Buna tuturor!
Sunt noua pe acest forum si v-am gasit tot cautand un sfat legal in privinta unui divort. Poate am sa-l gasesc aici! :)
Sunt casatorita in strainatate (UK) din 1995 religios si in Romania din 1999 civil, cu un cetatean strain si musulman pe deasupra! Avem doi copii de 7 si 9 ani baieti amandoi.
Eu sunt cea care vrea sa divorteze pentru ca nu ne mai intelegem pe nici un plan, mai ales cel intim plus diferentele de temperamente, cultura, obiceiuri, gusturi, credinte sunt prea mari si simt ca numai pot merge mai departe.
In plus mi se pare ca exagereaza prea mult cu religia lui careia ii acorda prea mult timp si importanta si petrece destul de putin timp acasa cu mine si cu copiii, timpul sau petrecandu-l cu prietenii sau in diverse activitati sau calatorii in scopuri religioase gasind cate o scuza pentru fiecare escapada (pe care vreau sa mentionez ca nu am suspectat-o sa fie de alta natura).
Pe langa toate astea este foarte zgarcit si-mi scoate ochii de nenumarate ori ca "se" cheltuie prea mult in casa si binenteles eu sunt aia responsabila, desi nu sunt genul sa-mi fac tot felul de capricii (lucruri iau numai din en-grossuri si de la reduceri si prietena mea cea mai buna mi-a trimis si-mi trimite mereu lucruri de la ea din Germania - noroc cu ea! ) si daca ar fi pe undeva de inteles ca se zgrceste la ce-mi iau eu, nu este de inteles cand comenteaza pentru lucruri care le iau copiilor si care sunt departe de a fi categorisite ca un lux.
Apartamentul in care stam ( de 2 camere ) este cumparat de catre parintii mei inainte de a veni in tara (1996) si este pe numele parintilor mei, majoritatea lucrurilor din casa au fost tot de la ei, iar ce a adus el din strainatate au fost luate prin frauda, nu au fost platite de el! In schimb el a contribuit cu renovarea apartamentului acum doi ani in care s-a investit vreo 5000$ si pentru care imi scoate ochii acuma iar cand a venit vorba de divort is face calcule cum sa-si recupereze investitia!
Problema e ca in final el nu vrea sa divorteze, am tot discutat dar fiind o fire foarte nehotarata si influentabil de prieteni, acuma spune ceva maine daca vorbeste cu altcineva isi schimba parerea si hotararea si vrea altceva samd La un moment dat m-a amenintat ca va incerca sa-mi ia copiii sau macar unul dintre ei, masina si altele, desi sunt dispusa sa-i dau sufieciente bunuri cu care poate sa inceapa sa traiasca civilizat pentru inceput ( dulap mare si de calitate, frigider, cuptor cu microunde, televizor, set de cratite, tacamuri, asternuturi, prosoape etc... maruntisuri si una din masini- care e luata tot de parintii mei dar a folosit-o el si a adus-o in ultimul hal) .
Ar putea sa-mi ia copiii sau unul dintre ei? Nu cunosc legea de loc dar in primul rand copiii fiind minori ar trebui sa ramana cu mama, in afara de asta el nu are unde sa stea decat sa inchirieze, bani nu are sa cumpere un apartament, nici viza nu are pe perioada nelimitata sa stea in Romania are o viza anuala. In plus nu vad cum i-ar ajuta cu educatia si cu cresterea lor cand nivelul lui de cultura generala este infim sa nu zic mai putin de atat! si cand nu vorbeste corect romana nici macar in engleza nu stie sa scrie corect!
Avem o firma in care el are 95% si eu 5% si eu sunt cu carte de munca la el dar cu salariu minim pe economie. Ce sanse am sa zica ca nu am mijloace de intretinere desi nici el nu e cu carte de munca, oficial traieste din dividentele firmei. Deci oficial (cum firma nu arata o balanta prea profitabila) ce pretentii as putea avea de la el pentru pensie alimentara?
Am mare nevoie de un sfat, orice mi-ar fi de mare ajutor!!!
