Prea multe intrebari pentru un singur caz

Discutii privind alte teme decat cele pentru care exista un forum
Crtistina

Post by Crtistina » 17 Aug 2005, 10:16

Imi fac mea culpa in legatura cu evictiunea.

In ceea ce priveste raspunderea administratorului: art. 144 din legea societatilor, spune ca administratorii vor raspunde solidar cu predecesorii lor, daca, avand cunostinta de neregularitati, nu iau unele masuri. In acest caz, avand in vedere predarea de gestiune care s-a facut, nu se poate ca noii administratori sa sustina ca nu au stiut de neregularitatile din contabilitate, mai ales ca a lor culpa este analizata in abstracto.

Macar acest aspect ar putea sa mai tempereze elanul partii adverse.

Insa ceea ce a spus KKO, cam strica apararea cu [/i]exceptio mali processus. Pt. ca nu stiu ce aparare poate avea Nicuvar fata de nerespectarea prevederilor legii contabilitatii.

nicuvar

Post by nicuvar » 17 Aug 2005, 12:42

Va multumesc ca ati mai cercetat. Am avut probleme cu scanarea, sentinta este dactilografiata fata-dos pe o hartie subtire si mereu se vedea si ce e scris pe dos. A trebuit sa o redactez eu.
Inainte de a prezenta sentinta, in privinta contabilitatii vreau sa va spun ca din 1991 cand am infiintat societatea si pana in 2001 cand am cesionat-o, eu am tinut contabilitatea. Am fost controlat de 5 ori, in 1993,1994,1995 de doua ori si in 1997. Nu am avut probleme, ceva deficiente minore. In 1997 problema nu a fost de contabilitate ci de specificul activitatii: eu am avut de productie (implicit scutire la impozit pe profit 5 ani), ei au spus ca e prestari servicii (scutire doar de 1 an), mi-au calculat impozit pe profit din 1992 pana in 1997 cu majorari. Eu raspund pentru evidenta contabila din 1998-2000 si afirm in continuare ca am tinut-o corect.

In continuare postez sentinta, in intregime.

ROMANIA
JUDECATORIA TIMISOARA
DOSAR NR.931/2004

SENTINTA CIVILA NR. 4072
SEDINTA PUBLICA DIN: 13.04.2005
PRESEDINTE: DIANA DUMA
GREFIER: HELEN GYORFI

S-a luat in examinare actiunea civila formulata de reclamanta SC Butuza Alexandru SRL impotriva paratilor Varga Nicolae Lucian si Varga Liliana Doina, avand ca obiect pretentii.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta pentru reclamanta av.Cios Diana si paratii personal.
Procedura completa.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta dupa care reprezentanta reclamantei depune la dosarul cauzei copia statutului societatii si a actului aditional.
Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, instanta acorda cuvantul pe fond.. Reprezentanta reclamantei solicita admiterea actiunii, sa se constate ca paratii sunt responsabili pentru daunele provocate societatii reclamante, cu cheltuieli de judecata.
Paratii solicita respingerea actiunii, aratand ca procesul verbal a fost intocmit cu incalcarea Hotararii Curtii Supreme de Justitie (fila 55-56), reclamanta nu a contestat procesul verbal desi putea sa o faca iar actele firmei au fost intocmite eronat.
In replica, reprezentanta reclamantei arata ca paratii desi au fost invitati sa participe la controlul efectuat la societatea reclamanta acestia au refuzat sa se prezinte.

