de partid vor intensifica activitatea politica si organizatorica pentru mobilizarea comunistilor, a tuturor oamenilor muncii, la infaptuirea masurilor privind perfectionarea organizarii productiei si a muncii, promovarea unor tehnologii moderne, cresterea productivitatii muncii, intarirea ordinii si disciplinei in productie, realizarea in cele mai bune conditii a tuturor sarcinilor planului national unic de dezvoltare economica si sociala a tarii.
Organizatiile de sindicat, U.T.C., de femei, vor participa activ la intreaga actiune de infaptuire a trecerii la reducerea duratei saptaminii de lucru, vor desfasura o intensa activitate pentru dezvoltarea intrecerii socialiste, stimularea initiativei, a miscarii de inovatii si rationalizari, cresterea spiritului de raspundere in utilizarea cu randament maxim a masinilor si utilajelor, economisirea materiilor prime, combustibilului si energiei, intarirea disciplinei in munca.
Comitetele judetene, municipale si orasenesti de partid vor conduce nemijlocit intreaga activitate de pregatire, experimentare si trecere la saptamina de lucru redusa, vor indruma si sprijini indeaproape organizatiile de partid si consiliile oamenilor muncii din unitatile socialiste in luarea de masuri politice, organizatorice, tehnice si economice, care sa asigure reusita deplina a actiunii de reducere a duratei saptaminii de lucru.
Conferinta Nationala a Partidului Comunist Roman isi exprima convingerea ca toate comitetele judetene de partid, organele si organizatiile de partid, de sindicat si U.T.C., conducerile ministerelor, centralelor si intreprinderilor, colectivele de oameni ai muncii vor desfasura o intensa activitate creatoare pentru aplicarea in practica a programului de reducere a saptaminii de lucru.
Realizind in mod exemplar sarcinile care le revin, oamenii muncii, sub conducerea organelor si organizatiilor de partid, aduc o contributie de seama la indeplinirea obiectivelor actualului plan cincinal, la accelerarea dezvoltarii fortelor de productie si ridicarea pe o treapta superioara a nivelului de trai, la infaptuirea Programului partidului nostru de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate in Romania.
-
tuareg
Wow!E incredibil!Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism inscrie, ca tel fundamental si ratiune suprema a noii orinduiri sociale, asigurarea bunastarii intregului popor, afirmarea plenara a personalitatii umane. Un obiectiv esential al politicii partidului este reducerea duratei saptaminii de lucru - factor important in asigurarea unei vieti armonioase, a imbinarii rationale a muncii cu odihna si instructia cultural-stiintifica a maselor.
Pelerinule, e ca un dus scotian!
Daniela, e mai bine ca nu esti asa nmaren ca unii dintre noi! :)
-
jojo
-
Pelerinul
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 33 guests