Iata o speta, Flaviusnet:
Primus a cumparat de la secundus o casa cu doua etaje, dependinte si garaj subteran.
In fapt, primus a dobandit de la un neproprietar (secundus nu era proprietar), dar acest lucru nu era cunoscut de catre cumparator.
Actul a fost incheiat in februarie 1944 in forma autentica, iar pretul s-a platit la momentul incheierii actului.
In anul 1954, primus decedeaza si casa a trecut in patrimoniul unicului sau mostenitor, tertius.
Acesta a primit bunul cu toate ca stia de faptul ca acesta apartinea lui quartius.
In tot acest timp, quartius a locuit in aceeasi localitate unde se afla bunul.
In anul 1966 quartius a introdus actiune in revendicare impotriva lui primus, prin care a solicitat readucerea casei in patrimoniul sau.
Paratul s-a aparat invocand faptul ca a stapanit impreuna cu tatal sau mai mult de 20 de ani, fapt ce duce la paralizarea actiunii in revendicare a lui quartius.
Instanta a respins actiunea lui quartius.
1.Ce reprezinta actiunea in revendicare a lui quartius fata de posesia lui tertius?
2. Ce invoca in apararea sa terius?
3. Ce conditii trebuie sa indeplineasca tertius pentru a putea beneficia de aceasta aparare?
4. In ce ipoteza ne aflam?
5. Considerati solutia instantei intemeiata? Argumnetati.
6. Care sint efectele prescriptiei achizitive?
Fara cartea pe genunchi.
Speta civil
-
alcali
este numai pt flaviusnet speta?incerc eu o idee.
la data cand a decedat primus se implinise termenul de 10 ani.primus era de buna-credinta, avea si titlu, iar quartius locuia in aceeasi localitate cu bunul.
tertius poate invoca jonctiunea posesiilor, dar el fiind de rea-credinta nu va putea decat dobandi propr. prin uzucap. de 30 de ani, adaugand la cei 10 ani durata posesiei sale.
in speta au trecut 22 de ani de la vanzare, deci nu va putea fi invocata uzucapiunea lunga,iar instanta trebuia sa ii adimta actiunea lui quartius.
-
flaviusnet
Re: Speta civil
intrebare:ce rol are quartius in aceasta speta? este succesor in drepturi al lui secundus?Din datele problemei rezulta ca tertius este de rea-credinta,din moment ce el stia ca bunul nu intrase in patrimoniul lui primus de la adev proprietar.Cu toate acestea,primus decedeaza in 54,in aceste conditii fiind indeplinite conditiile uzucapunii prescurate de 10 ani,tinand cont ca cel care putea sa invoce act in revendicare era din aceeasi localitate.In aceste conditii,apreciez ca actiunea in revendicare este paralizata.Prin urmare solutia instantei este intemeiata.
Prescriptia achizitiva produce efecte constitutive de proprietate, dreptul de prop nascandu-se din mom in care s-a realizat termenul legal pt aceasta
Prescriptia achizitiva produce efecte constitutive de proprietate, dreptul de prop nascandu-se din mom in care s-a realizat termenul legal pt aceasta
-
leustean
Raspunsurile voastre nu au fost punctate.
Speta mea este dintr-o culegere de spete, unde raspunsul trebuie sa fie la fel ca si intrebarea, punctual.
Desi nu sintem la examen, am sa va transmit raspunsurile:
In primul rand, raspund eu, ca acel quartius este cel de la care a dobandit primus, fiindca ni se spune : primus a dobandit de la un neproprietar, pe care il regasim spre sfasitul spetei, nu ni se spune de la inceput ca ar fi quartius. Si acesta locuia in aceeasi localitate, ma rog.
1. intrerupere a cursului prescriptiei achizitive.
2. jonctiunea posesiilor.