INSTANTA
Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.8971/2003 la data de 23.07.2003 reclamanta Butuza Claudia Antoaneta a chemat in judecata pe paratii Varga Nicolae Lucian si Varga Liliana Doina solicitand instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna obligarea paratilor la plata catre reclamanta a sumei de 25.877.662 lei, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii reclamanta arata ca in luna ianuarie 2000 a cesionat partile sociale detinute de catre parati din societatea comerciala SC ARTTEC SRL. Reclamanta precizeaza ca prin actul aditional incheiat la 23.01.2001 s-au adus o serie de modificari statutului prin care si modificarea denumirii societatii, in continuare societatea numindu-se SC BUTUZA ALEXANDRU SRL. Reclamanta mentioneaza ca paratii au dat o declaratie notariala pe proprie raspundere prin care si-au asumat raspunderea pentru orice fel de debite ce ar exista in sarcina societatii sau a lor ca asociati ai societatii pana la data de 23.01.2001, cand a intervenit cesiunea partilor sociale.
Se arata in cerere ca in data de 14.05.2003 SC BUTUZA ALEXANDRU SRL a fost supusa unui control din partea organelor din cadrul Administratiei Finantelor Publice a municipiului Timisoara, directia de control fiscal. Reclamanta invedereaza ca in perioada anilor 1998-2000, cand societatea a fost administrata de parati au fost savarsite o serie de nereguli pentru care organele de control au aplicat majorari si penalitati in cuantum de 20.877.662, o amenda de 2.000.000 lei si o penalitate de 500.000 lei. Reclamanta mentioneaza ca i-a notificat pe parati in calitate de fosti administratori in vederea indeplinirii obligatiilor de plata a sumelor solicitate.
In drept au fost invocate dispozitiile art.969-970, art.998-999, 1086 Cod Civil.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 2.000.000 lei conform chitantei nr.280176515 si timbru judiciar de 3.000 lei.
In dovedirea actiunii reclamanta a depus la dosar urmatoarele inscrisuri: nota de constatare din data de 01.07.2003, nota de constatare incheiata la data de 14.05.2003, proces verbal din data de 02.07.2003, declaratie notariala nr.166/23.01.2003, certificat de inscriere mentiuni de la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, act aditional nr.156/23.01.2003, adresa din data de 10.05.2003.
Legal citati, paratii au formulat intampinare in conformitate cu dispozitiile art.118 C.proc.civ., solicitand declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Timis.
In considerentele intampinarii paratii arata ca nu au fost respectate dispozitiile art.720 ind.1 C.p.c. respectiv procedura de conciliere directa.
Totodata paratii au invocat exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Timisoara, fata de dispozitiile art.2 al.1 lit.a C.p.c., conform carora procesele si cererile in materie comerciala se judeca in prima instanta de Tribunal.
Prin serviciul registratura la data de 22.02.2003 paratii au depus la dosar un inscris prin care a cerut respingerea actiunii in pretentii, Paratii mentioneaza ca in cursul anului 1997 in timpul unui control efectuat de inspectori in cadrul Administratiei Financiare au fost stabilite restante la impozitul pe profit si majorari de intarziere in valoare totala de peste 23.000.000 lei. Impotriva procesului verbal intocmit, paratii au declarat recurs iar Curtea Suprema de Justitie a anulat procesul verbal intocmit de organele constatatoare din cadrul administratiei financiare. Paratii precizeaza ca au predat catre asociatii Butuza Claudia Antoaneta si Butuza Alexandru toate documentele, inclusiv programul de contabilitate si evidenta contabila pe discheta pentru verificare si continuarea activitatii, acestia fiind specialisti in domeniul financiar contabil.Aceste documente au fost predate in 23.01.2003 cand a fost predat contractul de cesiune a partilor sociale. Paratii precizeaza ca in perioada mai-iulie 2003 cand au avut loc controalele fiscale au fost incalcate prevederile legale privind prescriptia intrucat au fost incalcate activitatile firmei incepand cu ianuarie 1998. Paratii invedereaza ca reclamanta avea obligatia sa exercite caile de atac prevazute de legiuitor, intrucat procesele verbale intocmite erau nelegale. Se arata in inscrisul depus ca nu exista nici un document care sa stipuleze explicit ca paratii datoreaza o suma de bani catre reclamanta, creanta persoanei juridice nefiind certa ni nedovedita de inscrisuri investite cu formula executorie. Paratii invedereaza ca procesele verbale de control si contraventie nu le pot fi acestora intrucat reprezinta acte ce puteau fi atacate pe cale administrativa urmand procedura si prevederile legale.
In drept au fost invocate dispozitiile art.983,1044 alin.3, 1169, 1501-1531, 1711, 1725, 1837, 1839, 1841 C.Civ. si art.112, 129, 139, 167-168 si 172 C.pr.civ.
In dovedire paratii au depus la dosar urrmatoarele inscrisuri: proces-verbal nr.1/21.01.2001, contract cesiune parti sociale din data de 23.01.2001, adresa din 10.06.2003, adresa nr.176/25.06.1998, copie ordin de plata nr.831, adresa privind aprobarea compensarii nr.373/23.07.1998, adresa nrr.150/2004, copie ordin de plata nr.830/30.11.2000, plangerea nr.144/29.12.1997, Decizia nr.442/16.04.1998, Sentinta Civila nr.238/18.11.1998 a Curtii de Apel Timisoara, Memoriu catre Curtea Suprema de Justitie-Sectia Contencios Administrativ nr.222/99/17.05.1999, Decizia nr.2793 din dosarul nr.222/1999 din 10.11.1999 a Curtii Supreme de Justitie.