Am scris in mare graba, poate n-am fost foarte explicita si cu siguranta mi-au scapat multe lucruri edificatoare. O mare problema referitoare la copii este partea cu religia la care el tine foarte mult. Hai sa zicem ca nu ma voi opune cu conditia sa nu exagereze. Sunt dispusa sa-l las sa-i vada oricand vrea si atata timp cat se poarta omeneste nu am de gand sa-i fac probleme si sunt dispusa sa-l ajut cat imi sta in putinta. Numai ca lui ii e greu sa inteleaga ca nu-l mai vreau! E ranit in orgoliu ca eu fac pasul asta! Dpdv al divortului religios conform islamului, barbatul e cel care are dreptul sa propuna si sa dea divortul care e vazut f rau la ei si sunt sfatuiti sa inchida ochii si cu alte cuvinte sa accepte orice cand sunt casatoriti in alte tari neislamice pentru a putea avea control asupra copiilor sa fie crescuti "cum se cuvine" dpdv islamic - ca se stie ca prin legile acestor tari lor nu li se dau prea multe drepturi. Desi din ce am mai citit eu si femeia avand unele motive o poate face iar motivele pe care le am ar fi suficiente.Cunoaste cineva mai multe referitor la astfel de cazuri?
Multumesc anticipat pentru ajutor.
divort + incredintare minori
Chiar nu poate nimeni sa-mi dea un sfat cat de mic? -
attorneyatlaw
este cazul sa introduci o actiune de divort, in Romania conteaza casatoria civila incheiata aici.
Mi-e greu sa cred ca instanta ii va da vreunul dintre copii lui, cu atat mai mult cu cat banuiesc ca viza ce i se aplica pe legitimatia de sedere este una motivata de casatoria lui cu un cetatean roman.
Avand in vedere ca apartamentul este al parintilor tai nu are nici un drept acolo iar investitia facuta in renovarea acestuia acum doi ani a profitat amandurora deci cu putina pricepere (din partea avocatului tau) nu poate cere jumatate din ea.
Te sfatuiesc insa sa nu tratezi cu usurinta problema si sa-ti iei un avocat cel putin pe partaj daca nu si pe divort (data fiind incredintarea)
ca sa ii ceri pensie de intretinere pentru minori ar trebui sa faci dovada dividentelor incasate din firma de el (ceea ce banuiesc ca e greu). In caz contrar va fi obligat la plata unei pensii calculata la venitul minim pe economie.
Te mai sfatuiesc sa nu cumva sa accepti sa-ti duca copiii in vreo tara islamica pentru ca dupa aceea nu-i vei mai vedea veci.
Mi-e greu sa cred ca instanta ii va da vreunul dintre copii lui, cu atat mai mult cu cat banuiesc ca viza ce i se aplica pe legitimatia de sedere este una motivata de casatoria lui cu un cetatean roman.
Avand in vedere ca apartamentul este al parintilor tai nu are nici un drept acolo iar investitia facuta in renovarea acestuia acum doi ani a profitat amandurora deci cu putina pricepere (din partea avocatului tau) nu poate cere jumatate din ea.
Te sfatuiesc insa sa nu tratezi cu usurinta problema si sa-ti iei un avocat cel putin pe partaj daca nu si pe divort (data fiind incredintarea)
ca sa ii ceri pensie de intretinere pentru minori ar trebui sa faci dovada dividentelor incasate din firma de el (ceea ce banuiesc ca e greu). In caz contrar va fi obligat la plata unei pensii calculata la venitul minim pe economie.
Te mai sfatuiesc sa nu cumva sa accepti sa-ti duca copiii in vreo tara islamica pentru ca dupa aceea nu-i vei mai vedea veci.
-
KANSARA
Merci mult de raspuns!
Sant constienta de pericolul de a-i duce in vre-o tara islamica si binenteles ca nici nu se pune problema sa-i las sa plece in vreo "asa zisa" inocenta vizita! Ma temeam mai degraba sa nu-i ia fara acordul meu (gen rapire) dar am inteles ca la iesirea din tara se cere acordul scris al celuilalt parinte si hotararea judecatoreasca de incredintare a minorilor. Banuiesc ca se si respecta lucrul asta, nu?
