Copil de suflet..cu dragoste!

[sacalu]

Salut pe toti vechii si mai noii forumisti! Revin dupa ceva mai mult de un an..dan nu vreau sa va plictisesc si sa fiu ipocrit!Am treaba cu si pentru VOI..Hai sa vedem ce se poate face pentru un cuplu care dupa niste ani de asteptare,cu dosarul de adoptie in regula ,au realizat ca n-au sanse si au purces..la o metoda foarte tare! Cu ajutorul unui doctor din maternitate,au "intrat"in posesia unui copil (dorit enorm) pe care mama tocmai il abandona..Copilul e ok,are deja 2 sapt, de cand e in casa celor doi "parinti". Mama genetica e de acord sa renunte la copil,copilul are numele mamei genetice(scuze ca suna ca dracu"..). Si acum incepe rugamintea mea!
1)Care e primul pas pe care cuplul adoptator trebuie sa-l faca (ei au dosar de adoptatori potentiali ,numai ca intre timp a expirat..(inteleg ca e valabil un an..)?
2)Cand si cum pot spune unei autoritati a statului ,ca ei cresc cu dragoste ,un copil pe care mama lui l-a abandonat?
3) Aceiasi intrebare de la 1)

Multumesc,in mod special "vechilor" care sunt convins(de fapt sper..) ca vor "forja " subiectul.
P.S. Nu sunt onorarii la mijloc![/b]

[adabia]

1. Pentru a putea adopta un copil familia trebuie sa fie reevaluata de catre D.G.A.S.P.C. de la domiciliul lor, reevaluarea avand ca finalitate primirea atestatului de familie apta sa adopte pentru un copil sau doi, valabilitatea acestuia fiind de un an.
2. Of... Nu stiu cine i-a sfatuit sa ia copilul din maternitate si nu pot sa-mi imaginez cum le-a fost dat. Situatia copilului trebuia anuntata la Protectia copilului de catre medicul sef de sectie.
Pentru copil trebuia - prin dispozitia directorului general al Potectiei copilului - instituita măsura de protectie a plasamentului in regim de urgenta. In 48 de ore este sesizata instanta pentru inlocuirea plasamentului in regim de urgenta cu plasamentul in familie. Oricum, nu este legal sa iei un copil, pur si simplu, din maternitate, nu mai comentez...

Deci ce se putea face legal: familia putea solicita protectiei copilului plasamentul familial al minorului, acestia ( protectia copilului) sesizau instanta si prin sentina le era incredintat( asta daca mama nu era de acord si daca era de acord se instituia masura prin Comisia pentriu protectia copilului). In timpul acesta pentru copil se sesiza instanta privind incuviintarea deschiderii adoptiei interne, prin sentinta civila emisa de tribunalul respectiv copilul era declarat adoptabil. Pasul urmator era, ca peste trei luni sa se solicite tribunalului incuviintarea adoptiei, deoarece se sarea peste pasul incredintare in vederea adoptiei pentru ca minorul era deja incredintat familiei.
Ceea ce am expus este filmul pe scurt al adoptiei unui copil.

Nu poti sa ingrijesti un copil fara sa-ti fie incredintat prin sentinta sau prin hotararea Comisiei pentru potectia copilului.
Vrea sa spun ca familia respectiva si-a asumat un mare risc si nu stiu ce sanse au sa adopte acest copil avand in vederea modalitatea prin care l-au luat.
Ce sa zic, le urez bafta...