Prin serviciul registratura reclamantii au pus la dosar urmatoarele inscrisuri: tabel cu situatia de calcul a diferentelor de impozit pe profit, mijloace fixe, dobanzi si penalitati de intarziere, situatia accizelor, situatia diferentelor de TVA si a majorarilor aferente, situatie TVA, impozit pe venit microintreprinderi, impozit salarii, fond solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap, declaratie din data de 02.07.2003 (fila 68-81).
Prin sentinta civila nr.8938/29.10.2003, instanta a admis exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Timisoara si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Timis. Pentru pronuntarea acestei solutii instanta a avut in vedere dispozitiile art.2 pct.1 lit.a C.pr.civ. in cuprinsul pe care acesta il avea anterior intrarii in vigoare a OUG 58/2003. Instanta retine ca cererea de chemare in judecata a fost introdusa la data de 29.07.2003, prin urmare anterior intrarii in vigoare a OUG 58/2003 care a dat in competenta Judecatoriilor in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala a caror obiect are valoare de pana la 1.000.000.000 inclusiv.
Impotriva sentintei mentionate a formulat apel reclamanta, apel care a fost inreggistrat pe rolul Curtii de Apel Timisoara sub nr.2671/16.03.2004.
Prin Decizia Civila nr.127/A/04.05.2004 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, instanta de control judiciar a calificat calea de atac ca fiind recursul si a invocat din oficiu exceptia de necompetenta materiala a acestei instante in solutionarea cauzei. Prin Decizia mentionata, Curtea de Apel Timisoara a declinat competenta de solutionare a recursului in favoarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Recursul declarat in prezenta cauza a fost inregistrat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie sub nr.7792/2004 la data de 24.05.2004.
Prin incheierea 2823/21.09.2004 Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Comerciala a dispus scoaterea cauzei care are ca obiect recursul declarat de reclamanta si trimiterea dosarului la Curtea de Apel spre rejudecare.
Recursul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Timisoara sub nr.9480 la data de 08.10.2004. Prin Decizia civila nr.605/24.11.2004 Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de reclamanta si a casat hotararea atacata, trimitand cauza spre rejudecare la Judecatoria Timisoara.
Instanta de control retine ca in mod gresit prima instanta a solutionat pricina pe calea exceptiei neindeplinirii procedurii prealabile a concilierii directe, prevazute imperativ de art.720 ind.1 C.p.c. Curtea de Apel Timisoara a statuat ca in temeiul art.II alin.2 din OUG 58/2003, aprobate prin legea nr.195/2004 competenta de solutionare apartine Judecatoriei Timisoara.
Pe rolul Judecatoriei Timisoara dosarul a fost inregistrat sub nr.931/21.01.2005.
Prin incheierea de sedinta din data de 23.03.2005 instanta a redeschis dezbaterile in vederea depunerii de catre reclamanta a Statutului si Actului constitutiv, inscrisul pe care reclamanta le-a depus la dosar la termenul din 13.04.2005.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In 06.06.1991 - conform statutului depus la dosarul cauzei s-a constituit SC ARTTEC SRL, in conformitate cu dispozitiile legale, asociatii, care aveau si calitatea de administratori ai societatii, fiind Varga Nicolae Lucian si Lupascu Silviu.
In data de 03.12.1991 a intervenit actul aditional autentificat sub nr.30951/03.12.1991, din cuprinsul caruia rezulta ca asociatul Lupascu Silviu a cedat partile sale sociale paratei Varga Liliana Doina. In acelasi inscris este inserata clauza conform careia acest act aditional va insoti contractul de societate si statutul societatii, avand efecte juridice asupra asociatilor.
Prin actul aditional autentificat sub nr.156/23.01.2001 de BNP "Cimpoesu Mihai Florin" Timisoara paratii au transmis partile lor sociale catre numitii Butuza Claudiu Florin si Butuza Claudia Antoaneta, hotarand sa se retraga din societate.
Prin nota de constatare incheiata la data de 01.07.2003 s-a constatat ca societatea reclamanta nu a depus in termenul legal declaratia privind plata obligatiilor fata de bugetul de stat aferent lunii decembrie 1998, perioada cand societatea a fost administrata de paratii din cauza. Prin actul mentionat s-a aplicat o penalitate in cuantum de 500.000 lei.
Prin procesul-verbal de constatare a contraventiei seria A 2002 nr.0122109 s-a aplicat o amenda contraventionala in cuantum de 2.000.000 lei pentru nerespectarea dispozitiilor art.35 pct.3 din Legea nr.82/1991 (fila 6-10). Prin nota de constatare intocmita s-a mentionat ca societatea nu a respectat dispozitiile legale privitoare la tinerea evidentei contabile in perioada 01.01.1998-31.12.2000.
Prin procesul-verbal de constatare a contraventiei seria A 2002 nr.0125829 s-a aplicat in sarcina societatii reclamante o sanctiune contraventionala in cuantum de 5.000.000 lei pentru calcularea gresita a impozitului pe profit in perioada 1998-2002.
