violare domiciliu/tentativa furt calificat

Discutii privind Dreptul Penal
Post Reply
gavril

Post by gavril » 28 Nov 2008, 21:32

ma gandesc ca Georgel s-a comportat fata de bun ca un proprietar inca din momentul luarii hotararii infractionale.
abia ulterior a gasit/savarsit modalitatea ce-l disculpa in mod aparent de savarsirea infractiunii de abuz de incredere si anume planul talhariei simulate cu Marinel.
deci Marinel a ajutat sa valorifice bunul fata de care Georgel deja de purta ca un proprietar.

in opinia mea, e greu de retinut ca Georgel nu se purta deja ca un proprietar in momentul in care se duce si-i propune lui Marinel planul talhariei simulate.


PS: Marius, nu am fost atent si am gresit-o acolo cand am vorbit de concurs real. Scuze. Eram terminat de somn la ora aceea.

mariusms

Post by mariusms » 28 Nov 2008, 21:59

Gavril wrote:ma gandesc ca Georgel s-a comportat fata de bun ca un proprietar inca din momentul luarii hotararii infractionale.
abia ulterior a gasit/savarsit modalitatea ce-l disculpa in mod aparent de savarsirea infractiunii de abuz de incredere si anume planul talhariei simulate cu Marinel.
deci Marinel a ajutat sa valorifice bunul fata de care Georgel deja de purta ca un proprietar.

in opinia mea, e greu de retinut ca Georgel nu se purta deja ca un proprietar in momentul in care se duce si-i propune lui Marinel planul talhariei simulate.


PS: Marius, nu am fost atent si am gresit-o acolo cand am vorbit de concurs real. Scuze. Eram terminat de somn la ora aceea.
Eu nu prea sunt de acord cu astfel de presupuneri. In penal e la mare pretuire "in dubio pro reo", astfel ca, pana la un pas gresit, palpabil si care sa lase urme, nu vad cum si-a insusit bunul, dandu-i de inteles lui marinel ca bunul este imprumutat si ca urmeaza sa simuleze o talharie ca acesta sa "dispara". Mai mult de atat, simpla hotarare infractionala nu se pedepseste (nuda cogitatio...). Insa, dupa ce s-a inteles cu marinica, se schimba datele problemei.
De apreciat ca ai sesizat ca este abuz de incredere (si ai lasat bunavointa). 8)

gavril

Post by gavril » 28 Nov 2008, 22:28

ok. de acord cu tine. in practica, e asa cum zici tu (daca nu am mai avea si alte informatii).
sunt de acord ca simplul gand infractional nu se pedepseste. asta e elementar. eu mentionam purtarea lui georgel fata de bun ca a unui proprietar.
dar ce spuneam eu e in teorie.

mariusms

Post by mariusms » 28 Nov 2008, 23:28

Tocmai, ca nu s-a purtat ca un proprietar, din moment ce nu putea sa faca acte de dispozitie decat prin simularea unei talharii. A vrea si a putea nu-s tot una. Daca marinel refuza si astfel nu disparea bunul, atunci gigel era nevoit sa-l intoarca proprietarului, pentru ca numai sub masca talhariei simulate avea de gand sa si-l insuseasca.
Capisci? :-x

gavril

Post by gavril » 29 Nov 2008, 00:20

bine, tu adaugi informatii la speta ca sa ajungi la ultima concluzie.
ai dat-o in asa fel incat sa scoti concluzia ca numai daca marinel ar fi acceptat talharia, georgel ar fi savarsit actul infractional.
dar daca mai citesti o data speta observi ca georgel deja luase hotararea de a nu mai returna bunul. ramanea de stabilit doar modalitatea in care se va realiza aceasta.

totodata, vorbesti despre modalitatea dispunerii pe nedrept de bun pt. savarsirea infractiunii. dar in speta nu ai nici un fel de dispunere pe nedrept.

ca sa nu mai zic ca vezi in speta dintre modalitatile alternative ale insusirii si dispunerii, numai pe aceasta din urma a dispunerii pe nedrept. cu toate ca poate exista foarte bine si cealalta modalitate a insusirii.


PS: nu am renuntat deloc la "bunavointa". in speta, opiniez ca exista infraciunea de inselaciune. bineinteles, privind chestiunea din alta prisma.

mariusms

Post by mariusms » 29 Nov 2008, 00:36

Explima ce alta prisma vezi tu pentru a fi inselaciune, daca vrei sa dialogam in drept.
Daca ai un aparat de citit gandurile lui gigel, tot nu tine varianta ta. Gigel a cerut ajutor lui marinel sa faca sa dispara bunul, ca abia atunci sa-i spuna proprietarului ca nu i-l poate restitui. Nu faci distinctie intre fazele activitatii infractionale.

mariusms

Post by mariusms » 29 Nov 2008, 00:39

... si incearca sa fii binevoitor in alta parte.

gavril

Post by gavril » 30 Nov 2008, 14:21

nu am aparat de citit ganduri. dar nici tu nu ai. asa ca nu mai insist aici.

