incadrare si compet. corecte ultraj/purtare abuziva/insulta
IGNITE wrote:Ai dat un exemplu care nu are legatura cu ideea citata de tine. bA, MAI MULT, CONFIRMI ACEASTA IDEE...CHIAR DACA DUMITALE NU VREI SA O RECUNOSTI...SAU AI CEVA IN OCHI. INCEARCA MACAR O CLIPA SA...TE SCREMI...CA O SA IASA...CA NU STIU CUM SA MAI ZIC.mariusms wrote:
Nu este adevarat.
Pentru ca tot ai spus ca-ti place G. Antoniu, o lucrare de referinta este "Practica judiciara penala", Ed. Academiei Romane, 1992, care are drept coordonatori pe sus-mentionatul autor, impreuna cu C. Bulai, care, in vol. III trateaza infractiunea de ultraj, cu comentariile acestuia.
Iata ce spune autorul (G. Antoniu):
Situatia din practica judiciara: nu exista infractiunea de ultraj daca lovirea paznicului obstesc s-a produs ca urmare a unor conflicte anterioare si nu in legatura cu indeplinirea unor atributii de serviciu.
In comentariul autorului, solutia este corecta, la care adauga "nu s-ar putea retine infractiunea de ultraj daca paznicul obstesc nu se afla in indeplinirea atributiilor de serviciu in momentul in care a fost lovit".
..........................................................................................
Ai aratat ca..."nu exista infractiunea de ultraj daca lovirea paznicului obstesc s-a produs ca urmare a unor conflicte anterioare si nu in legatura cu indeplinirea unor atributii de serviciu"...
............................................................................................
APOI COMENTEAZA ANTONIU ..."nu s-ar putea retine infractiunea de ultraj daca paznicul obstesc nu se afla in indeplinirea atributiilor de serviciu in momentul in care a fost lovit".
SI VA INTREB SI EU ... VOI CE FEL DE OCHI AVETI IN CAP? CE SCRIE DE FAPT IN FRAZA ASTA? INTOARCETI O NITEL...
...............................................................................................
Ce este atat de greu de inteles?
Autorul a prezentat solutia data de practica, apoi a comentat-o si a mai facut o precizare.
Situatia (edit) este similara spetei lui Alexandra. De aceea a facut precizarea "in momentul in care a fost lovit" , ca sa arate ca se refera la prima teza si nu la cea care priveste fapte in legatura cu ...
Sunt de acord cu ultraj.KKK wrote:actiunea se desfasoara in timpul exercitiului profesiei si are legatura cu actele savarsite persoana vatamata. sunt indeplinite ambele conditii alternative.
Nu sunt de acord cu motivarea ta, pentru ca variantele alternative presupun momente diferite de timp, iar o singura fapta nu poate sa se produca in 2 momente diferite.
Secţia penală a Curţii de apel
Decizie nr. 239/1996
din 26/09/1996
Ultraj - lucrător de poliţie. Conflict particular ce nu avea nimic comun cu exercitarea atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public. Achitare.
Potrivit art. 239 Cod penal, infracţiunea de ultraj presupune insulta, calomnia, ameninţarea ori lovirea sau orice acte de violenţă, precum şi vătămarea corporală, comise contra unui funcţionar public - purtător al autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exercitarea funcţiunii.
În speţă s-a demonstrat cu claritate, că între părţi - care erau vecini - a avut loc un conflict particular şi o altercaţie în cadrul căreia s-au proferat insulte şi s-au produs violenţe reciproce în legătură cu un dulap aparţinând familiei inculpatului pe care subofiţerul de poliţie îl deţinea pe nedrept, inculpatul stăruind să-l restituie. De altfel, ulterior incidentului, lucrătorul de poliţie a restituit dulapul familiei inculpatului.
Fiind vorba de un conflict particular, în care se disputau interese strict personale ale inculpatului şi lucrătorului de poliţie, este clar că nu erau îndeplinite cerinţele specifice infracţiunii de ultraj care presupune esenţialmente ca funcţionarul purtător al autorităţii de stat, să se găsească în exerciţiul funcţiunii, ceea ce în speţă nu există.
În atari condiţii, soluţia de achitare în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, este legală, urmând a fi confirmată şi în recurs.
