partaj
partaj
- e vorba de o actiune in instanta avand ca obiect dezbatere succesorala, ( stabilirea calitatii de mostenitori, cota, bunurile care alcatuiesc masa succesorala ) .
- printre bunurile lasate de defunct se afla si un imobil situat in alta localitate decat locul ultimului domiciliu
- competenta se stabileste in baza art. 14 sau 13 C. proc.civ ?
Situatia e aceeasi si in cazul in care se solicita si partajarea imobilului ?
- printre bunurile lasate de defunct se afla si un imobil situat in alta localitate decat locul ultimului domiciliu
- competenta se stabileste in baza art. 14 sau 13 C. proc.civ ?
Situatia e aceeasi si in cazul in care se solicita si partajarea imobilului ?
Am 2 probleme:
1. Dupa dezbaterea succesiunii se cheama ca s-a terminat succesiunea. Ce rezulta dupa succesiune? Masa succesorala si mostenitorii.
2. Eu de proprietate indivizo-succesorala n-am auzit.
Exista ori proprietate exclusiva ori proprietate indiviza.
Daca partajul se cere odata cu dezbaterea succesiunii, in cadrul aceleiasi actiuni, atunci iesirea din indiviziune are caracter accesoriu succesiunii si urmeaza regula din 14.
Daca partajul se face separat de succesiune, mai precis dupa incheierea dezbaterii succesiunii, cred ca trebuie sa urmeze regula prev de art.13.
Nu se incadreaza la art.14 pct.2 fiindca:
- Nu este o cerere referitoare la mostenire, ci o cerere referitoare la proprietate. (Ar fi o cerere referitoare la mostenire daca s-ar cere suplimentarea masei succesorale, recalcularea cotelor mostenitorilor, includerea unui mostenitor lasat pe dinafara, etc.)
- Nu este o cerere referitoare la pretentii reciproce intre mostenitori, ci un litigiu intre doi subiect de drept in calitatea lor de proprietari, iar faptul ca au dobandit prin mostenire este aici irelevant.
1. Dupa dezbaterea succesiunii se cheama ca s-a terminat succesiunea. Ce rezulta dupa succesiune? Masa succesorala si mostenitorii.
2. Eu de proprietate indivizo-succesorala n-am auzit.
Exista ori proprietate exclusiva ori proprietate indiviza.
Daca partajul se cere odata cu dezbaterea succesiunii, in cadrul aceleiasi actiuni, atunci iesirea din indiviziune are caracter accesoriu succesiunii si urmeaza regula din 14.
Daca partajul se face separat de succesiune, mai precis dupa incheierea dezbaterii succesiunii, cred ca trebuie sa urmeze regula prev de art.13.
Nu se incadreaza la art.14 pct.2 fiindca:
- Nu este o cerere referitoare la mostenire, ci o cerere referitoare la proprietate. (Ar fi o cerere referitoare la mostenire daca s-ar cere suplimentarea masei succesorale, recalcularea cotelor mostenitorilor, includerea unui mostenitor lasat pe dinafara, etc.)
- Nu este o cerere referitoare la pretentii reciproce intre mostenitori, ci un litigiu intre doi subiect de drept in calitatea lor de proprietari, iar faptul ca au dobandit prin mostenire este aici irelevant.
Ai uitat coproprietatea care are ca obiect un bun individual determinat.Denominatus wrote:Am 2 probleme:
1. Dupa dezbaterea succesiunii se cheama ca s-a terminat succesiunea. Ce rezulta dupa succesiune? Masa succesorala si mostenitorii.
2. Eu de proprietate indivizo-succesorala n-am auzit.
Exista ori proprietate exclusiva ori proprietate indiviza.
- Nu este o cerere referitoare la pretentii reciproce intre mostenitori, ci un litigiu intre doi subiect de drept in calitatea lor de proprietari, iar faptul ca au dobandit prin mostenire este aici irelevant.
Faptul ca in mod obisnuit se foloseste termenul de indiviziune (avand ca obiect o universalitate) pentru coproprietate ori acesta pentru indiviziune sau fiecare dintre ei pentru proprietatea comuna pe cote parti nu trebuie sa conduca la ideea ca ar fi chiar irelevant obiectul si izvorul ei.
Parerea mea e ca si cererea de iesire din indiviziune (chiar daca suntem tentati sa vedem doar activul/imobilul, uitand de un eventual pasiv) este o cerere privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia.
Mai mult, din topografia textelor - norma de competenta privitoare la succesiuni, art 14, asezata dupa aceea privitoare la imobile - rezulta ca legiuitorul a inteles ca in materie succesorala sa deroge de la regula inscrisa in art. 13 C.p.c.
1. In astfel de imprejurari atat doctrina cat si jurisprudenta au inclinat inspre solutia determinarii competentei, in functie de ultimul domiciliu al defunctului (pe motiv ca o optima administrare a justittiei poate fi realizata doar la instanta de la ultimul domiciliu al defunctului; aici se pot solutiona toate problemele privitoare la succesiune iar la biroul notarial de la ultimul domiciliu al defunctului se realizeaza si procedura succesorala necontencioasa )
2. Da. Norma de competenta prev. in art. 14 C.Pr. Civ. isi are justificare doar atata timp cat intre mostenitori subzista starea de indiviziune! Prin urmare, dupa lichidarea mostenirii adica dupa desavarsirea impartelii intre mostenitori, nu mai subzista motivele care sa justifice o competenta teritoriala exclusiva.
Situatia este aceeasi si in cazul in care se solicita partajarea imobilului.
2. Da. Norma de competenta prev. in art. 14 C.Pr. Civ. isi are justificare doar atata timp cat intre mostenitori subzista starea de indiviziune! Prin urmare, dupa lichidarea mostenirii adica dupa desavarsirea impartelii intre mostenitori, nu mai subzista motivele care sa justifice o competenta teritoriala exclusiva.
Situatia este aceeasi si in cazul in care se solicita partajarea imobilului.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 28 guests