Hai sa incercam sa nu mai luam lucrurile la modul personal.JOJO wrote:2. Iara ma ingrijoreaza suficienta ta. Oricand ma pot deghiza eu insami in fomista, crede-ma, fara prea mare efort, e suficient doar sa nu ma fardez.![]()
.
onorarii minimale avocati
Mai, corectati-ma daca gresesc: mie, ca avocat, nu-mi diminueaza onorariul. Practic onorariul meu este incasat in momentul in care depun chitanta pentru cheltuieli de judecata.
Ca sa fac o gluma: am platit pentru el si cota de barou si impozitul.
Daca judecatorul diminueaza ceva sunt practic banii investiti de client pentru recuperarea datoriei.
Acuma si clientul se poate duce pentru o somatie de plata si la un avocat ilustru necunoscut care poate are onorariile mai mici, fie la supercabinetul X care practica niste onoraririi de te dau pe spate.
Problema este daca sanctionez partea ca a fost de acord sa dea un onorariu atat de mare.
Ca sa fac o gluma: am platit pentru el si cota de barou si impozitul.

Daca judecatorul diminueaza ceva sunt practic banii investiti de client pentru recuperarea datoriei.
Acuma si clientul se poate duce pentru o somatie de plata si la un avocat ilustru necunoscut care poate are onorariile mai mici, fie la supercabinetul X care practica niste onoraririi de te dau pe spate.
Problema este daca sanctionez partea ca a fost de acord sa dea un onorariu atat de mare.

In decizia CAB 2280/2000, se spune ca aplicand dispozitiile art.274, al.3, Cpc, instanta nu cenzureaza contractul de asistenta juridica, ci doar stabileste in mod corespunzator cuantumul cheltuielilor de judecata.
Dar, pt. ca s-a vorbit de onorariul avocatului, sunt in statutul profesiei ( la art.132) cateva criterii pt. a-l stabili :
a) timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client;
b) natura, noutatea si dificultatea cazului;
c) importanta intereselor in cauza;
d) imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare;
e) notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului;
f) conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului;
g) avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
h) situatia financiara a clientului;
i) constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante.
Noutatea reclama o solutie deosebita, originala;e o situatie cu care nu s-a confruntat nici un alt avocat ori poate ca da, dar nu e ceva cunoscut;in acest caz nu se poate spune de la bun inceput cat timp si ce volum de munca presupune demersul, ori ce dificultati pot aparea pe parcurs, poate noutati si ele.Noutatea subsumeaza ea insasi o parte din criterii.
Pt. a se reflecta in onorariu, evaluarea noutatii se face de la caz la caz, in functie de toate elementele a caror interventie e necesara in rezolvarea cauzei-e o apreciere subiectiva, chiar daca si pt. asta s-ar gasi criterii obiective ( timp, costuri, nevoia de expertize deosebite ori specialisti etc).
In sensul celor discutate pe topic, daca, facand aplicarea art. 274 (3), instanta ar avea drept criterii pe cele din statutul profesiei de av., presupunand ca e vorba de o cauza complexa, care necesita cunostinte serioase din mai multe ramuri de drept ori chiar colaborarea mai multor avocati specializati, credeti ca instanta ar aprecia originalitatea solutiei gasite chiar daca nu s-ar reflecta intr-un timp scurt de solutionare si cheltuielile ar fi mari

Dar, pt. ca s-a vorbit de onorariul avocatului, sunt in statutul profesiei ( la art.132) cateva criterii pt. a-l stabili :
a) timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client;
b) natura, noutatea si dificultatea cazului;
c) importanta intereselor in cauza;
d) imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare;
e) notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului;
f) conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului;
g) avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
h) situatia financiara a clientului;
i) constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante.
Noutatea reclama o solutie deosebita, originala;e o situatie cu care nu s-a confruntat nici un alt avocat ori poate ca da, dar nu e ceva cunoscut;in acest caz nu se poate spune de la bun inceput cat timp si ce volum de munca presupune demersul, ori ce dificultati pot aparea pe parcurs, poate noutati si ele.Noutatea subsumeaza ea insasi o parte din criterii.
Pt. a se reflecta in onorariu, evaluarea noutatii se face de la caz la caz, in functie de toate elementele a caror interventie e necesara in rezolvarea cauzei-e o apreciere subiectiva, chiar daca si pt. asta s-ar gasi criterii obiective ( timp, costuri, nevoia de expertize deosebite ori specialisti etc).
In sensul celor discutate pe topic, daca, facand aplicarea art. 274 (3), instanta ar avea drept criterii pe cele din statutul profesiei de av., presupunand ca e vorba de o cauza complexa, care necesita cunostinte serioase din mai multe ramuri de drept ori chiar colaborarea mai multor avocati specializati, credeti ca instanta ar aprecia originalitatea solutiei gasite chiar daca nu s-ar reflecta intr-un timp scurt de solutionare si cheltuielile ar fi mari