Speţa, prin datele şi circumstanţele ei, prilejuieşte menţiunea că infracţiunea de ultraj - prin reglementarea ei (art. 239 Cod penal) - presupune o rigoare deosebită, protecţia specială asigurată funcţionarului public purtător al autorităţii de stat aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, funcţionând numai dacă funcţionarul acţionează legal şi strict în limitele atribuţiilor sale (aceasta cu atât mai mult când este vorba de un lucrător de poliţie, procuror ori judecător), orice depăşire a acestor atribuţii şi orice abuz, făcând ca protecţia să înceteze. Într-un stat de drept numai funcţionarii publici care acţionează cu respectarea strictă a legii, se pot bucura de protecţia prin mijloace de drept penal. Orice abuz al funcţionarului, îl plasează în afara legii şi fireşte, în afara protecţiei speciale, pentru că într-un stat de drept orice abuz trebuie sancţionat şi nu protejat.
Fireşte, afectările suferite de un funcţionar public - purtător al autorităţii de stat, în cadrul unor întâmplări particulare, străine atribuţiilor sale de serviciu ori petrecute după depăşirea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, pot fi rezolvate în cadrul obişnuit al legii penale (infracţiunile de insultă, calomnie, lovire etc.), dar nu sub protecţia specială pe care o asigură infracţiunea de ultraj.
Secţia civilă a Curţii de apel
Decizie nr. 4/2000
din 18/01/2000
(Cluj). Ultraj, elemente constitutive, atribuţiile de serviciu ale persoanei ultragiate.
Acţiunea făptuitorului, neprezentând o reacţie la o faptă îndeplinită de funcţionar în exerciţiul funcţiei, ci urmare a unui conflict anterior fără nici o legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia, fapta nu constituie infracţiunea de ultraj ci aceea de insultă, calomnie sau ameninţare.
Prin sentinţa penală nr. 237 din 7 iunie 1999 a Tribunalului Cluj, în baza art. 10 lit. a şi art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului A.I.I. de sub învinuirea comiterii infracţiunilor de ultraj prevăzute de art. 239 alin. 1 şi 3 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a şi art. 33 lit. b Cod penal.
Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut că părţile vătămate - în calitate de poliţişti - şi-au exercitat în mod abuziv atribuţiile şi ca atare nu au acţionat în numele autorităţii.
De aceea s-a considerat că apărarea ce le-a fost acordată de legiuitor prin dispoziţiile art. 239 Cod penal nu se mai justifică.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj - prin apelul promovat a solicitat în principal condamnarea inculpatului pentru infracţiunile de ultraj prevăzute de art. 239 alin. 1, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal iar în subsidiar a apreciat că necunoaşterea exactă de către inculpat în momentul săvârşirii faptelor a calităţii părţilor vătămate în momentul proferării insultelor duce cu certitudine la reţinerea în sarcina inculpatului a infracţiunilor de insultă prevăzută de art. 205 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal. Apelul declarat de parchet în sensul că acţiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de insultă este întemeiat pentru următoarele considerente:
Infracţiunea de ultraj se săvârşeşte cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă. Pentru existenţa intenţiei, în ambele cazuri este necesar ca făptuitorul să fi ştiut că acţiunea ofensatoare este îndreptată împotriva unui funcţionar care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi că acel funcţionar se afla în exerciţiul funcţiei sau că ofensa ce i se aduce este în legătură cu o faptă îndeplinită în exerciţiul funcţiei.
Necunoaşterea de către făptuitor a acestor împrejurări exclude existenţa infracţiunii de ultraj.
În speţă din toate probele administrate rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpatul a insultat şi injuriat pe cele două părţi vătămate doar până în momentul în care a aflat că acestea sunt poliţişti.
Pentru încadrarea juridică a faptelor inculpatului în art. 205 Cod penal pledează necunoaşterea de către acesta a calităţii de funcţionar public a părţilor vătămate, absenţa uniformei militare, nelegitimarea şi nedeclinarea calităţii oficiale avute la data incidentului.
(Judecător Motoarcă Ioan Grigore)
cu dedicatie...
Decizie nr. 239/1996
din 26/09/1996
Ultraj - lucrător de poliţie. Conflict particular ce nu avea nimic comun cu exercitarea atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public. Achitare.
Potrivit art. 239 Cod penal, infracţiunea de ultraj presupune insulta, calomnia, ameninţarea ori lovirea sau orice acte de violenţă, precum şi vătămarea corporală, comise contra unui funcţionar public - purtător al autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exercitarea funcţiunii.
