speta discutata la seminar

[gavril]

Nu-i o speta extraordinara dar o expun sa va dati cu parerea:


vanzarea avuta loc in 1998. AB vinde apartament lui BC si CD.
IN 2000 AB cere nulitatea absoluta a contractului pt. lipsa consimtamantului aratand ca de fapt ea credea ca incheie un alt fel de act juridic si ca discernamantul acesteia nu i-a permis sa conchida ca era de fapt un act de vanzare cumparare.
Instanta respinge actiunea ca nefondata. Hotararea ramane definitiva si irevocabila.

In 2006 AB cere din nou nulitatea absoluta a contractului (temei drept art. 900 si ceva unde se vorbeste de consimtamant. temeiul e corect raportat la capat de cerere).

Im motivare ea arata ca la data contractului doar iesise din spital suferinda de o boala psihica si ca ea avea nici un fel de reprezentare reala a realitatii.

Depune in motivare fisa de externare si observatiile medicale asupra starii sale.
De asemenea propune proba cu expertiza psihiatrica.
Expertiza dezvaluie pe baza observatiilor din prezent si a consultarii actelor de la data respectiva ca la data incheierii actului reclamanta a avut (citez) "o stare de tulburare depresiva recurenta rezistenta la tratament care a avut drept rezultat afectarea capacitatii psihice de apreciere a realitatii, nerealizand continutul sau consecintele ce au decurs din semnarea contractului".

Paratii depun intampinare cerand repingerea actiunii si ridica si 2 exceptii:
1. exceptii autoritatii de lucru judecat
2. exceptia lipsei calitatii procesuale activa, insa motivarea o face exclusiv pe lipsa capacitatii procesuale active (aratand ca nici in prezent reclamanta nu gandeste ceea ce face deaorece boala nu-i da voie. in sustinere aratand ca boala de care suferea nu a fost vindecata asa cvum rezulta din inscrisurile depuse de reclamanta).


Ce observatii aveti de facut. Cum credeti ca va motiva instanta sentinta?
Argumentele pe opiniile expuse sunt recomandabile.

[himera]

Asadar contract incheiat in 1998 - la 2 ani dupa incheiere se introduce o actiune in nulitate absoluta pe motiv de erore in negotium - eroare absoluta (avand in vedere ca actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila se poate) - instanta respinge actiunea si constata ca reclamanta a avut cunostinta despre ce act a incheiat - aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat.

In anul 2006 reclamanta vanzatoare introduce o noua actiune dar de data aceasta pe nulitate relativa - " o stare de tulburare depresiva recurenta rezistenta la tratament care a avut drept rezultat afectarea capacitatii psihice de apreciere a realitatii, nerealizand continutul sau consecintele ce au decurs din semnarea contractului" - lipsa de discernamat.

In primul rand trebuie discutata prescriptia extinctiva - pt actiunea in anulare termenul este de 3 ani de la data cand a incetat violenta sau de la data cand cel indeptatit sau reprezentantul său a cunoscut cauza de anulare (art. 9 Decret 167/1958).
Avand precedent actiunea in nulitate si faptul ca instanta a stabilit ca a existat cunostinta despre actul incheiat (aceasta presupune discernamat) actiunea introdusa dupa 8 ani este prescrisa, iar intreruperea termenului nu poate fi retinuta.

Autoritatea de lucru judecat - exista pentru ca prima instanta a stabilit ca reclamanta a avut cunostinta de ce act a incheiat - aceasta presupune discernamant.