S-a dat citat din Statut aici : sint interzise onorariile minimale, fixe, maxime, recomandate in orice fel de catre organele profesiei sau de avocatii insisi ( in ipoteza fixarii lor de titularul cabinetului sau de avocatii asociati).
In privinta textului art 274 Cpc, acolo este altceva : posibilitatea instantei de a cenzura.
Unii judecatori cenzureaza, altii nu.
In orice caz, a cenzura onorariul inseamna a-l scuti pe paratul cazut in pretentii sa plateasca un onorariu nejustificat de mare (ma rog, apreciat de instanta ca fiind nejustificat de mare).
Clientul care a platit un onorariu mare ramane cu el platit.
Nu si-l mai poate recupera.
Poate face doar contestatie la Barou, daca are motive intemeiate.
Se solutioneaza dupa procedura prevazuta de Statut aceste contestatii.
Prin urmare, eu vad dreptul instantei de a cenzura onorariul avocatului ca un ajutor oferit paratului cazut in pretentii, nicidecum ca o posibilitate a cenzurarii onorariului platit.
Desgur, reclamantul nu si-l mai poate sa si-l recupereze integral, dar deocmadata prevederile art 274 sint in vigoare.
Ele nu afecteaza avocatul insa.
Daca problema onorariilor a fost pusa din punctul de vedere al avocatului (si asa cred, sintem la sectiune"Barou"), atunci raspunsul este ca pe avocati nu ii afecteaza decizia instantei in sensul art 274 Cpc.
Doar pe clientii ii va afecta, acestia ramanand cu un onorariu "nejustificat de mare" platit si imposibil de recuperat mai apoi de la partea cazuta in pretentii.
In privinta textului art 274 Cpc, acolo este altceva : posibilitatea instantei de a cenzura.
Unii judecatori cenzureaza, altii nu.
In orice caz, a cenzura onorariul inseamna a-l scuti pe paratul cazut in pretentii sa plateasca un onorariu nejustificat de mare (ma rog, apreciat de instanta ca fiind nejustificat de mare).
Clientul care a platit un onorariu mare ramane cu el platit.
Nu si-l mai poate recupera.
Poate face doar contestatie la Barou, daca are motive intemeiate.
Se solutioneaza dupa procedura prevazuta de Statut aceste contestatii.
Prin urmare, eu vad dreptul instantei de a cenzura onorariul avocatului ca un ajutor oferit paratului cazut in pretentii, nicidecum ca o posibilitate a cenzurarii onorariului platit.
Desgur, reclamantul nu si-l mai poate sa si-l recupereze integral, dar deocmadata prevederile art 274 sint in vigoare.
Ele nu afecteaza avocatul insa.
Daca problema onorariilor a fost pusa din punctul de vedere al avocatului (si asa cred, sintem la sectiune"Barou"), atunci raspunsul este ca pe avocati nu ii afecteaza decizia instantei in sensul art 274 Cpc.
Doar pe clientii ii va afecta, acestia ramanand cu un onorariu "nejustificat de mare" platit si imposibil de recuperat mai apoi de la partea cazuta in pretentii.
Decizia Curtii Constitutionale nr. 746 din 26 octombrie 2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedura civila
" Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 274 alin. 3 din Codul de procedura civila, cu urmatorul continut: "Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 24 referitoare la dreptul la aparare.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu poate fi retinuta critica potrivit careia textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 51/1995 si ale art. 94 alin. 2 si 3 din Statutul profesiei de avocat, deoarece eventuala necorelare sau contradictie a unor texte de lege nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate.
In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 24 din Constitutie, Curtea constata ca prin Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, a statuat ca nimic nu interzice, in absenta unei prevederi constitutionale exprese, consacrarea prin lege a prerogativei instantei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului avocatial convenit, prin prisma proportionalitatii sale cu amplitudinea si complexitatea activitatii depuse.
O asemenea prerogativa este cu atat mai necesara cu cat respectivul onorariu, convertit in cheltuieli de judecata, urmeaza a fi suportat de partea potrivnica, daca a cazut in pretentii, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa fata de partea potrivnica, care este tert in raport cu conventia de prestare a serviciilor avocatiale, este consecinta insusirii sale de instanta prin hotararea judecatoreasca prin al carei efect creanta dobandeste caracter cert, lichid si exigibil."
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedura civila
" Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 274 alin. 3 din Codul de procedura civila, cu urmatorul continut: "Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 24 referitoare la dreptul la aparare.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu poate fi retinuta critica potrivit careia textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 51/1995 si ale art. 94 alin. 2 si 3 din Statutul profesiei de avocat, deoarece eventuala necorelare sau contradictie a unor texte de lege nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate.
In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 24 din Constitutie, Curtea constata ca prin Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, a statuat ca nimic nu interzice, in absenta unei prevederi constitutionale exprese, consacrarea prin lege a prerogativei instantei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului avocatial convenit, prin prisma proportionalitatii sale cu amplitudinea si complexitatea activitatii depuse.
O asemenea prerogativa este cu atat mai necesara cu cat respectivul onorariu, convertit in cheltuieli de judecata, urmeaza a fi suportat de partea potrivnica, daca a cazut in pretentii, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa fata de partea potrivnica, care este tert in raport cu conventia de prestare a serviciilor avocatiale, este consecinta insusirii sale de instanta prin hotararea judecatoreasca prin al carei efect creanta dobandeste caracter cert, lichid si exigibil."
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 27 guests