Din actele dosarului instanta constata ca reclamanta a achitat sumele stabilite in sarcina sa prin procesul verbal intocmit la data de 02.07.2003 (fila 11).
Reclamanta nu a depus inscrisuri din care sa rezulte indeplinirea obligatiilor stipulate in sarcina societatii prin nota de constatare intocmita la data de 01.07.2003, precum si cea prevazuta in procesul-verbal seria A 2002 nr.0122109. Reclamanta a dovedit ca a achitat amenda contraventionala stabilita prin procesul-verbal de constatare a contraventiei seria A 2002 nr.0125829 in cuantum de 5.000.000 lei. In ceea ce priveste raspunderea paratilor in calitate de fosti administratori ai societatii pentru prejudiciile create acesteia in perioada in care ei administrau societatea instanta constata urmatoarele.
Conform statului SC ARTTEC SRL, precum si actului aditional la contractul de societate si statut autentificat sub nr.30951/03.12.1991, paratii, in calitate de asociati, au fost si administratorii societatii. In aceasta calitate, conform art.29 din statutul societatii, administratorii reprezinta societatea in raporturile cu tertii si angajeaza societatea in raporturile patrimoniale indiferent de valoarea acestora, lucrand impreuna si avand o competenta deplina si nelimitata. Potrivit art.30 din acelasi inscris obligatiile si raspunderile administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele speciale, prevazute de Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale.
Legea nr.31/1990 in art.72 reia prevederile din statut in sensul ca obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de prevederile speciale ale acestui act normativ.
Administratorii raspund si pentru nerespectarea obligatiilor prevazute in sarcina lor de legea privind societatile comerciale. Acest caz de raspundere a fost mentionat de asociati si in statut, in art.34, unde se arata ca administratorii sunt raspunzatori fata de societate pentru orice daune pricinuite prin nerespectarea prevederilor legale, pentru prejudicii rezultate din faptele ilicite si pentru orice abateri de la statut sau greseli in administrarea societatii.
Din cuprinsul statutului rezulta ca administratorii au urmatoarele obligatii, si anume: rezolva orice problema a activitatii curente a societatii, elaboreaza regulamente de ordine interioara si stabileste indatoririle si responsabilitatile personalului angajat angajat al societatii, executa hotararile Adunarii Generale in conformitate cu contractul de societate - statutul societatii si dispozitiile legale, angajeaza si concediaza personalul societatii, intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli, intocmeste raportul privind activitatea societatii, bilantul si contul de beneficii si pierderi.
Prin urmare instanta retine ca paratii, in calitate de administratori, raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatiilor care le-au revenit in baza actului constitutiv ori stabilite de adunarea generala - precum si cele prevazute de lege. Potrivit art. 73 din Legea nr.31/1990 administratorii raspund in mod solidar pentru stricta respectare si indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impugn.
Din dispozitiile legale invocate instanta retine ca administratorii unei societati trebuie sa asigure o buna gestiune care sa duca la realizarea scopului societatii.
Prin procesul verbal incheiat de catre organe de control din cadrul DGPF Timis - Directia de Control Fiscal Timis - s-au stabilit rezultatele verificarii modului de evidentiere a veniturilor realizate de societate, legalitatea si evidentierea in contabilitate a cheltuielilor inregistrate de societate pentru perioada ianuarie 1998-august 2002, precum si modul de calcul, evidentiere si virare a impozitului pe profit.
In actul mentionat s-a statuat ca in perioada ianuarie 1998-decembrie 1999 societatea nu a calculat, inregistrat si virat impozit pe profit deoarece a considerat ca pierderea inregistrata in anul 1997 in suma de 14.415.777 lei s-a recuperat la fiecare termen de plata. Organele de control au stabilit ca societatea nu a tinut cont la stabilirea pierderii de recuperat din anul 1997 de cheltuielile neductibile fiscal in suma de 1.263.549 stabilite prin procesul-verbal din 1997 iar pierderea fiscala de recuperat aferenta anului 1997 este in suma de 13.152.228 lei. Pentru anul 1998 societatea nu a tinut cont la calculul profitului impozabil conform prevederilor in vigoare.
Totodata se retine in procesul-verbal ca societatea in mod eronat nu a calculat si inregistrat impozit pe profit, considerandu-se in pierdere.
Prin actul mentionat s-a stabilit ca diferenta de profit si accesoriile calculate sunt pentru perioada 1998-1999 cand societatea a fost administrata de paratii din cauza iar responsabilitatea conducerii evidentei contabiile cade in sarcina SC ARTTEC SRL care a administrat societatea prin administratorii Varga Nicolae si Varga Liliana.
Impotriva acestui proces verbal nu au formulat contestatie administratorii societatii din momentul efectuarii controlului, care au achitat contravaloarea obligatiilor stabilite in sarcina lor. (fila 24 dosar)
