SANT DISPUS SA FAC ORICE PENTRU A-MI TRECE COPILUL PE NUMELE MEU SAU MACAR PE AL MAMAEI DE FATA.
TAGADUIREA PATERNITATII (AJUTOR!!!)
-
dan781
TAGADUIREA PATERNITATII (AJUTOR!!!)
Va rog sa ma ajute cineva.Sant de 9ani cu concubina mea si de 3,8ani avem un baiat.Probema este: Ea a fost si este (legal) casatorita cu un iordanian.Acesta nu mai este in tara din 2002 si este de negasit.Vreau sa-mi pot trece copilul pe numele meu si sant disperat ca am depasit termenul de 3ani pt.prescrierea paternitatii.Ce ma sfatuiti sa fac ca sa nu trebuiasca sa astept pana la majoratul baiatului(incepe Gradinita si ma gandesc cu groaza ca-si va da seama ca pe el il cheama altfel decat pe tatal lui).
SANT DISPUS SA FAC ORICE PENTRU A-MI TRECE COPILUL PE NUMELE MEU SAU MACAR PE AL MAMAEI DE FATA.
SANT DISPUS SA FAC ORICE PENTRU A-MI TRECE COPILUL PE NUMELE MEU SAU MACAR PE AL MAMAEI DE FATA.
-
ama
-
jojo
Problema ta este spinoasa, exista mai multe variante de lucru, insa musai avocat!
Daca e sa ne luam dupa codul modificat, conform alin. 3 art.55, actiunea introdusa de copil prin reprezentant pare imprescriptibila, termenul de prescriptie curgand de la data majoratului...Acu, nu vreau sa te incurc mai mult decat e nevoie, insa termenul de prescriptie, in cazul vostru, este de 6 luni, dat fiind ca minorul s-a nascut anterior modificarilor aduse, or legea civila nu retroactiveaza...
Personal as pleda pentru caracterul imprescriptibil al actiunii in tagaduirea paternitatii, (pornita de copil, prin mama), as invoca art. 8 din Conventie, jurisprudenta CEDO (Gaskin c. Marii Britanii Kroon c Olandei, Mizzi c Maltei si mai sunt destule), insa, dupa cum spuneam, problema nu o rezolvi pe forum si ar fi pacat sa nu actionezi, fiindca sanse de castig sunt.
Bafta!
Daca e sa ne luam dupa codul modificat, conform alin. 3 art.55, actiunea introdusa de copil prin reprezentant pare imprescriptibila, termenul de prescriptie curgand de la data majoratului...Acu, nu vreau sa te incurc mai mult decat e nevoie, insa termenul de prescriptie, in cazul vostru, este de 6 luni, dat fiind ca minorul s-a nascut anterior modificarilor aduse, or legea civila nu retroactiveaza...
Personal as pleda pentru caracterul imprescriptibil al actiunii in tagaduirea paternitatii, (pornita de copil, prin mama), as invoca art. 8 din Conventie, jurisprudenta CEDO (Gaskin c. Marii Britanii Kroon c Olandei, Mizzi c Maltei si mai sunt destule), insa, dupa cum spuneam, problema nu o rezolvi pe forum si ar fi pacat sa nu actionezi, fiindca sanse de castig sunt.
Bafta!
-
MedEx
Actiunea in contestatia nnrecunoasteriinn de catre orice persoana interesata este imprescriptibila extinctiv si poate fi introdusa de catre copil prin reprezentantul sau mama. Problema este ca trebuie sa te judeci cu tatal din acte si sa inlaturi prezumtia legala de paternitate data de lege in favoarea sotului legal al mamei. Inca o data actiunea in contestatie este imprescriptibla extinctiv adica poti sa o introduci cand doresti!
Text extras din: Codul Familiei 1993 - Codul Familiei al României@
Art. 58. - Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata
Text extras din: Codul Familiei 1993 - Codul Familiei al României@
Art. 60. - Actiunea în stabilirea paternitatii din afara casatoriei poate fi pornita de mama într-un termen de un an de la nasterea copilului.
Daca, în cazul prevazut în art. 54 alin. 1, un copil a pierdut calitatea de copil din casatorie prin efectul unei hotarâri judecatoresti, termenul de un an pentru pornirea actiunii în stabilirea paternitatii din afara casatoriei va curge de la data când acea hotarâre a ramas definitiva.
În cazul în care mama a convietuit cu pretinsul tata ori daca acesta din urma a prestat copilului întretinere, termenul de un an va curge de la încetarea convietuirii ori a întretinerii.