În speţă s-a demonstrat cu claritate, că între părţi - care erau vecini - a avut loc un conflict particular şi o altercaţie în cadrul căreia s-au proferat insulte şi s-au produs violenţe reciproce în legătură cu un dulap aparţinând familiei inculpatului pe care subofiţerul de poliţie îl deţinea pe nedrept, inculpatul stăruind să-l restituie. De altfel, ulterior incidentului, lucrătorul de poliţie a restituit dulapul familiei inculpatului.
Fiind vorba de un conflict particular, în care se disputau interese strict personale ale inculpatului şi lucrătorului de poliţie, este clar că nu erau îndeplinite cerinţele specifice infracţiunii de ultraj care presupune esenţialmente ca funcţionarul purtător al autorităţii de stat, să se găsească în exerciţiul funcţiunii, ceea ce în speţă nu există.
În atari condiţii, soluţia de achitare în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, este legală, urmând a fi confirmată şi în recurs.
Speţa, prin datele şi circumstanţele ei, prilejuieşte menţiunea că infracţiunea de ultraj - prin reglementarea ei (art. 239 Cod penal) - presupune o rigoare deosebită, protecţia specială asigurată funcţionarului public purtător al autorităţii de stat aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, funcţionând numai dacă funcţionarul acţionează legal şi strict în limitele atribuţiilor sale (aceasta cu atât mai mult când este vorba de un lucrător de poliţie, procuror ori judecător), orice depăşire a acestor atribuţii şi orice abuz, făcând ca protecţia să înceteze. Într-un stat de drept numai funcţionarii publici care acţionează cu respectarea strictă a legii, se pot bucura de protecţia prin mijloace de drept penal. Orice abuz al funcţionarului, îl plasează în afara legii şi fireşte, în afara protecţiei speciale, pentru că într-un stat de drept orice abuz trebuie sancţionat şi nu protejat.
Fireşte, afectările suferite de un funcţionar public - purtător al autorităţii de stat, în cadrul unor întâmplări particulare, străine atribuţiilor sale de serviciu ori petrecute după depăşirea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, pot fi rezolvate în cadrul obişnuit al legii penale (infracţiunile de insultă, calomnie, lovire etc.), dar nu sub protecţia specială pe care o asigură infracţiunea de ultraj.
Secţia civilă a Curţii de apel
Decizie nr. 4/2000
din 18/01/2000
(Cluj). Ultraj, elemente constitutive, atribuţiile de serviciu ale persoanei ultragiate.
Acţiunea făptuitorului, neprezentând o reacţie la o faptă îndeplinită de funcţionar în exerciţiul funcţiei, ci urmare a unui conflict anterior fără nici o legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia, fapta nu constituie infracţiunea de ultraj ci aceea de insultă, calomnie sau ameninţare.
Prin sentinţa penală nr. 237 din 7 iunie 1999 a Tribunalului Cluj, în baza art. 10 lit. a şi art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului A.I.I. de sub învinuirea comiterii infracţiunilor de ultraj prevăzute de art. 239 alin. 1 şi 3 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a şi art. 33 lit. b Cod penal.
Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut că părţile vătămate - în calitate de poliţişti - şi-au exercitat în mod abuziv atribuţiile şi ca atare nu au acţionat în numele autorităţii.
De aceea s-a considerat că apărarea ce le-a fost acordată de legiuitor prin dispoziţiile art. 239 Cod penal nu se mai justifică.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj - prin apelul promovat a solicitat în principal condamnarea inculpatului pentru infracţiunile de ultraj prevăzute de art. 239 alin. 1, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal iar în subsidiar a apreciat că necunoaşterea exactă de către inculpat în momentul săvârşirii faptelor a calităţii părţilor vătămate în momentul proferării insultelor duce cu certitudine la reţinerea în sarcina inculpatului a infracţiunilor de insultă prevăzută de art. 205 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal. Apelul declarat de parchet în sensul că acţiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de insultă este întemeiat pentru următoarele considerente:
Infracţiunea de ultraj se săvârşeşte cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă. Pentru existenţa intenţiei, în ambele cazuri este necesar ca făptuitorul să fi ştiut că acţiunea ofensatoare este îndreptată împotriva unui funcţionar care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi că acel funcţionar se afla în exerciţiul funcţiei sau că ofensa ce i se aduce este în legătură cu o faptă îndeplinită în exerciţiul funcţiei.