3. conditii :
existenta unei posesii si anu a unei detentii
4. iprteza in care primus a fost de buna credinta si avea un just titlu, iar tertius era de rea-credinta
5. actiunea trebuia admisa : tertius nu putea dobandi dreptul de proprietate asupra imobilului decat prin trecerea unui termen de 30 de ani
6.efectele sint :
dobandirea dreptului de proprietate sau a altui drept real
duce la paralizarea actiunii in revendicare, atunci cand sint indeplinite si celelalte conditii cerute de lege.
Speta nu era desigur, numai pentru flaviusnet, i-am adresat-o fiindca striga nerabdator dupa spete.
In caz ca mai sint iar gresit inteles : glumesc, sper sa mi se permita.
Speta mea este dintr-o culegere de spete, unde raspunsul trebuie sa fie la fel ca si intrebarea, punctual.
Desi nu sintem la examen, am sa va transmit raspunsurile:
In primul rand, raspund eu, ca acel quartius este cel de la care a dobandit primus, fiindca ni se spune : primus a dobandit de la un neproprietar, pe care il regasim spre sfasitul spetei, nu ni se spune de la inceput ca ar fi quartius. Si acesta locuia in aceeasi localitate, ma rog.
1. intrerupere a cursului prescriptiei achizitive.
2. jonctiunea posesiilor.
3. conditii :
existenta unei posesii si anu a unei detentii
4. iprteza in care primus a fost de buna credinta si avea un just titlu, iar tertius era de rea-credinta
5. actiunea trebuia admisa : tertius nu putea dobandi dreptul de proprietate asupra imobilului decat prin trecerea unui termen de 30 de ani
6.efectele sint :
dobandirea dreptului de proprietate sau a altui drept real
duce la paralizarea actiunii in revendicare, atunci cand sint indeplinite si celelalte conditii cerute de lege.
Speta nu era desigur, numai pentru flaviusnet, i-am adresat-o fiindca striga nerabdator dupa spete.
In caz ca mai sint iar gresit inteles : glumesc, sper sa mi se permita.
-
lupica
1) Actiunea in revendicare a lui quartius fata de posesia lui tertius ar putea sa reprezinte o cauza de intrerupere civila a prescriptiei achizitive dar cu conditia ca cererea de chemare in judecata sa fie admisa.Cum in speta ,actiunea lui quartius a fost respinsa, efectul intreruptiv dispare retroactiv,considerandu-se ca uzucapiunea nu a fost intrerupta nici un moment.
2)Tertius invoca in apararea sa ,uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani.
3)Potrivit art. 1895 C civ ,conditiile uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani sunt:
-posesia sa se intemeieze pe un just titlu
-posesia sa fie de buna-credinta
4) Cu privire la prima conditie ,tertius a intrat in posesia bunului in baza certificatului de mostenitor care poate servi just titlu.
Referitor la cea de a doua conditie,observam ca tertius a primit bunul , stiind ca acesta apartinea lui quartius.Deci buna credinta nu a existat in momentul dobandirii imobilului.
5) Daca tertius este de rea credinta iar tatal sau este de buna credinta,dobanditorul nu poate uzucapa decat prin posesia de 30 de ani. In calculul posesiei de 30 de ani ,tertius poate face jonctiunea celor doua posesii.
Consider ca solutia instantei nu este intemeiata,pentru ca tertius nu poate invoca nici una din cele doua feluri ale uzucapiunii. Nici uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani si nici cea de 30 de ani nu indeplineste conditiile pentru a putea fi invocata.
6)
-posesorul devine titular al dreptului de proprietate.
- actiunea in revendicare a vechiului proprietar este respinsa
-efectul uzucapiunii este retroactiv.
-uzucapiunea poate fi invocata atat pe cale de actiune cat si pe cale de exceptie.
2)Tertius invoca in apararea sa ,uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani.
3)Potrivit art. 1895 C civ ,conditiile uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani sunt:
-posesia sa se intemeieze pe un just titlu
-posesia sa fie de buna-credinta
4) Cu privire la prima conditie ,tertius a intrat in posesia bunului in baza certificatului de mostenitor care poate servi just titlu.