Actiunea apartinând copilului nu se prescrie în timpul vietii acestuia.
I-a un avocat cu spune JOJO
Text extras din: Codul Familiei 1993 - Codul Familiei al României@
Art. 58. - Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata
Text extras din: Codul Familiei 1993 - Codul Familiei al României@
Art. 60. - Actiunea în stabilirea paternitatii din afara casatoriei poate fi pornita de mama într-un termen de un an de la nasterea copilului.
Daca, în cazul prevazut în art. 54 alin. 1, un copil a pierdut calitatea de copil din casatorie prin efectul unei hotarâri judecatoresti, termenul de un an pentru pornirea actiunii în stabilirea paternitatii din afara casatoriei va curge de la data când acea hotarâre a ramas definitiva.
În cazul în care mama a convietuit cu pretinsul tata ori daca acesta din urma a prestat copilului întretinere, termenul de un an va curge de la încetarea convietuirii ori a întretinerii.
Actiunea apartinând copilului nu se prescrie în timpul vietii acestuia.
I-a un avocat cu spune JOJO
-
jojo
-
MedEx
-
johei
Nu inteleg... cum nu au alt articol, cand art 55 prevede expres actiunea in tagada paternitatii???MedEx wrote:Prin analogie merge! Exista o practica in acest sens tocmai pentru faptul ca nu au alt articol iar instanta da castig de cauza fara sa-i caseze solutia!
PS Sotul stie de existenta copilului?
-
MedEx
Aia s-a prescris Johei iar nn tatalnn este in tara lui si habar nu are de copil!
Copilul este al amantului iar mama este casatorita cu nntatalnn care nu are habar de copil si conform legii exista prezumtia legala de paternitate a sotului.
Ce sa faca acum? A zis JOJO bine ce a zis! Iar eu am spus ceea ce am folosit si am castigat!
Copilul este al amantului iar mama este casatorita cu nntatalnn care nu are habar de copil si conform legii exista prezumtia legala de paternitate a sotului.
Ce sa faca acum? A zis JOJO bine ce a zis! Iar eu am spus ceea ce am folosit si am castigat!
-
jojo
Nu ma indoiesc ca ai folosit contestarea, nici ca exista practica, insa este una proasta si mai ales nelegala.
Actiunea in contestarea recunoasterii de paternitate este admisibila numai in cazul copilului nascut in afara casatoriei, cel nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei, fara nicio recunoastere. Asadar, in lipsa recunoasteri nu avem ce contesta iar prezumtia legala de paternitate poate fi inlaturata numai in cadrul unei actiuni in tagaduirea paternitatii.
Care, potrivit legislatiei interne, s-a prescris. Ce sa faca acum? Invoce practica Curtii, ca-i este favorabila, asta sa faca.
Actiunea in contestarea recunoasterii de paternitate este admisibila numai in cazul copilului nascut in afara casatoriei, cel nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei, fara nicio recunoastere. Asadar, in lipsa recunoasteri nu avem ce contesta iar prezumtia legala de paternitate poate fi inlaturata numai in cadrul unei actiuni in tagaduirea paternitatii.
Care, potrivit legislatiei interne, s-a prescris. Ce sa faca acum? Invoce practica Curtii, ca-i este favorabila, asta sa faca.
-
kinga
14.2. Problema prescriptibilităţii acţiunii în tăgăduirea paternităţii.
În literatura de specialitate s-au adus o serie de argumente care să justifice caracterul prescriptibil al acţiunii în tăgăduirea paternităţii, indiferent de titular . Astfel, s-a arătat că : „Starea civilă a oricărei persoane excede sferei interesului privat, iar dacă s-ar ivi suspiciuni în această privinţă, s-ar cuveni lămurite într-un timp rezonabil, pentru a nu învălui în provizorat relaţiile personale şi cele patrimoniale dependente de filiaţia prezumată” .
Totodată, în doctrină, ulterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 349/2001 – prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 54 alin. 2 C. fam. – s-a susţinut că ar fi preferabil ca, în măsura în care mama şi copilul introduc o astfel de acţiune, aceasta să fie imprescriptibilă .
Indubitabil, însă, caracterul imprescriptibil sau prescriptibil, (inclusiv durata termenului de prescripţie) reprezintă o chestiune de opţiune a legiuitorului.
Cu câteva excepţii notabile în rândul statelor membre ale Consiliului Europei, care au prevăzut caracterul imprescriptibil al acţiunii în tăgăduirea paternităţii , în majoritatea sistemelor de drept din arealul european nu s-a optat pentru o asemenea soluţie legislativă.
