plata pensie alimentara
-
georgy30
plata pensie alimentara
Buna seara. Am si eu nevoie de o informatie avizata.Sunt insarcinata iar sotul meu mai are un copil dintr-o casatorie anterioara, caruia ii plateste pensie alimentara. In conditiile in care va mai avea un copil, se modifica in vreun fel cuantumul pensiei alimentare pentru primul copil? Daca da, se modifica automat sau e nevoie de o cerere expresa din partea sotului?Multumesc.
-
axion
-
georgy30
-
axion
Ok, dupa nasterea copilului ar fi admisibila o actiune in
REDUCERE A PENSIEI DE INTRETINERE.
Daca nu doresti sa-ti angajezi avocat, atunci formularea actiunii o gasesti in Ghidul juristului, cap. Dr.fam., cu urmatoarele preizari:
- nu soliciti interogatoriul paratei;
- noua pensie sa fie de 16,5% (33%:2 copii) din venituri, dar nu in cota procentualaci in suma de ...lei(cat iese din calcul);
- probele indicate sa fie depuse din prima.
O astfel de actiune dureaza un termen sau doua.
REDUCERE A PENSIEI DE INTRETINERE.
Daca nu doresti sa-ti angajezi avocat, atunci formularea actiunii o gasesti in Ghidul juristului, cap. Dr.fam., cu urmatoarele preizari:
- nu soliciti interogatoriul paratei;
- noua pensie sa fie de 16,5% (33%:2 copii) din venituri, dar nu in cota procentualaci in suma de ...lei(cat iese din calcul);
- probele indicate sa fie depuse din prima.
O astfel de actiune dureaza un termen sau doua.
-
georgy30
-
attorneyatlaw
nu exista varianta ca o astfel de actiune sa fie respinsa daca reclamantul ataseaza toate actele doveditoare.
Prin actiune se cere reducerea cuantumului pensiei de intretyinere de la 1&4 din venitul net la 1&6 din venitul net se ataseaza certificatul de nastere al nou nascutului si sentinta civila prin care s-a fixat pensia de intretinere (sau ultima sentinta de majorare a acesteia)
Prin actiune se cere reducerea cuantumului pensiei de intretyinere de la 1&4 din venitul net la 1&6 din venitul net se ataseaza certificatul de nastere al nou nascutului si sentinta civila prin care s-a fixat pensia de intretinere (sau ultima sentinta de majorare a acesteia)
-
victor
relatii minor strainatate
Buna ziua! Am divortat acum doi ani si in urma actiunii mele ulterioare, de a avea legaturi personale cu copilul, instanta a admis, prin hotarare definitiva, ca eu sa am aceste legaturi cu copilul, la domiciliul meu, de doua ori pe luna la sfarsit de saptamana. precum si in concediul meu de odihna, fapt ce l-am indeplinit in mod constant.
In prezent, nu mai pot sa-mi indeplinesc obligatiile de parinte fata de copil, in varsta de cinci ani, intrucat mama lui a decis sa plece intro tara din Uniunea Europeana, fara sa ma anunte in prealabil si fara sa-mi comunice o adresa unde pot sa-mi vad copilul. Mama lui nu raspunde la telefon si nu pot astfel sa urmaresc sub nicio forma, evolutia copilului, felul in care el se dezvolta si creste.
In continuare doresc sa ma ocup de educatia si ingrijirea copilului, dar numai prin contributie financiara, consider ca nu se poate. De aceea, va rog sa ma ajutati cu un sfat, pentru a face toate demersurile posibile sa pot sa-mi vad copilul, asa cum a stabilit legea. Va multumesc!
In prezent, nu mai pot sa-mi indeplinesc obligatiile de parinte fata de copil, in varsta de cinci ani, intrucat mama lui a decis sa plece intro tara din Uniunea Europeana, fara sa ma anunte in prealabil si fara sa-mi comunice o adresa unde pot sa-mi vad copilul. Mama lui nu raspunde la telefon si nu pot astfel sa urmaresc sub nicio forma, evolutia copilului, felul in care el se dezvolta si creste.
In continuare doresc sa ma ocup de educatia si ingrijirea copilului, dar numai prin contributie financiara, consider ca nu se poate. De aceea, va rog sa ma ajutati cu un sfat, pentru a face toate demersurile posibile sa pot sa-mi vad copilul, asa cum a stabilit legea. Va multumesc!