Prin declaratia autentificata sub nr. 166/23.01.2001 de BNP "Cimpoesu Mihai Florin" Timisoara si-au asumat obligatia de a suporta orice debite ce ar exista in sarcina societatii sau in sarcina lor, in calitate de asociati ai SC ARTTEC SRL, pana la data de 23.01.2001 cand au cesionat partile detinute in societate.
Sustinerea paratilor in sensul ca sumele prevazute in procesele verbale nu le datoreaza intrucat au in vedere obligatii stabilite printr-un proces-verbal pe care Curtea Suprema de Justitie l-a anulat nu poate fi retinuta de instanta. Astfel fiind instanta constata ca in chiar procesul-verbal intocmit la data de 02.07.2003 se precizeaza ca ultima verificare privind obligatiile fiscale a fost facuta de organele de control ale AF Timisoara conform PV 1/25.09.1997, iar constatarile si masurile stabilite au fost aduse la indeplinire cu exceptia capitolului de impozit pe profit care a fost contestat de catre paratii din dosar, iar prin sentinta nr.2793 pronuntata in dosar nr.222/1999 Curtea Suprema de Justitie - Sectia de Contencios Administrativ a admis contestatia formulata cu prrivire la aspectul precizat.
Obligatiile retinute in sarcina reclamantei - prevazute de dispozitiile legale - achitate de catre aceasta au vizat neindeplinirea sarcinilor legale pe o perioada in care administratia si gestiunea societatii apartinea paratilor.
Paratii aveau obligatia de a indeplini cerintele legale si de a calcula, evidentia si vira in mod corect impozitele stabilite in sarcina lor. Din inscrisurile depuse rezulta ca acestia nu si-au indeplinit obligatiile iar organele in drept au sanctionat acest comportament prin aplicarea de amenzi, penalitati sau majorari.Avand in vedere momentul in care a fost efectuat controlul si anume dupa cesionarea partilor sociale catre parati catre reclamanta, aceasta din urma a fost obligata sa achite sumele precizate prin procesele-verbale intocmite. Instanta retine ca paratii prin neindeplinirea obligatiilor legale pentru perioada in care au fost administratorii acesteia au pagubit societatea iar actiunea societatii in contradictoriu cu acestia este intemeiata. Prejudiciul produs societatii de catre parati este dovedit, fapta lor este contrara dispozitiilor legale, fiind ilicita, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta paratilor fiind de asemenea probat. Culpa paratilor in indeplinirea mandatului este dovedita, avand in vedere ca acestia nu au asigurat o buna administrare a societatii pentru realizarea obiectului societatii.
Instanta are in vedere si declaratia paratilor (fila 19) prin care acestia si-au asumat obligatia de a suporta orice debite ar exista in sarcina societatii sau in sarcina lor, in calitate de asociati ai societatii pana in data de 23.01.2001 cand a intervenit cesionarea partilor sociale catre reclamanta. Prin declaratia mentionata, paratii si-au asumat raspunderea pentru orice datorii, nefiind individualizate in conformitate cu anumite criterii.
Astfel fiind, procesul-verbal din 02.07.2003 a vizat perioada in care administratori erau paratii iar diferentele de impozit stabilite sunt debite care nu au fost achitate de catre societatea SC ARTTEC SRL. Responsabilitatea pentru conducerea si administrarea societatii pentru perioada ianuarie 1998-decembrie 1999 apartine SC ARTTEC SRL care a asigurat gestiunea societatii prin administratorii Varga Nicolae si Varga Liliana, paratii din cauza. Datoriile precizate in procesul-verbal mentionat au fost achitate de catre reclamanta, iar actiunea acesteia in regres in contradictoriu cu paratii din cauza este justificata.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantei de a obliga paratii la plata sumei de 500.000 lei stabilita prin nota de constatare din 01.07.2003, precum si a sumei de 2.000.000 lei achitata cu titlu de amenda contraventionala in temeiul procesului-verbal de constatare a contraventiilor, seria A 2002 nr.0122109/14.05.2003, instanta retine ca plata acestui debit de catre reclamanta nu a fost probata astfel incat nu s-a dovedit prejudiciul cauzat reclamantei.
Instanta nu va obliga paratii la a jumatate din suma de 5.000.000 lei aplicata prin procesul-verbal de constatare a contraventiei seria A nr.0125829/02.07.2003 intrucat modalitatea in care a fost aplicata aceasta sanctiune contraventionala nu permite instantei individualizarea exacta a debitelor pe care trebuie sa le suporte fiecare dintre partile implicate in proces.
Retinand situatia de fapt expusa, vazand si dispozitiile legale in materie, instanta urmeaza sa admita in parte actiunea formulata si sa oblige paratii la plata catre reclamanta a sumei de 20.877.662 lei.
Instanta va respinge in rest cererea reclamantei.
In temeiul art.276 C.p.c. instanta va obliga paratii la plata catre reclamanta a sumei de 1.090.500 lei reprezentand jumatate din taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite in parte actiunea formulata de catre reclamanta SC Butuza Alexandru SRL cu sediul in Timisoara, str.Piata Unirii nr.8 in contradictoriu cu paratii Varga Nicolae Lucian si Varga Liliana Doina, ambii cu domiciliul in Timisoara, str. Lorena nr.17 si in consecinta:
Obliga paratii la plata catre reclamanta a sumei de 20.877.662 lei.
Obliga paratii la plata sumei de 1.090.500 lei reprezentand jumatate din taxa de timbru si timbru judiciar.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi 13.04.2005.