Referitor la cea de a doua conditie,observam ca tertius a primit bunul , stiind ca acesta apartinea lui quartius.Deci buna credinta nu a existat in momentul dobandirii imobilului.
5) Daca tertius este de rea credinta iar tatal sau este de buna credinta,dobanditorul nu poate uzucapa decat prin posesia de 30 de ani. In calculul posesiei de 30 de ani ,tertius poate face jonctiunea celor doua posesii.
Consider ca solutia instantei nu este intemeiata,pentru ca tertius nu poate invoca nici una din cele doua feluri ale uzucapiunii. Nici uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani si nici cea de 30 de ani nu indeplineste conditiile pentru a putea fi invocata.
6)
-posesorul devine titular al dreptului de proprietate.
- actiunea in revendicare a vechiului proprietar este respinsa
-efectul uzucapiunii este retroactiv.
-uzucapiunea poate fi invocata atat pe cale de actiune cat si pe cale de exceptie.
-
leustean
-
leustean
Lupica, ai gresit la primul raspuns, acum imi dau seama.
Actiunea in revendicare este o cauza care intrerupe presripita achizitiva indiferent daca va fi sau nu admisa actiunea in revendicare.
Tu faci confuzie cu efectul interuptiv al cerereii de chemare in judecata, in temeiul Decretului 167/1958.
Dar stim ca acest Decret nu se aplica dreptului de proprietate, dreptului de uz, uzufruct, abitatie, superficie.
Asadar, raspunsul corect era doar atat : actiunea in revendicare constituie o cauza de intrerupere a termenului de prescriptie achizitiva.
Fara sa mai adaugam ca numai daca actiunea se admite sau nu.
Mi-a picat cu un zdrang mare si mie fisa...
Actiunea in revendicare este o cauza care intrerupe presripita achizitiva indiferent daca va fi sau nu admisa actiunea in revendicare.
Tu faci confuzie cu efectul interuptiv al cerereii de chemare in judecata, in temeiul Decretului 167/1958.
Dar stim ca acest Decret nu se aplica dreptului de proprietate, dreptului de uz, uzufruct, abitatie, superficie.
Asadar, raspunsul corect era doar atat : actiunea in revendicare constituie o cauza de intrerupere a termenului de prescriptie achizitiva.
Fara sa mai adaugam ca numai daca actiunea se admite sau nu.
Mi-a picat cu un zdrang mare si mie fisa...
-
sofia
O speta pentru cei care se pregatesc pentru examen:
In temeiul unei intelegeri incheiate in data 10 martie 1947 (autentificata si transcrisa in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare) intre G.I., N.I. si M.I., in calitate de proprietari ai unui imobil, si R.S. si M.D. in calitate de reparatori-constructori, autentificata la administratia financiara a sectorului 1 Bucuresti la 7 februarie 1947, acestia din urma s-au obligat sa repare parterul si subsolul respectivului imobil, obtinand in schimb proprietatea a 3 apartamente dintre cele pe care trebuiau sa le construiasca deasupra parterului, a unei cote-parti dintr-un teren aferent acestor apartamente, precum si a doua garaje.
In conventia incheiata in data 10 martie 1947, se arata ca la data finalizarii lucrarilor, se va incheia un proces-verbal de predare a celor trei apartamente.
La 6 august 1947, G.I., N.I. si M.I. au facut un partaj voluntar in urma caruia N.I. a devenit proprietarul exclusiv al imobilului in cauza.
La 17 octombrie 1995, L.E. (mostenitoarea lui M.D.) a sesizat judecatoria sectorului 1 Bucuresti cu o actiune impotriva lui I.L. (fiica lui N.I.), cerand sa se constate valabilitatea intelegerii incheiate la 10 martie 1947 intre tatal sau si G.I., N.I. si M.I., si recunoasterea, pe baza sa, a calitatii de proprietar al celor trei apartamente construite deasupra parterului imobilului in cauza, chiar in lipsa procesului-verbal de predare a celor trei apartamente (care nu a mai putut fi incheiat datorita faptului ca imobilul a fost nationalizat in intregime)
In aparare, I.L. a invocat prevederile art. 1201 Cod civil si a depus la dosar o hotarare judecatoreasca irevocabila din 3 decembrie 1994, prin care s-a respins ca neintemeiata actiunea in revendicare a reclamantei, formulata impotriva statului si a societatii detinatoarea a imobilului nationalizat.