-
ignite
-
victor
-
minodora
-
MataHari
-
johei
-
victor
As aprecia, totusi, daca cineva ar trata cu seriozitate subiectul si m-ar ajuta si pe mine. Am inteles ca poate pleca si fara acordul meu in temeiul acelei hotarari devinitive de incredintare a minorului dar si eu am dreptul sa stiu ce se intampla cu copilul meu, unde sta, cum e intretinut si ingrijit. As putea face o plangere la politie in care sa subliniez faptul ca fosta sotie nu e de gasit, nu raspunde la telefon, la fel si copilul si ca nu se respecta astfel nici hotararea mea prin care am stabilit un program de vizitare? Mai precis, vreau sa stiu ce pasi am de urmat de acum in colo. Va multumesc si astept raspunsuri adecvate
-
ignite
In cazul in care o persoana divortata doreste sa-si aduca copiii minori in strainatate, pe langa sentinta de divort definitiva care atesta calitate ei de tutore, are nevoie si de o declaratie notariala din partea celuilalt parinte prin care acesta sa-si dea acordul ca minorul / minorii sa-si stabileasca domiciliul in strainatate. Aceasta declaratie se apostileaza de catre Tribunal. Lipsa acestei declaratii poate determina invinuirea parintelui care a dus copilul pe un teritoriu strain , de "rapire internationala de minor", potrivit Conventiei de la Haga.
daca vreti sa vedeti "pe viu" un astfel de proces, va sfatuiesc sincer si foarte serios sa mergeti la Tribunalul Bucuresti, indiferent de ceea ce spun anumiti forumisti (NU MA INTERESEAZA PE MINE!). acolo, la fata locului, va puteti alege un avocat bun. Nu oricine se pricepe.
ASPECTE CIVILE ALE RAPIRII INTERNATIONALE DE COPII
Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală din România pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga, la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992, denumită în continuare Convenţie.În calitate de autoritate centrală română, Ministerul Justiţiei cooperează cu autorităţile centrale ale celorlalte state părţi la Convenţie şi colaborează cu instituţiile şi autorităţile române cu atribuţii în domeniul de aplicare al Convenţiei.
Soluţionarea cererilor adresate de către persoana fizică, instituţia sau organismul interesat din oricare stat parte la Convenţie, pentru înapoierea copilului aflat pe teritoriul României ca urmare a unei deplasări sau reţineri ilicite este de competenţa Tribunalului pentru minori şi familie Bucureşti.
Reclamantul poate să sesizeze direct instanţa judecătorească competentă.
Dacă instanţa constată că deplasarea sau reţinerea copilului pe teritoriul României este ilicită va dispune înapoierea copilului în ţara în care acesta îşi are reşedinţa sa obişnuită şi va fixa, în chiar cuprinsul hotărârii, un termen pentru executarea obligaţiei de înapoiere a copilului, sub sancţiunea unei amenzi civile în favoarea statului român. Autoritatea centrală română, pe toată durata acestui termen stabilit de instanţă, va urmări dacă obligaţia de înapoiere a copilului este respectată de persoana obligată la aceasta. În acest scop, autoritatea centrală română are dreptul să participe, prin reprezentant, la oricare dintre procedurile şi demersurile legale necesare pentru înapoierea copilului şi poate solicita relaţii de la instituţiile şi autorităţile implicate.
În cazul în care obligaţia de înapoiere a copilului nu este executată de bună voie în termenul stabilit de instanţă, la expirarea acestuia autoritatea centrală română va solicita instanţei comunicarea titlului executoriu către organele fiscale, pentru punerea în executare a amenzii. Dacă nici după aplicarea acestei amenzi, hotărârea judecătorească de înapoiere a copilului în ţara reşedinţei sale obişnuite nu este executată voluntar, se procedează la executare silită, conform Codului de procedură civilă.
Obiectul Convenţiei de la Haga:
Convenţia de la Haga are ca obiect:
- de a asigura înapoierea imediată a copiilor deplasaţi sau reţinuţi ilicit în orice stat contractant;
- de a face să se respecte efectiv în celelalte state contractante drepturile privind încredinţarea şi vizitarea, care există într-un stat contractant.
