Raportul de expertiza extrajudiciara este inscris oficial?

Discutii privind Dreptul Penal
Post Reply
darkblack

Raportul de expertiza extrajudiciara este inscris oficial?

Post by darkblack » 11 May 2009, 16:48

Cred ca titlul spune tot :-)
Avem un Raport de expertiza exatrajudiciara cu privire la un teren, intocmit bineinteles de un expert judiciar.
Curiozitatea mea este daca acel raport poate fi catalogat drept inscris oficial.
Multumesc anticipat!

raduvalenaru

Post by raduvalenaru » 11 May 2009, 16:56

Daca ai in vedere o eventuala plangere penala impotriva expertului tehnic, da..o poti face linistit...dar cred ca mai degraba se incadreaza la 289 cp decat 288 cp ! (fapta "functionarului public"..adica a expertului tehnic).
Si da, este un inscris oficial.

darkblack

Post by darkblack » 11 May 2009, 17:06

Din start aveam de gand sa merg pe art.289 C.pen. 288 presupune ca exista deja un inscris oficial, pe cand 289 spune clar "cu prilejul intocmirii acestuia".
De ce este inscris oficial? Doar pentru ca provine de la un functionar public?

raduvalenaru

Post by raduvalenaru » 11 May 2009, 17:39

Nu, nu doar de asta.
Fiindca asa este prev. in art.145, a147 si 150 cu 2 cp....art. care le spun din amintiri..nu sunt in fata unui pc cu program legislativ! :grin:

vulpacris

Post by vulpacris » 11 May 2009, 21:33

Raportul de expertiza tehnica extrajudiciara intocmit de un expert judiciar nu este un inscris oficial din urmatoarele motive:
1) expertul tehnic este Persoana Fizica Autorizata de catre ANCPI, si inscrisa in evidentele administratiei fiscale ca si un cizmar sau tarabagiu din piata;
2) expertul tehnic judiciar este un expert tehnic care este autorizat si de catre Ministerul Justitiei, pentru faptul ca in urma examenului a dovedit faptul ca a invata si legislatia ceruta prin bibliografia obligatorie;
3) Raportul de expertiza tehnica extrajudiciara trebuie intocmit la fel ca si cel de expertiza judiciara, dar nu are aceeasi valoare probanta ca si acesta decat in procesele funciare, prin derogare de la normele generale, prin legea speciala;
4) Raportul de expertiza extrajudiciara este produsul final al raportului contractual dintre beneficiar, persoana care comanda efectuarea expertizei, si specialistul in cadastru, PFA autorizata de ANCPI sa efectueze asemenea lucrari, deci nu este un inscris oficial care provine de la una din persoanele din art. 145;
5) conform art. 201 si urm. c.pr.civ. expertul nu este functionar public, lucru imposibil de fapt, deoarece este PFA, fiind incompatibil cu statutul functionarului public.

Asa ca poate doar ca fals in acte sub semnatura privata si uz de fals in scopul impiedicarii actului de justitie, eventual. :roll:

Mai trebuie verificate si cele 3 aspecte de legalitate, obligatorii, ale acestui raport, daca a fost vizat de OJCPI, si de biroul expertilor, si daca, contractul incheiat intre beneficiar si expert a fost inregistrat la biroul expertilor si au fost platite darile catre stat, poate poti ataca astfel sentinta pronuntata in baza acestui raport, si nu te incurci cu penalul.

:cafea:

agenda

Post by agenda » 11 May 2009, 21:56

de acord...cizmarul din piata nu este autorizat de ministerul justitiei

raduvalenaru

Post by raduvalenaru » 12 May 2009, 06:09

Inseamna ca magistratii de la parchetul dpl judecatoria din Sibiu nu au aflat inca care este treaba cu expertul tehnic si expartizele care le intocmeste, judiciare sau extrajudiciare!
Am vazut rechizitoriu prin care un expert ..de ala autorizat ca cizmarul, a fost trimis in judecata pentru sav. infr. prev.si ped. de arr.289. Si da, era vorba despre o expertiza extrajudiciara, mai exact un raport de evaluare facut pentru un imobil (cladire). Expertiza a fost folosita de catre beneficiar in executarea silita.

Sunt de parare ca, oricare ar fi cauza, este bine sa ai in vedere atat plangerea penala cat si eventualele cai de atac pe latura civila.

darkblack

Post by darkblack » 12 May 2009, 15:41

1) corect
2) corect
3) e vorba despre un litigu funciar
4) si 5)
In luna mai 2003, Comisia Uniunii Europene a lansat la Bruxelles, Cartea Verde privind serviciile de interes general, document ce conţine principiile şi normele de realizare a serviciilor publice la nivel comunitar.

Prin "servicii de interes general" sunt definite acele servicii de interes public pe care instituţiile şi autorităţile publice le contractează pentru a fi realizate de către unele unităţi economice sau sociale, numite şi „furnizori” sau „operatori” de servicii publice; aceştia pot fi cu capital de stat, privat, mixt ori obştesc. Selectarea furnizorilor (operatorilor) de servicii publice trebuie să se efectueze potrivit principiului competitivităţii şi se realizează pe bază de licitaţii publice, iar obligaţiile specifice de realizare şi normele impuse, sunt cuprinse în Caietele de sarcini.