In motivarea sentintei din 3 decembrie 1994, se retinuse ca "&...intelegerea semnata la 10 martie 1947 nu a transferat dreptul de proprietate, in ciuda autentificarii si transcrierii sale in registrul de inscriptiuni imobiliare si ca in lipsa actului de transfer al proprietatii, respectiva conventie nu valora drept titlu de proprietate"
In data de 28 martie 1997, Judecatoria sectorului 1 Bucuresti a respins exceptia autoritatii lucrului judecat si a admis actiunea in constatare.
Dupa ramanerea irevocabila a sentintei, L.E. a introdus o noua actiune in revendicare impotriva statului si a societatii detinatoarea a imobilului nationalizat, intemeindu-se pe sentinta definitiva din 28 martie 1997 prin care se constatase valabilitatea conventiei si pe cale de consecinta calitatea de proprietar a reclamantei asupra apartamentelor nr. 3, 5 si 7 ale imobilului, precum si a cotei-parti a terenului aferent.
Paratii au invocat prevederile art. 1201 Cod civil, aratand ca exista o hotarare judecatoreasca irevocabila din 3 decembrie 1994, prin care s-a respins ca neintemeiata o alta actiune in revendicare a reclamantei.
1. Este corecta solutia de admitere a actiunii in constatare?
2. In lipsa procesului-verbal de predare, s-a transmis sau un proprietatea asupra celor trei apartamente si a terenului aferent ?
3. Hotararea pronuntata in actiunea in constatare constituie sau nu o "cauza" noua, care sa faca admisibila o a doua actiune in revendicare?
4. Instanta ar trebui sa admita sau sa respinga exceptia invocata de parati in cea de-a doua actiune in revendicare?
5. Care este solutia corecta pe care ar trebui sa o pronunte instanta in cea de-a doua actiune in revendicare?
Argumentati raspunsurile.
In temeiul unei intelegeri incheiate in data 10 martie 1947 (autentificata si transcrisa in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare) intre G.I., N.I. si M.I., in calitate de proprietari ai unui imobil, si R.S. si M.D. in calitate de reparatori-constructori, autentificata la administratia financiara a sectorului 1 Bucuresti la 7 februarie 1947, acestia din urma s-au obligat sa repare parterul si subsolul respectivului imobil, obtinand in schimb proprietatea a 3 apartamente dintre cele pe care trebuiau sa le construiasca deasupra parterului, a unei cote-parti dintr-un teren aferent acestor apartamente, precum si a doua garaje.
In conventia incheiata in data 10 martie 1947, se arata ca la data finalizarii lucrarilor, se va incheia un proces-verbal de predare a celor trei apartamente.
La 6 august 1947, G.I., N.I. si M.I. au facut un partaj voluntar in urma caruia N.I. a devenit proprietarul exclusiv al imobilului in cauza.
La 17 octombrie 1995, L.E. (mostenitoarea lui M.D.) a sesizat judecatoria sectorului 1 Bucuresti cu o actiune impotriva lui I.L. (fiica lui N.I.), cerand sa se constate valabilitatea intelegerii incheiate la 10 martie 1947 intre tatal sau si G.I., N.I. si M.I., si recunoasterea, pe baza sa, a calitatii de proprietar al celor trei apartamente construite deasupra parterului imobilului in cauza, chiar in lipsa procesului-verbal de predare a celor trei apartamente (care nu a mai putut fi incheiat datorita faptului ca imobilul a fost nationalizat in intregime)
In aparare, I.L. a invocat prevederile art. 1201 Cod civil si a depus la dosar o hotarare judecatoreasca irevocabila din 3 decembrie 1994, prin care s-a respins ca neintemeiata actiunea in revendicare a reclamantei, formulata impotriva statului si a societatii detinatoarea a imobilului nationalizat.