PRESEDINTE, Duma Diana GREFIER, Gyorfi Helen

kinga

Post by kinga » 17 Aug 2005, 15:33

Sunt doua propozitii foarte interesante:

Sustinerea paratilor in sensul ca sumele prevazute in procesele verbale nu le datoreaza intrucat au in vedere obligatii stabilite printr-un proces-verbal pe care Curtea Suprema de Justitie l-a anulat nu poate fi retinuta de instanta. Astfel fiind instanta constata ca in chiar procesul-verbal intocmit la data de 02.07.2003 se precizeaza ca ultima verificare privind obligatiile fiscale a fost facuta de organele de control ale AF Timisoara conform PV 1/25.09.1997, iar constatarile si masurile stabilite au fost aduse la indeplinire cu exceptia capitolului de impozit pe profit care a fost contestat de catre paratii din dosar, iar prin sentinta nr.2793 pronuntata in dosar nr.222/1999 Curtea Suprema de Justitie - Sectia de Contencios Administrativ a admis contestatia formulata cu prrivire la aspectul precizat.


O alta curiozitate:
Culpa paratilor in indeplinirea mandatului este dovedita, avand in vedere ca acestia nu au asigurat o buna administrare a societatii pentru realizarea obiectului societatii.

Voi cum comentati?

kko

Post by kko » 17 Aug 2005, 23:54

In hotarare se ma spune :
In drept au fost invocate dispozitiile art.969-970, art.998-999, 1086 Cod Civil.

Prin declaratia autentificata sub nr. 166/23.01.2001 de BNP "Cimpoesu Mihai Florin" Timisoara si-au asumat obligatia de a suporta orice debite ce ar exista in sarcina societatii sau in sarcina lor, in calitate de asociati ai SC ARTTEC SRL, pana la data de 23.01.2001 cand au cesionat partile detinute in societate.

Prejudiciul produs societatii de catre parati este dovedit, fapta lor este contrara dispozitiilor legale, fiind ilicita, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta paratilor fiind de asemenea probat. Culpa paratilor in indeplinirea mandatului este dovedita, avand in vedere ca acestia nu au asigurat o buna administrare a societatii pentru realizarea obiectului societatii.
Instanta are in vedere si declaratia paratilor (fila 19) prin care acestia si-au asumat obligatia de a suporta orice debite ar exista in sarcina societatii sau in sarcina lor, in calitate de asociati ai societatii pana in data de 23.01.2001 cand a intervenit cesionarea partilor sociale catre reclamanta. Prin declaratia mentionata, paratii si-au asumat raspunderea pentru orice datorii, nefiind individualizate in conformitate cu anumite criterii.



In cuprinsul hot. nu se pomeneste nicaieri de L contabilitatii si nici de "pacatosul de patron" si de raspunderea lui.
1.)Avand in vedere ca actiunea este fundamentata in drept pe rasp.civ. delictuala, instanta a facut o ciorba din prevederile ref. la aceasta raspundere (fapt ilicit, rap. de cauzalitate, prejudiciu) si culpa administratorilor in indeplinirea mandatului. Or raspunderea contractuala elimina raspunderea civ. delictuala. Iar o actiune fundamentata pe preved rasp. civ delictuale, in aceste conditii, eu zic ca este inadmisibila. S-ar putea merge , ca motiv generic de recurs art.302 pct 7 sau 8 C.pr.civ.

2.) Daca s-ar merge pe rasp.civ. delictuala, reclamanta trebuia sa dovedeasca existenta tuturor elementelor acestei raspunderi, inclusiv raportul de cauzalitate- legatura intre fapta ilicita si prejudiciu. Or in masura in care insasi reclamanta a avut un rol important in "definirea" acestor elemente ale raspunderii delictuale , prin omisiunea ei de a contesta procesul verbal , paratii ar putea demonstra ca lipsa de diligenta a reclamantei este de fapt "cauza" acestui proces.

3) Fata de fostii asociati/administratori pv nu le este opozabil, decat "in mod indirect". Ei nu au putut valorifica vreo cale de atac impotriva acestui pv pentru ca nu aveau calitatea justificata legal de a o face. In masura in care s-a facut dovada ca ei au solicitat expres noii conduceri contestarea respectivului pv iar acestia au refuzat sa o faca chiar si dupa achitarea sumelor (fiind inca in termen), se poate vorbi chiar si de rea-credinta din partea reclamantei. Eu zic ca fata de parati, respectivul pv constituie un document ale carui constatari ar putea fi contracarate pe calea unei expertize contabile. (PV de control nu este un document cu valoare absoluta, in masura sa faca dovada , prin el insasi ,a tuturor elementelor raspunderii paratilor)In masura in care prin aceasta expertiza se constata ca org. de control au gresit(si doamnele/domnii de la finante pot sa greseasca), s-ar elimina raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita ,culpa paratilor si prejudiciu. S-ar demonstra astfel culpa reclamantei privind neexercitarea cailor de atac impotriva pv de control.
Problema este, in ce masura in recurs se mai admite ca proba efectuarea unei expertize ? Se poate insa argumenta ca instanta nu a avut un rol activ in aflarea adevarului deoarece insasi instanta de fond putea ordona efectuarea unei expertize pentru a se lamuri in ce masura sustinerile reclamantei sau apararile paratilor sunt reale. Instanta nu a luat in considerare posibilitatea ca paratii sa aiba dreptate prin prisma argumentelor invocate de ei si a cantarit doar prin prisma "sfinteniei" pv de control pe care paratii nu au avut nici o posibilitate sa-l conteste in conditiile legii