Rolul Ministerului Justiţiei:
- În baza art. 6 alin.1 din Convenţie, Ministerul Justiţiei a fost desemnat ca autoritate centrală competentă pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin convenţie.
In calitatea de autoritate centrală română, Ministerul Justiţiei cooperează cu autorităţile centrale ale celorlalte state părţi la Convenţie şi colaborează cu instituţiile şi autorităţile române cu atribuţii în domeniul de aplicare a Convenţiei.
I.România – Stat solicitant
Atribuţiile Ministerului Justiţiei:
În calitatea sa de Autoritate Centrală, Ministerul Justiţiei din România are ca principale atribuţii:
- primirea de la reclamant a cererii de înapoiere a unui copil ce a fost deplasat ori reţinut ilicit într-un alt stat contractant sau, după caz, a cererii privind organizarea sau exercitarea dreptului de vizită ;
- înaintarea cererii Autorităţii Centrale străine pe al cărei teritoriu se crede că s-ar putea afla minorul;
- asigurarea colaborării între cele două autorităţi şi reclamant până la soluţionarea cererii.
II. România – Stat solicitat
Atribuţiile Ministerului Justiţiei:
În calitatea sa de Autoritate Centrală, Ministerul Justiţiei din România are ca principale atribuţii:
- de a primi de la autoritatea centrală străină sau direct de la reclamantul dintr-un stat contractant, cererea de înapoiere a minorului deplasat sau reţinut ilicit pe teritoriul României sau, după caz, a cererii privind organizarea sau exercitarea dreptului de vizită;
- de a desfăşura toate demersurile necesare localizării copilului şi încercării de soluţionare a cererii pe cale amiabilă cu persoana răpitoare.
În cazul în care minorul nu este înapoiat de bunăvoie:
- Ministerul Justiţiei din România sesizează instanţa judecătorească competentă conform Legii nr. 369/2004 - Tribunalul Bucureşti – în vederea soluţionării cauzei având ca obiect înapoierea copilului deplasat sau reţinut ilicit pe teritoriul României;
- după obţinerea hotărârii judecătoreşti, definitive şi irevocabile, dacă hotărârea nu este executată de bunăvoie de către pârât, Ministerul Justiţiei poate formula o cerere de executare silită a hotărârii judecătoreşti;
- asigură permanenta informare şi colaborare cu autoritatea centrală a statului solicitant.
După aderarea la UE, România va aplica Regulamentul nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor in materia familială şi responsabilităţii părinteşti cu statele membre UE (cu excepţia Danemarcei): Austria, Belgia, Marea Britanie, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
Anexa Regulamentului cuprinde mai multe formulare tip de cereri care se vor transmite în aplicarea acestui Regulament. Calea de transmitere şi adresa organului primitor se determină cu ajutorul atlasului judiciar: http://ec.europa.eu/justice_home/judici ... dex_en.htm
daca vreti sa vedeti "pe viu" un astfel de proces, va sfatuiesc sincer si foarte serios sa mergeti la Tribunalul Bucuresti, indiferent de ceea ce spun anumiti forumisti (NU MA INTERESEAZA PE MINE!). acolo, la fata locului, va puteti alege un avocat bun. Nu oricine se pricepe.
ASPECTE CIVILE ALE RAPIRII INTERNATIONALE DE COPII
Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală din România pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga, la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992, denumită în continuare Convenţie.În calitate de autoritate centrală română, Ministerul Justiţiei cooperează cu autorităţile centrale ale celorlalte state părţi la Convenţie şi colaborează cu instituţiile şi autorităţile române cu atribuţii în domeniul de aplicare al Convenţiei.
Soluţionarea cererilor adresate de către persoana fizică, instituţia sau organismul interesat din oricare stat parte la Convenţie, pentru înapoierea copilului aflat pe teritoriul României ca urmare a unei deplasări sau reţineri ilicite este de competenţa Tribunalului pentru minori şi familie Bucureşti.
Reclamantul poate să sesizeze direct instanţa judecătorească competentă.