la concluzia ca este inselaciune am gandit asa.
inselaciunea este o infractiune contra patrimoniului ce are ca infractiune tipica furtul (ca fel ca si abuzul de incredere).
daca luam definitia data de prof. Filipas a inselaciunii in sensul ca aceasta este "luarea printr-un mijloc fraudulos a unui bun din posesia sau detentia altului cu scopul de a si-l insusi" observ ca mod de insusire a-l ceasului de aur prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase, adica prin prezentare ca adevarata a talhariei dar care este un fapt mincinos/simulat.

kinga

Post by kinga » 30 Nov 2008, 14:38

o mica precizare...

xulescu deja era in posesia ceasului de aur..

so .....partea cu luarea unui bun din posesia sau detentia altuia nu cred ca tine..

mariusms

Post by mariusms » 30 Nov 2008, 15:13

Gavril wrote:nu am aparat de citit ganduri. dar nici tu nu ai. asa ca nu mai insist aici.

la concluzia ca este inselaciune am gandit asa.
inselaciunea este o infractiune contra patrimoniului ce are ca infractiune tipica furtul (ca fel ca si abuzul de incredere).
daca luam definitia data de prof. Filipas a inselaciunii in sensul ca aceasta este "luarea printr-un mijloc fraudulos a unui bun din posesia sau detentia altului cu scopul de a si-l insusi" observ ca mod de insusire a-l ceasului de aur prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase, adica prin prezentare ca adevarata a talhariei dar care este un fapt mincinos/simulat.
1. Logica formala te impiedica sa consideri ca cineva se considera proprietar din moment ce a facut ce a spus Amitza. Asta ca sa nu mai amintim de fazele activitatii infractionale. Chiar nu ai de ce sa mai insisti aici.
2. La faza cu inselaciunea, deja ti-a explicat Kinga cum sta treaba, in consens cu practica si doctrina, bunul fiind la gigel, in urma desesizaeii voluntare a proprietarului. Ce ai citat tu din Filipas, e un adevar, dar fara relevanta in speta.

gavril

Post by gavril » 02 Dec 2008, 17:00

nu insemna ca inselaciunea se realizeaza numai prin luare.
pe cale de consecinta, cade ce a spus kinga si implicit ca tu ai sprijinit-o.

mariusms

Post by mariusms » 02 Dec 2008, 17:46

Gavril wrote:nu insemna ca inselaciunea se realizeaza numai prin luare.
pe cale de consecinta, cade ce a spus kinga si implicit ca tu ai sprijinit-o.
Dar cine a spus ca inselaciunea "se realizeaza numai prin luare" ??? So, argumentul tau nu poate fi o conditie necesara ca sa cada ce ti-a explicat Kinga, explicatie la care am achiesat (mai bine zis mi-am insusit-o) si eu.
La eroarea ta cu privire la concursul real, te-am crezut pe cuvant cand ai spus ca esti obosit. In fine, acum o iau pe seama neatentiei.
La inselaciune, manoperele dolosive si frauduloase, de a "smulge" consimtamantul persoanei vatamate au loc la incheierea conventiei sau pe parcursul executarii ei (inselaciunea in conventii, ca modalitate). Deci, numai daca gigel ar fi facut o "inginerie" pentru a-l convinge pe proprietar sa-i dea bunul sau ca-si va executa obligatiile contractuale ar fi fost inselaciune. In speta nu ai asa ceva, gigel simuland o talharie pentru a-si insusi bunul mai usor, situatia premisa fiind cea de la abuzul de incredere.

gavril

Post by gavril » 02 Dec 2008, 21:16

imi place de tine ca esti perseverent.

intram un pic pe taramul inselaciunii in conventii.

hai sa-ti spun ce face gigel. cum va eu.
el cauta o modalitate prin care sa se sustraga de la obligatia de restituire la care ar fi obligat in temeiul contractului de comodat. aceasta modalitate este una mincinoasa dar prezentata ca adevarata.
deci el cauza o posibilitate de eludare a conventiei adica una de desfiintare a obligatiilor ce rezulta din ea.

este o inselaciune intervenita in cursul executarii unui contract.


PS: extrapoland, consider ca ar putea exista inselaciune si cu ocazia desfiintarii unei conventii.

mazgalici

Post by mazgalici » 02 Dec 2008, 21:42

Gavril wrote: el cauta o modalitate prin care sa se sustraga de la obligatia de restituire la care ar fi obligat in temeiul contractului de comodat.
Pai asta il incadreaza perfect in abuz de incredere, daca e sa ne pastram pe meleaguri penale. Refuz nejustificat de restituire a bunului ce formeaza obiectul contractului.

mariusms

Post by mariusms » 02 Dec 2008, 22:38

Gavril wrote:
PS: extrapoland, consider ca ar putea exista inselaciune si cu ocazia desfiintarii unei conventii.
Asta e gluma serii. :-D

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 20 guests