4) Cat priveste declaratia notariala, instanta retine ca paratii si-au asumat obligatia in calitate de asociati(nu de administratori) sa suporte orice debite ce ar exista in sarcina societatii sau in sarcina lor, pana la data de 23.01.2001. Or pana la data respectiva nu au existat debite. Debitele stabilite prin pv au "aparut" ulterior acestei date ( chiar daca faptul generator este anterior datei respective) .d.p.v al reclamantilor era "mai buna" o formulare de genul ca "fostii asociati/administratori se obliga sa suporte orice debite cauzate prin actiuni/omisiuni in gestiune savarsite pana la data de23.01.2001 , data cesiunii actiunilor." Iar potrivit regulilor de interpretare a conventiilor- art.983 C.civ, cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui care se obliga.

5) Hotararea este contradictorie si sub aspectul sesizat de Kinga . Pe de o parte respinge sustinerile paratei iar pe de alta parte "constata"ce au sustinut ei....


In rest nu stiu, poate imi mai vin si alte idei... sau poate le vin la altii...

nicuvar

Post by nicuvar » 18 Aug 2005, 12:13

Multumesc pentru idei. Unele le-am folosit, altele sunt noi, nici nu m-am gandit sa le folosesc. Ma refer la raspunderea contractuala si cea delictuala.
In privinta expertizei, un amanunt interesant: in notificare, reclamantul mentioneaza expertiza contabila. In timpul procesului, instanta l-a intrebat pe reclamant daca mai doreste efectuarea unei expertize, iar el a refuzat, motivand ca oricum a cheltuit destul pana acum si nu prea are importanta. Eu am accentuat incalcarile de ordin juridic ale controlului: preluarea sumelor din PV-ul anulat, incalcarea prescriptiei, incalcarea principiului neretroactivitatii.
Probabil calculele sunt exacte, dar facute cu incalcarea prevederilor legale.
Si mai o problema. De ce instanta retine asa:
"In considerentele intampinarii paratii arata ca nu au fost respectate dispozitiile art.720 ind.1 C.p.c. respectiv procedura de conciliere directa."
Eu in intampinare (care e scurta, nu stufoasa :lol: ) am precizat:
"Inainte de introducerea actiunii in pretentii, reclamanta ne-a trimis o notificare, respectand dispozitiile imperative ale art.720 ind.1 c.pr.civ. si urmatoarele cu privire la procedura prealabila fazei de judecata privind solutionarea litigiilor in materie comerciala, respectiv procedura de conciliere directa. La fel ca si reclamanta, si noi consideram cauza ca fiind un litigiu in materie comerciala si nu datorii intre persoane fizice (litigiu in mtaerie civila). ... va rugam sa declinati competenta in favoarea tribunalului."
De unde si pana unde ceea ce a retinut instanta?

ainsof

Post by ainsof » 20 Aug 2005, 10:59

roxanagalateanu wrote:despre recurs, cum am mai zis o data, eu cred ca puteai sa il depui daca erai prezent la pronuntare si il motivai pana la prima zi de infatisare..
Cum argumentezi parerea asta?

ainsof

Post by ainsof » 20 Aug 2005, 11:39

Am retinut din speta asta ca in minuta nu s-au precizat sumele la care sunt obligati paratii.
Sanctiunea este nulitate absoluta si poate fi invocata in conditiile art. 105 alin. 2 Cod pr civ adica numai daca exista o vatamare care nu poate fi acoperita altfel.
Vatamarea exista, pentru ca nu se poate sti, cu certitudine, ce a hotarat instanta.
Cred ca aceasta vatamare nu putea fi acoperita prin aratarea in dispozitivul sentintei a sumei la care au fost obligati paratii.


In privinta raspunderii pentru sumele retinute in PV in sarcina societatii, fostii administratori nu raspund daca au fost descarcati de gestiune.
Daca nu au fost descarcati atunci se pune problema dovedirii legaturii de cauzalitate intre prejudiciul produs societatii si fapta paratilor.
Cele stabilite prin PV nu sunt opozabile decat celor care au avut posibilitatea sa conteste constatarile celor de la finante.
Reclamantii trebuiau sa probeze ca prejudiciul este o consecinta directa a activitatii paratilor.

nicuvar

Post by nicuvar » 26 Sep 2005, 11:03

Nu stiu ce sa fac. Miercuri am termen.
Am intocmit completarea la motivele de recurs prin care invoc nulitatea absoluta a sentintei. Fiind nulitate absoluta, o pot invoca oricand.
In acelasi timp, fiind un recurs devolutiv, instanta de recurs poate analiza cauza sub toate aspectele, inclusiv fondul, pe care eu consider ca prima instanta nu l-a solutionat. Dar asa risc sa pierd cu dreptatea in brate. Recursul meu este intr-adevar stufos, m-am pierdut in amanunte si instanta poate sa nu retina chiar elementele esentiale. Sau rezultatul sa fie acelasi, retrimitere la judecatorie.
Sa invoc miercuri nulitatea sau sa mai astept si daca vad ca nu merge bine, sa o invoc mai tarziu? Va rog ... :? :?

attorneyatlaw

Post by attorneyatlaw » 26 Sep 2005, 11:49

sa o invoci miercuri, nu cred ca e bine sa mai astepti.