Necunoaşterea de către făptuitor a acestor împrejurări exclude existenţa infracţiunii de ultraj.
În speţă din toate probele administrate rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpatul a insultat şi injuriat pe cele două părţi vătămate doar până în momentul în care a aflat că acestea sunt poliţişti.
Pentru încadrarea juridică a faptelor inculpatului în art. 205 Cod penal pledează necunoaşterea de către acesta a calităţii de funcţionar public a părţilor vătămate, absenţa uniformei militare, nelegitimarea şi nedeclinarea calităţii oficiale avute la data incidentului.
(Judecător Motoarcă Ioan Grigore)
cu dedicatie...

mariusms wrote:Sper ca spetele citate de Kinga ii vor aduce pe drumul cel bun pe unii, mai rataciti.
Ai tacut pana acum, hotomano!![]()
![]()
![]()
![]()
Vezi domnule ce stil ai?
Cum sa nu se supere omul si sa iti spuna cuvinte urate?
Cu treaba asta chiar mi ai schimbat parerea in ceea ce te priveste.
Si voi, restul?
Bai, voi nu stiti sa cititi?
VOI ATI CITIT CEVA DIN CE S A SCRIS PE SUBIECTUL ASTA? SAU ATI VAZUT MESAJELE LUNGI SI DE LENESI CE SUNTETI SAU CUM MAI SUNTETI NU LE ATI CITIT?
DRAGA KINGA...IN CEEA CE TE PRIVESTE...ORI DE CATE ORI SCRIE CINEVA CEVA IMPOTRIVA PREFERATILOR TAI...TE INTRODUCI SI TU IN DISCUTIE CU COPY PASTE...CEEA CE NU E INTOTDEAUNA GRESIT DESI AM VAZUT SI REPROSURI LA FAZE DE GENUL ASTA...DAR E TOTAL GRESIT...SI DE FAPT, SPECIFIC UNUI JURIST...JURIST CA PROFESIE...PENTRU CA INTELEG CA TU ASTA ESTI...
CUM SPUNEAM AI DAT COPY PASTE...DAR DE FAPT, TU NU AI PROPRIETATEA NOTIUNILOR, INSTITUTIILOR IN LEGATURA CU CARE DAI COPY PASTE...SI ASTA APROAPE DE FIECARE DATA...SAU CA SA NU FIU CATALOGAT NESIMTIT...DE FOARTE MULTE ORI...
ESTI PRINTRE CEI CARE SE CRED FOARTE POTENTI...CA SI MARIUS...
POATE CA E ASA...POATE CA SUNT EU IN EROARE...INSA PENTRU CINE CITESTE CU ATENTIE SI PENTRU CEL CARE STIE CU ADEVARAT CEVA...CHIAR DACA NU ESTE ATAT DE POTENT INTELECTUAL...DAR CARE ARE SIMT IN EL...ESTE FOARTE CLAR...DIN SIMPLA CITIRE A MESAJELOR, A TEORIEI SI JURISPRUDENTEI...CA HABAR NU AVETI IN LEGATURA CU CEEA CE SCRIETI...CA NU ACORDATI NICI CEA MAI MICA ATENTIE LUCRURILOR...CA SUNTETI CEL PUTIN SUPERFICIALI...SI NU SPUN NIMIC MAI MULT PENTRU CA ORICUM VA DOARE IN COT.
MAI MULT, MARIUS IN MOD SIGUR A SESIZAT CA CEL PUTIN PRIMA SPETA DATA DE KINGA E TOTAL PE LANGA DISCUTIA NOASTRA...DAR BAZANDU SE TOCMAI PE LIPSURILE VOASTRE...A SPECULAT...SI A INTORS LUCRURILE ASA CUM A VRUT EL ... E CA SI CAND UNGURII AR INCERCA DIN NOU SA RESCRIE ISTORIA...E PRACTIC UN FALS ... O MANIPULARE...DESI POATE VOUA VI SE PARE EXAGERAT...DAR ASTA ESTE DOAR PENTRU CA AVETI OCHII ACOPERITI.
1. IN prima speta, este clar vorba despre un politist care se afla in ti mpul sau liber, nu este in timpul serviciului, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu sau, mai mult, nu e nici in timpul exercitarii functiunii care are un continut mult mai larg.