„Serviciile de interes general” se referă la următoarele categorii de servicii publice:

a) serviciile furnizate de industriile de reţea (comunicaţiile, transporturile, serviciile poştale, distribuţia energiei electrice şi termice, gestionarea gazelor naturale, distribuţia apei potabile, canalizarea şi epurarea apelor uzate ş.a.);

b) activităţile sociale şi economice de interes public: iluminatul public, construcţia de locuinţe sociale, gestionarea şi întreţinerea domeniului public, administrarea şi întreţinerea fondului locativ, cadastrul imobiliar-edilitar etc.).

@vulpacris: sa inteleg ca in cadrul serviciilor de interes public (conform art.145 C.pen.) nu se inteleg si ANCPI, OCPI sau BCPI

darkblack

Post by darkblack » 19 May 2009, 07:11

Ma poate ajuta cineva cu Decizia penala nr.163/2005 a Curtii de Apel Iasi? (nu stiu nr. de dosar)
Se pare ca este in Buletinul Jurisprudentei 2005. Multumesc frumos

vulpacris

Post by vulpacris » 19 May 2009, 17:12

Institutiile enumerate sunt din categoria celor incadrate la 145, dar raportul de expertiza nu a fost intocmit de functionari publici din cadrul acestora, ci de o PFA autorizata de acestea ca intruneste conditiile legale de a profesa respectiva meserie.
De aceea am si facut referire si la alte meserii, inclusiv la "tarabagii" din piete.
Si acestia au autorizatie de la Agentia Nationala Sanitar Veterinara pentru a vinde in piete, dar asta nu inseamna ca au statut de functionar public al acestei agentii, sau ca actele pe care le fac sunt in numele acesteia.
Si imi cer scuze :oops: nu mi-am dat seama ca paralela facuta cu cizmarii si tarabagii si PFA, implica si avocatii, ma refeream strict la speta.

:cafea:

darkblack

Post by darkblack » 22 May 2009, 17:55

Buna comparatia cu tarabagii din piete. Foarte navocateascan.

Cauta
- Decizia penala nr.163/01.03.2005 a Curtii de Apel Iasi
- Decizia penala nr. 806/2002 a Curtii de Apel Suceava
- Regulamentul aprobat prin Ordinul nr.538/10.10.2001 al Ministerului Administratiei Publice
- Legea nr.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare
- Normele tehnice de introducere a cadastrului general aprobate prin ordinul nr.534/2001 emis de Ministerul Administratiei Publice (art.1)
- Regulamentul aprobat prin Ordinului nr. 535 din 1 octombrie 2001 al Ministerului Administraţiei Publice
- art. 4 alin. (5) din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005

vulpacris

Post by vulpacris » 23 May 2009, 15:14

Daca nu va place raspunsul "avocatesc" si tineti atat de mult la parerea dvs. atunci va ofer explicatii avocatesti.

Expertul tehnic judiciar sau extrajudiciar este autorizat de catre Ministerul Justitiei conform O.G. nr. 2/2000 aprobata prin L.156/2002.
Potrivit art. 31 alin. (1) din OG nr. 2/2000 "Relatiile expertului tehnic cu solicitantul expertizei tehnice extrajudiciare se stabilesc prin contract scris de prestari servicii, semnat de ambele parti"
Din textul de lege reiese mai mult decat clar ce caracter are inscrisul "Raport de expertiza extrajudiciara" adica un inscris sub semnatura privata, rezultat al unui contract de prestari servicii, deci un act comercial prestat de catre o persoana fizica autorizata.
In nici un caz nu poate fi asimilat unui inscris oficial asa cum este acesta definit in art. 150 alin. (2) raportat la art. 145 Cod Penal.

Conform prevederilor legale si constitutionale, precum si jurisprudentei CEDO, singura instanta abilitata in Romania sa stabileasca jurisprudenta si unificarea aplicarii dispozitiilor legale, ca si izvor secundar de drept, este Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Ca atare, asa cum s-a statuat si in jurisprudenta CEDO, care conform art.148 al.2 raportat la art. 20 al.2 si art. 11 al.2 din Constitutia Romaniei face parte din dreptul intern din momentul aderarii la UE, jurisprudenta stabilita la nivelul instantelor inferioare ICCJ, nu poate fi interpretata ca si izvor secundar de drept.

Deci, nu prezinta interes hotararile date ca si exemplu, si poate aceasta hotarare sa fie relevanta pentru dvs., data de catre ICCJ, si prin care se da interpretarea obligatorie cu privire la inscrisuri oficiale.

"Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Fals material în înscrisuri oficiale. Uz de fals. Încadrare juridică. Evaziune fiscală. Interzicerea dreptului de a fi administrator. Omisiune de a comunica dispozitivul hotărârii de condamnare
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni de fals. Falsul în înscrisuri. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Infracţiuni prevăzute în legi speciale. Infracţiuni în legătură cu activităţile economice. Evaziunea fiscală
Indice alfabetic: Drept penal
- fals în înscrisuri sub semnătură privată
- fals material în înscrisuri oficiale
- uz de fals
- evaziune fiscală
- interzicerea dreptului de a fi administrator
- omisiune de a comunica dispozitivul hotărârii de condamnare
C. pen., art. 41 alin. (2), art. 145, art. 150 alin. (2), art. 288, art. 290, art. 291
C. proc. pen., art. 334
Legea nr. 87/1994, art. 13, actual 11 alin. (1) lit. c)
Legea nr. 26/1990, art. 7, art. 21 lit. g)
1. Falsificarea de borderouri de achiziţie şi de facturi fiscale, de către administratorul unei societăţi comerciale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar nu ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, deoarece societăţile comerciale, fiind persoane juridice de drept privat, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 145 C. pen., iar înscrisurile emise de societăţile comerciale nu sunt înscrisuri oficiale în sensul art. 150 alin. (2) din acelaşi cod.
2. Condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi administrator al unei societăţi comerciale, care îl face nedemn de a exercita această profesie, atrage, potrivit art. 7 din Legea nr. 26/1990, obligaţia instanţei de a comunica Oficiului registrului comerţului dispozitivul hotărârii de condamnare, iar neîndeplinirea acestei obligaţii constituie motiv de casare a hotărârii.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2412 din 4 mai 2004
Prin sentinţa penală nr. 614 din 30 octombrie 2002, Judecătoria Lugoj a condamnat pe inculpatul M.N. pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prevăzută în art. 13 din Legea nr. 87/1994, de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută în art. 288 alin. (1) C. pen., de uz de fals prevăzută în art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, şi a infracţiunii de sustragere de sub sechestru prevăzută în art. 244 alin. (2) C. pen.
Instanţa a reţinut că, în perioada 3 mai 1993 - 7 septembrie 1999, în calitate de asociat unic şi administrator la societatea comercială M., inculpatul nu a înregistrat în contabilitate toate veniturile realizate, prejudiciind statul cu suma de 385.177.931 de lei reprezentând impozitul pe profit şi taxa pe valoare adăugată neachitate; în perioada octombrie 2000 - aprilie 2001, inculpatul a prezentat organelor de urmărire penală 3 borderouri de achiziţie şi 22 de facturi fiscale falsificate, în scopul diminuării prejudiciului constatat, iar în august 2001, deşi avea calitatea de custode, inculpatul a vândut o autobenă asupra căreia s-a aplicat sechestru.
Prin decizia penală nr. 117 din 14 martie 2003, rămasă definitivă prin nerecurare, Tribunalul Timiş a admis apelul procurorului, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi administrator pe o durată de 3 ani şi a respins apelul inculpatului.
Recursul în anulare declarat în cauză este fondat.
Potrivit art. 290 C. pen., falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice constituie infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Conform art. 150 alin. (2) C. pen., „înscris oficial” este orice înscris care emană de la o unitate din cele la care se referă art. 145 sau care aparţine unei asemenea unităţi, iar art. 145 din acelaşi cod stabileşte că prin termenul „public” se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.
Întrucât din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a falsificat 3 borderouri de achiziţie şi 22 de facturi fiscale, iar societăţile comerciale emitente sunt persoane juridice de drept privat, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 145 C. pen.
În consecinţă, în baza art. 334 C. proc. pen., instanţele trebuiau să schimbe încadrarea juridică din prevederile art. 288 alin. (1) şi art. 291 C. pen., în prevederile art. 290 din acelaşi cod.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 26/1990, instanţele judecătoreşti sunt obligate să trimită Oficiului registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când au rămas definitive, copii legalizate de pe dispozitivul hotărârilor definitive şi de pe încheierile ce se referă la acte şi menţiuni a căror înregistrare este cerută de lege, iar în aceste încheieri şi hotărâri, instanţele judecătoreşti vor dispune şi efectuarea înregistrărilor în registrul comerţului.
Conform art. 21 lit. g) din aceeaşi lege, în registrul comerţului se vor înregistra menţiuni referitoare, între altele, la hotărârea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care îl fac nedemn de a exercita această profesie.
Condamnându-l pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală la 2 ani închisoare şi interzicerea dreptului de a fi administrator al unei societăţi comerciale pe timp de 3 ani, instanţele aveau obligaţia să dispună şi efectuarea înregistrării acestei hotărâri definitive în registrul comerţului.
În consecinţă, recursul în anulare a fost admis şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice în sensul considerentelor ce preced, precum şi comunicarea dispozitivului deciziei penale la registrul comerţului
."

Desi acum ar trebui sa va multumeasca acest raspuns, sunt sigur ca nu este nici acesta multumitor, :( :-D pentru ca dvs. doriti sa-l actionati in judecata pe expert pentru fals in acte publice, pentru ca nu va multumesc pedepsele date pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Puteti sa actionati cum doriti dvs. chiar daca o sa fie schimbata incadrarea. :roll:

:cafea:

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 20 guests