Am si eu cateva intrebari ca sa inteleg despre ce e vorba ca eu am fost inginer inainte de a fi avocat asa ca pricep mai greu:
1. Cand si care instanta a calificat litigiul ca fiind comercial? Dupa mintea mea instanta a judecat (asa imi reiese si din hotarare) o actiune in raspundere civila delictuala, litigiu care niciodata nu are caracter comercial ci numai civil.
2. din apararea ta, nicu, mie imi rezulta ca s-a invocat (chiar daca nu in terminis si exceptia procesului rau condus exceptie care se refera la faptul ca daca faci dovada ca, odata chemat in litigiul cu finantele, ai fi avut mijloace sa te aperi si sa castigi litigiul, atunci nu se mai poate retine raspunderea ta.
asupra acestei chestii instanta de fond nu s-a pronuntat in nici un fel.
3. de ce hotararea s-a dat cu drept de recurs si nu de apel avand in vedere, dupa cum spuneam, caracterul pur civil al acesteia. Chiar instanta spune ca "Prejudiciul produs societatii de catre parati este dovedit, fapta lor este contrara dispozitiilor legale, fiind ilicita, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta paratilor fiind de asemenea probat. Culpa paratilor in indeplinirea mandatului este dovedita, avand in vedere ca acestia nu au asigurat o buna administrare a societatii pentru realizarea obiectului societatii. " In consecinta instanta constata indeplinite
conditiile de existenta ale raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie asa ca de unde numai recurs?

mai inteleg eu din hotararea asta ca intampinarea voastra a pagubit prin aceea ca era prea lunga si prea stufoasa, imprejurare in care instanta nu a inteles nimic din ea.
SFAT: faceti note scrise la recurs cu liniuta, stii cum Nicu, ca la scoala si cat mai scurt si simplu prezentat totul.
Eu as pune in discutie si calificarea caii de atac bazata pe cele scrise de mine la pct. 3. de mai sus

nicuvar

Post by nicuvar » 26 Sep 2005, 12:21

Cred ca s-a dat numai cu drept de recurs in baza art.282^1:
ART. 282^1
Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, litigii al caror obiect are o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala ...

Recursul l-am depus deja, in 6 iunie. Despre el spuneam ca este stufos. Cel mai bine ar fi sa o iau de la capat. Simplu, scurt si concis.
Cat despre litigiu comercial-civil, povestea este lunga. Eu am insistat sa fie comercial, initial a fost civil, dosarelul meu s-a plimbat pe la toate instantele: judecatorie - tribunal - curte de apel - inalta curte - curte de apel - judecatorie - tribunal. Am avut de toate ... Declinarea competentei, solutionare fond si exceptie, modificarea caii de atac din apel in recurs, casarea sentintei, rejudecare, etc. La fiecare termen se mai schimba c.pr.civ., nimeni nu mai intelegea nimic.

aho

Post by aho » 26 Sep 2005, 12:27

eu zic totusi ca-i comercial.

attorneyatlaw

Post by attorneyatlaw » 26 Sep 2005, 12:32

mai Nicuvar, cand s-a pronuntat hotararea ta de la fond, ca ce spui tu cu caile de atac e in vigoare din 6.07.2005.
inainte era altfel.

nicuvar

Post by nicuvar » 26 Sep 2005, 12:45

Hotararea este data in 13.04.2005, mi s-a comunicat in 25.05.2005, dar art.282^1 era in vigoare si inainte. Asa stiu eu. Asa am patit si eu. Sentinta de la tribunal a fost data cu drept de apel, dar C.A. Timisoara a considerat calea de atac ca recurs, in temeiul art.282^1.

nicuvar

Post by nicuvar » 26 Sep 2005, 13:04

M-am grabit un pic (am corectat dupa ultimele modificari), nu era vorba de 1 miliard ci de "obligatii de plata a unei sume de bani in valoare de pana la 200 milioane".

attorneyatlaw

Post by attorneyatlaw » 26 Sep 2005, 13:43

da, asa e cum zici.
in capul meu insa actiunea in raspundere civila delictuala nu se pupa deloc cu "obligatie de plata a unei sume de bani sau predare a unui bun mobil"

Si tot sustin ca-i actiune pur civila, ce daca reclamantul e SC?

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 36 guests