In motivarea sentintei din 3 decembrie 1994, se retinuse ca "&...intelegerea semnata la 10 martie 1947 nu a transferat dreptul de proprietate, in ciuda autentificarii si transcrierii sale in registrul de inscriptiuni imobiliare si ca in lipsa actului de transfer al proprietatii, respectiva conventie nu valora drept titlu de proprietate"
In data de 28 martie 1997, Judecatoria sectorului 1 Bucuresti a respins exceptia autoritatii lucrului judecat si a admis actiunea in constatare.
Dupa ramanerea irevocabila a sentintei, L.E. a introdus o noua actiune in revendicare impotriva statului si a societatii detinatoarea a imobilului nationalizat, intemeindu-se pe sentinta definitiva din 28 martie 1997 prin care se constatase valabilitatea conventiei si pe cale de consecinta calitatea de proprietar a reclamantei asupra apartamentelor nr. 3, 5 si 7 ale imobilului, precum si a cotei-parti a terenului aferent.
Paratii au invocat prevederile art. 1201 Cod civil, aratand ca exista o hotarare judecatoreasca irevocabila din 3 decembrie 1994, prin care s-a respins ca neintemeiata o alta actiune in revendicare a reclamantei.
1. Este corecta solutia de admitere a actiunii in constatare?
2. In lipsa procesului-verbal de predare, s-a transmis sau un proprietatea asupra celor trei apartamente si a terenului aferent ?
3. Hotararea pronuntata in actiunea in constatare constituie sau nu o "cauza" noua, care sa faca admisibila o a doua actiune in revendicare?
4. Instanta ar trebui sa admita sau sa respinga exceptia invocata de parati in cea de-a doua actiune in revendicare?
5. Care este solutia corecta pe care ar trebui sa o pronunte instanta in cea de-a doua actiune in revendicare?
Argumentati raspunsurile.
-
alcali
leusteaaan, nu mi-ai dat nici macar un punct pentru solutie...din oficiu...pt asezarea in pagina, macar?leustean wrote:Raspunsurile voastre nu au fost punctate.
Speta nu era desigur, numai pentru flaviusnet, i-am adresat-o fiindca striga nerabdator dupa spete.
In caz ca mai sint iar gresit inteles : glumesc, sper sa mi se permita.
ps:poti sa glumesti, e chiar indicat.
e mai rau sa le rezolvam cu buzele tuguiate si cu fruntea incruntata.-
leustean
Aaaa, asteptai nota? Nu e cazul.
Nu am nici un punctaj la indemana.
Daca luam in considerare ca la examen speta este 6 puncte, ar trebui un punct la fiecare raspuns corect.
Dar asta doar asa, ca sa ne facem de lucru.
Oricum nu conteaza.
Ceea ce conteaza este sa vedem cat de repede identificam in speta institutiile pe care trebuie sa le abordam, cat de clar ni se pare totul (atentie : nici prea clar sa nu ni se para, precis este o pacaleala la mijloc si te trezesti ca te-ai repezit pe o solutie dar nu ai fost suficient de atent).
Cam asta trebuie vazut in spetele astea.
In rest, e 1 Mai.
Cine munceste (si) astazi, are oricum nota 2...
Nu am nici un punctaj la indemana.
Daca luam in considerare ca la examen speta este 6 puncte, ar trebui un punct la fiecare raspuns corect.
Dar asta doar asa, ca sa ne facem de lucru.
Oricum nu conteaza.
Ceea ce conteaza este sa vedem cat de repede identificam in speta institutiile pe care trebuie sa le abordam, cat de clar ni se pare totul (atentie : nici prea clar sa nu ni se para, precis este o pacaleala la mijloc si te trezesti ca te-ai repezit pe o solutie dar nu ai fost suficient de atent).
Cam asta trebuie vazut in spetele astea.
In rest, e 1 Mai.
Cine munceste (si) astazi, are oricum nota 2...
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 37 guests