Dacă instanţa constată că deplasarea sau reţinerea copilului pe teritoriul României este ilicită va dispune înapoierea copilului în ţara în care acesta îşi are reşedinţa sa obişnuită şi va fixa, în chiar cuprinsul hotărârii, un termen pentru executarea obligaţiei de înapoiere a copilului, sub sancţiunea unei amenzi civile în favoarea statului român. Autoritatea centrală română, pe toată durata acestui termen stabilit de instanţă, va urmări dacă obligaţia de înapoiere a copilului este respectată de persoana obligată la aceasta. În acest scop, autoritatea centrală română are dreptul să participe, prin reprezentant, la oricare dintre procedurile şi demersurile legale necesare pentru înapoierea copilului şi poate solicita relaţii de la instituţiile şi autorităţile implicate.
În cazul în care obligaţia de înapoiere a copilului nu este executată de bună voie în termenul stabilit de instanţă, la expirarea acestuia autoritatea centrală română va solicita instanţei comunicarea titlului executoriu către organele fiscale, pentru punerea în executare a amenzii. Dacă nici după aplicarea acestei amenzi, hotărârea judecătorească de înapoiere a copilului în ţara reşedinţei sale obişnuite nu este executată voluntar, se procedează la executare silită, conform Codului de procedură civilă.
Obiectul Convenţiei de la Haga:
Convenţia de la Haga are ca obiect:
- de a asigura înapoierea imediată a copiilor deplasaţi sau reţinuţi ilicit în orice stat contractant;
- de a face să se respecte efectiv în celelalte state contractante drepturile privind încredinţarea şi vizitarea, care există într-un stat contractant.
Rolul Ministerului Justiţiei:
- În baza art. 6 alin.1 din Convenţie, Ministerul Justiţiei a fost desemnat ca autoritate centrală competentă pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin convenţie.
In calitatea de autoritate centrală română, Ministerul Justiţiei cooperează cu autorităţile centrale ale celorlalte state părţi la Convenţie şi colaborează cu instituţiile şi autorităţile române cu atribuţii în domeniul de aplicare a Convenţiei.
I.România – Stat solicitant
Atribuţiile Ministerului Justiţiei:
În calitatea sa de Autoritate Centrală, Ministerul Justiţiei din România are ca principale atribuţii:
- primirea de la reclamant a cererii de înapoiere a unui copil ce a fost deplasat ori reţinut ilicit într-un alt stat contractant sau, după caz, a cererii privind organizarea sau exercitarea dreptului de vizită ;
- înaintarea cererii Autorităţii Centrale străine pe al cărei teritoriu se crede că s-ar putea afla minorul;
- asigurarea colaborării între cele două autorităţi şi reclamant până la soluţionarea cererii.
II. România – Stat solicitat
Atribuţiile Ministerului Justiţiei:
În calitatea sa de Autoritate Centrală, Ministerul Justiţiei din România are ca principale atribuţii:
- de a primi de la autoritatea centrală străină sau direct de la reclamantul dintr-un stat contractant, cererea de înapoiere a minorului deplasat sau reţinut ilicit pe teritoriul României sau, după caz, a cererii privind organizarea sau exercitarea dreptului de vizită;
- de a desfăşura toate demersurile necesare localizării copilului şi încercării de soluţionare a cererii pe cale amiabilă cu persoana răpitoare.
În cazul în care minorul nu este înapoiat de bunăvoie:
- Ministerul Justiţiei din România sesizează instanţa judecătorească competentă conform Legii nr. 369/2004 - Tribunalul Bucureşti – în vederea soluţionării cauzei având ca obiect înapoierea copilului deplasat sau reţinut ilicit pe teritoriul României;
- după obţinerea hotărârii judecătoreşti, definitive şi irevocabile, dacă hotărârea nu este executată de bunăvoie de către pârât, Ministerul Justiţiei poate formula o cerere de executare silită a hotărârii judecătoreşti;
- asigură permanenta informare şi colaborare cu autoritatea centrală a statului solicitant.
După aderarea la UE, România va aplica Regulamentul nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor in materia familială şi responsabilităţii părinteşti cu statele membre UE (cu excepţia Danemarcei): Austria, Belgia, Marea Britanie, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
Anexa Regulamentului cuprinde mai multe formulare tip de cereri care se vor transmite în aplicarea acestui Regulament. Calea de transmitere şi adresa organului primitor se determină cu ajutorul atlasului judiciar: http://ec.europa.eu/justice_home/judici ... dex_en.htm
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 39 guests