O concluzie care se degajă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este aceea că o reglementare naţională prin care s-ar institui termene de prescripţie diferite pentru titularii acţiunii în tăgăduirea paternităţii nu este, de plano, contrară dispoziţiilor Convenţiei.
Astfel, în Cauza Rasmussen c. Danemarcei , având în vedere absenţa unui numitor comun al sistemelor juridice ale statelor contractante şi marja de apreciere de care beneficiază autorităţile naţionale, Curtea a decis că instituirea unor termene de prescripţie numai pentru soţ (în vreme ce pentru alte persoane interesate acţiunea era imprescriptibilă) se justifică prin ţeluri legitime, adică garantarea securităţii juridice şi protejarea intereselor copilului.
De asemenea, potrivit jurisprudenţei instanţei de la Strasbourg, persoanele care caută să îşi stabilească ascendenţa au un interes vital, protejat de Convenţie, de a obţine informaţii indispensabile pentru descoperirea adevărului asupra unui aspect important al identităţii lor personal. În aceeaşi hotărâre, instanţa europeană a apreciat că interesul de a avea filiaţia stabilită nu scade odată cu vârsta, ci dimpotrivă, şi că principiul securităţii raporturilor juridice nu constituie, prin el însuşi, un motiv suficient pentru a priva reclamantul de cunoaşterea propriei ascendenţe .
Dacă avem în vedere soluţiile jurisprudenţiale degajate în această materie din practica Curţii de la Strasbourg, apreciem că există argumente suficient de puternice care să pledeze pentru instituirea caracterului imprescriptibil al acţiunii în tăgăduirea paternităţii atunci când titular este copilul.
Neîndoielnic, nu doar copilul, (minor sau major, beneficiar al prezumţiei de paternitate), ci şi societatea însăşi sunt interesaţi în stabilirea paternităţii reale şi nu, cu orice preţ, a unei paternităţi create artificial.
În plus, învederăm şi faptul că, dat fiind caracterul prescriptibil al acţiunii în tăgăduirea paternităţii, pot exista situaţii în care prevederea referitoare la imprescriptibilitatea acţiunii în stabilirea paternităţii avându-l ca titular pe copil, (soluţie consacrată de alin. 4 al art. 60 C. fam., introdus prin Legea nr. 288/2007), să fie practic golită de conţinut, devenind ineficientă. Astfel, în ipoteza în care termenul de prescripţie s-a împlinit şi, din diferite motive, niciunul dintre titulari nu a promovat acţiunea în tăgăduirea paternităţii, prezumţia de paternitate se consolidează, iar copilul, având statutul de copil din căsătorie, nu are legitimare procesuală activă pentru a introduce o acţiune în stabilirea paternităţii, (în ciuda caracterului imprescriptibil al acesteia), fiind astfel în imposibilitate de a-şi stabili paternitatea reală, biologică.
Faţă de cele menţionate, apreciem că, de lege ferenda, ar trebui sa se prevadă că acţiunea în tăgăduirea paternităţii nu se prescrie în timpul vieţii copilului.
EXTRAS DE ACI
http://www.drept.unibuc.ro/Baias-Modifc ... ie2007.doc
În literatura de specialitate s-au adus o serie de argumente care să justifice caracterul prescriptibil al acţiunii în tăgăduirea paternităţii, indiferent de titular . Astfel, s-a arătat că : „Starea civilă a oricărei persoane excede sferei interesului privat, iar dacă s-ar ivi suspiciuni în această privinţă, s-ar cuveni lămurite într-un timp rezonabil, pentru a nu învălui în provizorat relaţiile personale şi cele patrimoniale dependente de filiaţia prezumată” .
Totodată, în doctrină, ulterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 349/2001 – prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 54 alin. 2 C. fam. – s-a susţinut că ar fi preferabil ca, în măsura în care mama şi copilul introduc o astfel de acţiune, aceasta să fie imprescriptibilă .
Indubitabil, însă, caracterul imprescriptibil sau prescriptibil, (inclusiv durata termenului de prescripţie) reprezintă o chestiune de opţiune a legiuitorului.
Cu câteva excepţii notabile în rândul statelor membre ale Consiliului Europei, care au prevăzut caracterul imprescriptibil al acţiunii în tăgăduirea paternităţii , în majoritatea sistemelor de drept din arealul european nu s-a optat pentru o asemenea soluţie legislativă.