2. de aceea, pentru a exista ultraj, in aceasta situatie se cere, se pretinde EXISTENTA UNEI LEGATURI INTRE FAPTA SI ATRIBUTIILE DE SERVICIU ALE POLITISTULUI (cum se exprima Filipas) sau EXERCITIUL FUNCTIUNII asa cum se exprima codul.
Practic, suntem in cea de a doua ipoteza a al. 1 a art. 239 C.pen.
Eu nu am discutii cu MARIUS pe aspectul asta ... dar precizez ca ACEASTA LEGATURA descrisa la pct. 2 ESTE NECESARA ATUNCI CAND POLITAIUL NU ESTE IN EXERCITIUL FUNCTIUNII (cum se exprima codul) sau, cum dau exemplu autorii, POLITAIUL ESTE IN CONCEDIU, IN TIMPUL LIBER.
Deci, in aceasta situatie, politaiul AR PUTEA FI APARAT DE BRATUL LEGII NUMAI DACA FAPTA INCULPATULUI ARE ACEA LEGATURA.
DESPRE ASTA ESTE VORBA IN SPETA KINGAI.
OR, EU CU MARIUS ALTCEVA DISCUT.
SI ANUME: DACA A FI IN TIMPUL PROGRAMULUI, IN TIMPUL SERVICIULUI INSEAMNA AUTOMAT A FI IN EXERCITIUL FUNCTIUNII...
EU SPUN CA FIIND UN FUNCTIONAR ELIGIBIL PENTRU CALITATEA DE SUBIECT PASIV, ADICA AI O ANUMITA COMPETENTA PREVAZUTA DE LEGE, AI ATRIBUTII DE REPREZENTANT AL AUTORITATII DE STAT, ORI DE CATE ORI ESTI IN TIMPUL SERVICIULUI, AUTOMAT, ESTI IN EXERCITIUL FUNCTIUNII...CU SINGURA EXCEPTIE A ABUZULUI.
ASTFEL, FIIND, EU CONSIDER CA IN SPETA POSTATA, NU ARE LEGATURA CU ULTRAJUL ACEA FISA DE POST...DECI CONSIDER TOTAL ERONATA IDEEA CA DACA POLITAIUL NU FACE EXACT CEEA CE SE ENUMERA IN FISA DE POST...NU POATE FI APARAT DE LEGE CONTRA ULTRAJULUI.
MARIUS, PRACTIC, AICI, SUGEREAZA IDEEA CA DESI ERA IN TIMPUL SERVICIULUI, TOTUSI, POLITAIUL NEFACAND CEEA CE SE PREVEDE IN FISA POSTULUI, NU A FOST IN EXERCITIUL FUNCTIUNII SI PENTRU TOCMAI ACEST MOTIV NU ESTE SUBIECT PASIV AL ULTRAJULUI.
IAR EU SI NERO CONSIDERAM CA ESTE SUFICIENT CA POL. ESTE IN TIMPUL SERVICIULUI PENTRU A SE AFLA IN EXERCITIUL FUNCTIUNII...printre alteltele, si pentru ca, pe plan procesual, a proba chestii de genul asta, ar fi o probatio diabolica, iar reglementarea ultrajului ar fi iluzorie. SUFICIENT, ATAT TIMP CAT NU SE TRECE DINCOLO SI SE AJUNGE IN ABUZ.
In continuare, MARIUS A SPUS CA DACA AR FI ASA CUM AM SPUS NOI, ar insemna ca POLITAIUL AFLAT IN TIMPUL SERVICIULUI, AL PROGRAMULUI, AR PUTEA FI CONSIDERAT, in mod gresit, SUBIECT PASIV, DESI EL SE AFLA LA WC, INTR UN MOMENT DE MARE INSPIRATIE (de la ex.lui MARIus cu WC ul au aparut si anumite cuvinte ale mele si exemple tipatoare...pentru ca...deh...), deci NEFACAND CEVA CARE ARE LEGATURA CU EXERCITAREA FUNCTIUNII, intrucat a te afla in exercitiul nevoilor fiziologice nu inseamna a te afla in exercitiul functiunii...
IAR NOI AM SPUS, CA NEFIIND VORBA DESPRE UN ABUZ, CHIAR SI IN ACESTE MOMENTE... POLITATIUL ESTE SUBIECT PASIV AL ULTRAJULUI.
DESPRE ASTA ESTE VORBA...DACA VRETI SA FITI ATENTI, DA?
