Furt intre cumnati.

Discutii privind Dreptul Penal
roxana_amariei

Furt intre cumnati.

Post by roxana_amariei » 21 Feb 2005, 17:49

Furtul savrsit intre cumnati, este furt intre rude, care se urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatamate?

Intreb aceasta, deoarece, o persoana care facuse o plangere impotriva unui cumnat de al sau, mergand cu plangerea la Parchet a fost indrumat de acolo sa se duca la judecatorie.

E clar ca dispozitiile art. 210 C. pen. se refera in primul rand la furtul savarsit "intre soti sau intre rude apropiate", iar in art. 149 C. pen. este definita notiunea de "rude apropiate", care nici pe departe nu se refera la cumnati.

Astept lamuriri! :roll:

cumintzica

Post by cumintzica » 21 Feb 2005, 18:26

Poate locuiau impreuna, caci altfel nu vad cum ar putea cumnatii sa fie "rude apropiate" in sensul legii penale....

roxana_amariei

Post by roxana_amariei » 21 Feb 2005, 18:39

Nu, nu locuiau impreuna.

Am aflat si eu acum care este practica instantelor in asemenea cazuri. Se asimileaza afinii de gradul 2, cu rudele de gradul 2. Nu mi se pare prea corect...

Whatever...

cumintzica

Post by cumintzica » 21 Feb 2005, 19:43

Nici mie nu mi se pare corect si cu atit mai putin legal!

norocel

Post by norocel » 25 Feb 2005, 12:44

roxana_amariei wrote:Nu, nu locuiau impreuna.

Am aflat si eu acum care este practica instantelor in asemenea cazuri. Se asimileaza afinii de gradul 2, cu rudele de gradul 2. Nu mi se pare prea corect...

Whatever...
Nu cred! :-? :-? :-?

wittmann

Post by wittmann » 26 Feb 2005, 22:14

Furtul intre cumnati nu se incadreaza la 210 C.P., intrucat nu sunt "rude apropiate" potrivit codului penal.

Gabi

Post by Gabi » 27 Feb 2005, 13:50

Nici eu nu cred ca asta e "practica instantelor"......cel mult pot sa cred ca instantei i-a "scapat " din vedere aspectul gradului de rudenie in sensul art. 149 C. pen. si nu o spun ca sa-l scuz pe acel judecator ba , dimpotriva, pentru a invedera fie lipsa de interes, fie incompetenta unor astfel de magistrati.Motivez ambele ipoteze in exemplul care urmeaza.
O speta -asemanatoare: sotul cheama in judecata sotia si trei cumnati pt art.210 C pen. Situatia de fapt era urmatoarea:sotia , despartita in fapt de sot, vine intr-o zi si ia niste lucruri din casa "ajutata" fiind de o sora si 2 cumnati.La termenul de judecata, lipsind partea vatamata, judecatorul spune ca instanta ia act de lipsa partii vatamate la un prim termen de judecata, insa avocatul din oficiu ii spune acestuia ca trebuie sa observe ca cei 3 cumnati nu sunt rude apropiate(in sensul cerut de art. 210 C pen.) cu partea vatamata si propune disjungerea cauzei.Judecatorul, vadit incurcat,incepe sa rasfoiasca dosarul(se vedea clar ca el NU CITISE DOSARUL 8O )si proroga aceasta discutie pt termenul urmator-peste 1 saptamana(fara motiv, practic :!: :?: )
Pe de o parte, am gandit ca fiind delegat de la tribunal la judecatorie pt 2 luni,nu isi dadea prea mult interesul urmarind sa nu iasa in pronuntare in dosarele altora, pe de alta parte, insa, la experienta lui asemenea "balbaieli" nu denota decat pregatire defectuoasa si automatism al gandirii(....furt la plangere prealabila ....lipseste partea vatamata.......).

norocel

Post by norocel » 27 Feb 2005, 13:57

Crezi ca era obligatorie disjungerea?

Gabi

Post by Gabi » 27 Feb 2005, 14:02

Dar cum altfel, Norocel?

norocel

Post by norocel » 27 Feb 2005, 14:04

Instanta nu ar trebui sa aprecieze mai intai daca disjungerea este sau nu este posibila?

Gabi

Post by Gabi » 27 Feb 2005, 14:10

Pai, in cazul de fata nu numai ca era posibila dar era si necesara.......iti propun o ipoteza:ce s-ar fi intamplat daca partea vatamata isi retragea plangerea ?Inceta procesul penal si pentru cei 3 cumnati?

norocel

Post by norocel » 27 Feb 2005, 14:19

Ai dreptate!

roxana_amariei

Post by roxana_amariei » 27 Feb 2005, 15:07

Nu am spus ca sunt de acord cu o asemenea practica si nici nu mi-am imaginat ca s-ar putea proceda astfel.
Am spus doar ca partea vatamata a facut o plangere impotriva cumnatului sau care ii furase niste lucruri din casa. Cu acea plangere s-a dus la Parchet sa o depuna, dar de acolo i s-a spus ca o astfel de plangere este de competenta judecatoriei si ca ei nu o pot primi.

Cand am intrebat si eu pe alti avocati de ce nu i-a fost primita plangerea la Parchet, mi s-a raspuns ca aceasta este practica in astfel de cazuri. Nu am inteles nici eu care ar fi motivatia, cu atat mai mult cu cat mi se pare nelegal.

Din pacate nu am ocazia sa vad ce s-ar fi intamplat la acest proces pt. ca intre timp partea vatamata si-a primit lucrurile furate si si-a retras plangerea. :?

wittmann

Post by wittmann » 27 Feb 2005, 21:18

Am avut un dosar asemanator in care doar unul din inculpati era ruda apropiata cu partea vatamata. In acel caz s-a dispus trimiterea cauzei la Parchet pentru efectuarea urmaririi penale.

Gabi

Post by Gabi » 27 Feb 2005, 21:42

Urmarea spetei postata de mine a fost aceeasi(ca in speta depre care vorbeste Wittmann):la termenul urmator instanta a dispus trimiterea dosarului la Parchet pt cercetari urmand ca disjungerea cauzelor sa se faca acolo si, eventual, pt cei trei cumnati sa se dea SUP(pt ca detaliile spetei duceau la aceasta solutie) iar pt fapta savarsita de sotie, dosarul sa fie trimis la judecatorie pt continuarea cercetarii judecatoresti.

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 24 guests