O concluzie care se degajă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este aceea că o reglementare naţională prin care s-ar institui termene de prescripţie diferite pentru titularii acţiunii în tăgăduirea paternităţii nu este, de plano, contrară dispoziţiilor Convenţiei.
Astfel, în Cauza Rasmussen c. Danemarcei , având în vedere absenţa unui numitor comun al sistemelor juridice ale statelor contractante şi marja de apreciere de care beneficiază autorităţile naţionale, Curtea a decis că instituirea unor termene de prescripţie numai pentru soţ (în vreme ce pentru alte persoane interesate acţiunea era imprescriptibilă) se justifică prin ţeluri legitime, adică garantarea securităţii juridice şi protejarea intereselor copilului.
De asemenea, potrivit jurisprudenţei instanţei de la Strasbourg, persoanele care caută să îşi stabilească ascendenţa au un interes vital, protejat de Convenţie, de a obţine informaţii indispensabile pentru descoperirea adevărului asupra unui aspect important al identităţii lor personal. În aceeaşi hotărâre, instanţa europeană a apreciat că interesul de a avea filiaţia stabilită nu scade odată cu vârsta, ci dimpotrivă, şi că principiul securităţii raporturilor juridice nu constituie, prin el însuşi, un motiv suficient pentru a priva reclamantul de cunoaşterea propriei ascendenţe .
Dacă avem în vedere soluţiile jurisprudenţiale degajate în această materie din practica Curţii de la Strasbourg, apreciem că există argumente suficient de puternice care să pledeze pentru instituirea caracterului imprescriptibil al acţiunii în tăgăduirea paternităţii atunci când titular este copilul.
Neîndoielnic, nu doar copilul, (minor sau major, beneficiar al prezumţiei de paternitate), ci şi societatea însăşi sunt interesaţi în stabilirea paternităţii reale şi nu, cu orice preţ, a unei paternităţi create artificial.
În plus, învederăm şi faptul că, dat fiind caracterul prescriptibil al acţiunii în tăgăduirea paternităţii, pot exista situaţii în care prevederea referitoare la imprescriptibilitatea acţiunii în stabilirea paternităţii avându-l ca titular pe copil, (soluţie consacrată de alin. 4 al art. 60 C. fam., introdus prin Legea nr. 288/2007), să fie practic golită de conţinut, devenind ineficientă. Astfel, în ipoteza în care termenul de prescripţie s-a împlinit şi, din diferite motive, niciunul dintre titulari nu a promovat acţiunea în tăgăduirea paternităţii, prezumţia de paternitate se consolidează, iar copilul, având statutul de copil din căsătorie, nu are legitimare procesuală activă pentru a introduce o acţiune în stabilirea paternităţii, (în ciuda caracterului imprescriptibil al acesteia), fiind astfel în imposibilitate de a-şi stabili paternitatea reală, biologică.
Faţă de cele menţionate, apreciem că, de lege ferenda, ar trebui sa se prevadă că acţiunea în tăgăduirea paternităţii nu se prescrie în timpul vieţii copilului.
EXTRAS DE ACI
http://www.drept.unibuc.ro/Baias-Modifc ... ie2007.doc
-
neea
-
kinga
-
neea
credeam ca poate fi ceva mai serios,avand in vedere ca si mama fetei nu e chiar bine intentionata,nu a fost de fapt niciodata,dar sa nu o iau pe miriste -
johei
Eu vad urmatoarea posibilitate:
Tatal habar n-are de nasterea copilului, ca atare dreptul lui de a cere tagaduirea paternitatii inca nu s-a prescris.
Daca tatal este gasit i se poate cere ca el sa ceara tagaduirea paternitatii.
Altminteri el trebuie sa presteze intretinere... ca doar e tata!
Ce-i drept el poata sa spuna: eu sunt aici, voi acolo! ceea ce-i adevarat insa nu poate fi exclusa executarea obligatiei de intretinere chiar si in Iordania; obligatie a carei nerespectare atrage si consecinte penale.
Deci cheia este tatal...
Tatal habar n-are de nasterea copilului, ca atare dreptul lui de a cere tagaduirea paternitatii inca nu s-a prescris.
Daca tatal este gasit i se poate cere ca el sa ceara tagaduirea paternitatii.
Altminteri el trebuie sa presteze intretinere... ca doar e tata!
Ce-i drept el poata sa spuna: eu sunt aici, voi acolo! ceea ce-i adevarat insa nu poate fi exclusa executarea obligatiei de intretinere chiar si in Iordania; obligatie a carei nerespectare atrage si consecinte penale.
Deci cheia este tatal...
-
jojo
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 12 guests