DACA NU...FACETI CE FACE NESCAFE...CAFELE...URSI..ZOOO...DOAR ATAT...CA NU E NICI O DIFERENTA
NOI NU DISCUTAM DESPRE POLITAIUL AFLAT IN CONCEDIU SAU IN TIMPUL LIBER CARE O IA IN BOT DE LA SOACRA PENTRU NU STIU CE MOTIVE PARTICULARE...DESI AM ATINS SI SUBIECTUL ASTA...CI DISCUTAM ALTCEVA.
(DE ASTA SPUN CA MARIUS FACE PE...P..TUL SI VA LASA IN BEZNA, REZUMANDU SE DOAR LA A VA SPUNE CEVA DE GENUL: "ASA E...VEDETI BA...CA E CA MINE?")
SIMPLUL FAPT DE A EXEMPLIFICA ANUMITE FRAZE CARE AU LEGATURA CU A DOUA IPOTEZA DIN AL. 1 ESTE TOCMAI PENTRU A NE DEMONSTRA SUSTINERILE PE IPOTEZA NR. 1 A AL. 1.
SPER CA O SA ACORDATI ATENTIE LA CELE SCRISE SI SA VA DATI SEAMA CA DINCOLO DE CUVINTELE URATE FOLOSITE SI DE NERVI ... MAI E SI ALTCEVA.
LA FEL, IN CEEA CE IL PRIVESTE PE M. CHIAR DACA NU FOLOSESTE ACELEASI CUVINTE...TOTUSI FOLOSESTE ALTELE...SI NU EXISTA NICI CEA MAI MICA DIFERENTA.
pe de o parte, care este rostul spetelor? conflictul a fost ivit ca urmare a modului de completare a P-V de contraventie, deci are legatura cu faptele din exercitiul functiei.
pe de alta parte, nu sunt de acord cu parerea expusa in spete. acolo se merge pe argumentul ca actiune faptuitorului a vizat exclusiv persoana persoanei vatamate si NU atributul puterii reprezentate de politist sau ce tip de functionar este in spete. ori persoana partii vatamate este legata implicit de autoritatea de stat atata timp cat se afla in exercitiul functiunii.
daca le separi ajungi la astfel de solutii ireale si inechitabile.
in mod eronat si artificial este indepartata o parte din faptele carora li se aplica textul de lege, in aceast fel, instantele din spetele citate reduc sfera infractiunii.
acuma, daca as merge pe rationamentul instantelor, daca am o problema cu un procuror, judecator pot sa intru liber la ei in birou sau in sedinta de judecata si sa le spun "auzi ba/fa nenorocitule/nenorocito si idiotule/idioato cum poti sa sustii aberatiile alea publicate in Dreptul nr. 4/2008? Esti jenant de prost/proasta! Daca te mai prind ca scrii asa ceva iti rup capul" Si am sanse mari sa scap cu NUP, tinand cont ca nu au mai fost condamnari in practica de la data cand art.205 si 206 au fost abrogate, chiar daca legea de abrogare a fost declarata neconstitutionala, iar amenintarea este nereala.
misto viata in romanica!
pe de alta parte, nu sunt de acord cu parerea expusa in spete. acolo se merge pe argumentul ca actiune faptuitorului a vizat exclusiv persoana persoanei vatamate si NU atributul puterii reprezentate de politist sau ce tip de functionar este in spete. ori persoana partii vatamate este legata implicit de autoritatea de stat atata timp cat se afla in exercitiul functiunii.
daca le separi ajungi la astfel de solutii ireale si inechitabile.
in mod eronat si artificial este indepartata o parte din faptele carora li se aplica textul de lege, in aceast fel, instantele din spetele citate reduc sfera infractiunii.
acuma, daca as merge pe rationamentul instantelor, daca am o problema cu un procuror, judecator pot sa intru liber la ei in birou sau in sedinta de judecata si sa le spun "auzi ba/fa nenorocitule/nenorocito si idiotule/idioato cum poti sa sustii aberatiile alea publicate in Dreptul nr. 4/2008? Esti jenant de prost/proasta! Daca te mai prind ca scrii asa ceva iti rup capul" Si am sanse mari sa scap cu NUP, tinand cont ca nu au mai fost condamnari in practica de la data cand art.205 si 206 au fost abrogate, chiar daca legea de abrogare a fost declarata neconstitutionala, iar amenintarea este nereala.
misto viata in romanica!
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 19 guests