Referitor la viza lui - este si ca urmare a casatoriei dar si ca urmare a afacerilor pe care le face in Romania. Deci in cazul unui divort nu cred ca i se pericliteaza dreptul de a sta in Romania si la viza urmatoare poate pune la dosar si un eventual certificat de divort. Ma temeam sa nu aiba sansa sa ia macar unul dintre copii, pentru ca nu as dori asa ceva! Dar pare greu de crezut ca ar putea obtine macar vreunul dintre copii, sau ma insel eu?
Daca ne-am intelege sa divortam civilizat si ar accepta, cam cat ar dura procesul pana la finalizarea divortului?
inca o data multumesc de raspuns!
Sant constienta de pericolul de a-i duce in vre-o tara islamica si binenteles ca nici nu se pune problema sa-i las sa plece in vreo "asa zisa" inocenta vizita! Ma temeam mai degraba sa nu-i ia fara acordul meu (gen rapire) dar am inteles ca la iesirea din tara se cere acordul scris al celuilalt parinte si hotararea judecatoreasca de incredintare a minorilor. Banuiesc ca se si respecta lucrul asta, nu?
Referitor la viza lui - este si ca urmare a casatoriei dar si ca urmare a afacerilor pe care le face in Romania. Deci in cazul unui divort nu cred ca i se pericliteaza dreptul de a sta in Romania si la viza urmatoare poate pune la dosar si un eventual certificat de divort. Ma temeam sa nu aiba sansa sa ia macar unul dintre copii, pentru ca nu as dori asa ceva! Dar pare greu de crezut ca ar putea obtine macar vreunul dintre copii, sau ma insel eu?
Daca ne-am intelege sa divortam civilizat si ar accepta, cam cat ar dura procesul pana la finalizarea divortului?
inca o data multumesc de raspuns!
-
wav
-
nicuvar
-
KANSARA
Merci mult de incurajari, au fost binevenite.
Uneori ma intrebam daca sunt eu oare prea pretentioasa si ma temeam ca poate motivele mele nu sunt prea bine fondate, pentru faptul ca el nu a facut niste greseli foarte grave fata de mine, adica nu ma bate, nu umbla cu alte femei, nu se imbata. In schimb la noi sunt prea multe nimicuri de probleme extrem de banale, care unui om normal nici nu i-ar fi trecut prin cap ca poate iesi o discordie pe acea tema! Si s-au adunat deja prea multe. Eu am facut foarte multe compromisuri pentru a fi impreuna si simt ca primesc prea putin in schimb si pus totul in balanta nu se merita sa mai continui!
Dar mi-au trebuit aproape trei ani sa iau hotararea asta. Acuma ca am luat-o, din punctul meu de vedere e buna luata, dar el spera ca-mi trece, desi i-am spus foarte clar ce vreau! Sau crede ca daca se poarta impecabil o perioada, ma razgandesc si se tot preface de parca nimic nu s-ar fi intamplat!
Uneori ma intrebam daca sunt eu oare prea pretentioasa si ma temeam ca poate motivele mele nu sunt prea bine fondate, pentru faptul ca el nu a facut niste greseli foarte grave fata de mine, adica nu ma bate, nu umbla cu alte femei, nu se imbata. In schimb la noi sunt prea multe nimicuri de probleme extrem de banale, care unui om normal nici nu i-ar fi trecut prin cap ca poate iesi o discordie pe acea tema! Si s-au adunat deja prea multe. Eu am facut foarte multe compromisuri pentru a fi impreuna si simt ca primesc prea putin in schimb si pus totul in balanta nu se merita sa mai continui!
Dar mi-au trebuit aproape trei ani sa iau hotararea asta. Acuma ca am luat-o, din punctul meu de vedere e buna luata, dar el spera ca-mi trece, desi i-am spus foarte clar ce vreau! Sau crede ca daca se poarta impecabil o perioada, ma razgandesc si se tot preface de parca nimic nu s-ar fi intamplat!
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 10 guests