spete civil pt inm
-
leustean
-
aho
-
leustean
-
flaviusnet
-
leustean
Iata o speta, Flaviusnet:
Primus a cumparat de la secundus o casa cu doua etaje, dependinte si garaj subteran.
In fapt, primus a dobandit de la un neproprietar (secundus nu era proprietar), dar acest lucru nu era cunoscut de catre cumparator.
Actul a fost incheiat in februarie 1944 in forma autentica, iar pretul s-a platit la momentul incheierii actului.
In anul 1954, primus decedeaza si casa a trecut in patrimoniul unicului sau mostenitor, tertius.
Acesta a primit bunul cu toate ca stia de faptul ca acesta apartinea lui quartius.
In tot acest timp, quartius a locuit in aceeasi localitate unde se afla bunul.
In anul 1966 quartius a introdus actiune in revendicare impotriva lui primus, prin care a solicitat readucerea casei in patrimoniul sau.
Paratul s-a aparat invocand faptul ca a stapanit impreuna cu tatal sau mai mult de 20 de ani, fapt ce duce la paralizarea actiunii in revendicare a lui quartius.
Instanta a respins actiunea lui quartius.
1.Ce reprezinta actiunea in revendicare a lui quartius fata de posesia lui tertius?
2. Ce invoca in apararea sa terius?
3. Ce conditii trebuie sa indeplineasca tertius pentru a putea beneficia de aceasta aparare?
4. In ce ipoteza ne aflam?
5. Considerati solutia instantei intemeiata? Argumnetati.
6. Care sint efectele prescriptiei achizitive?
Fara cartea pe genunchi.
Primus a cumparat de la secundus o casa cu doua etaje, dependinte si garaj subteran.
In fapt, primus a dobandit de la un neproprietar (secundus nu era proprietar), dar acest lucru nu era cunoscut de catre cumparator.
Actul a fost incheiat in februarie 1944 in forma autentica, iar pretul s-a platit la momentul incheierii actului.
In anul 1954, primus decedeaza si casa a trecut in patrimoniul unicului sau mostenitor, tertius.
Acesta a primit bunul cu toate ca stia de faptul ca acesta apartinea lui quartius.
In tot acest timp, quartius a locuit in aceeasi localitate unde se afla bunul.
In anul 1966 quartius a introdus actiune in revendicare impotriva lui primus, prin care a solicitat readucerea casei in patrimoniul sau.
Paratul s-a aparat invocand faptul ca a stapanit impreuna cu tatal sau mai mult de 20 de ani, fapt ce duce la paralizarea actiunii in revendicare a lui quartius.
Instanta a respins actiunea lui quartius.
1.Ce reprezinta actiunea in revendicare a lui quartius fata de posesia lui tertius?
2. Ce invoca in apararea sa terius?
3. Ce conditii trebuie sa indeplineasca tertius pentru a putea beneficia de aceasta aparare?
4. In ce ipoteza ne aflam?
5. Considerati solutia instantei intemeiata? Argumnetati.
6. Care sint efectele prescriptiei achizitive?
Fara cartea pe genunchi.
-
sofia
Nu se pune problema sa ghicesti.leustean wrote:Sfinte doamne, dar ce am zis? Glumeam, ziceam ca la un examen nu se poate crea o situatie de genul asta, ca TU, candidat cu morcovul cat sfecla, sa mai si ghicesti daca la Cucuietii din Deal se aplica cutare sau cutare lege. Nu radeam de nimeni.
M-ai inteles gresit.
In facultate ai invatat cu siguranta sistemele de publicitate si zonele in care se aplica sistemul de publicitatea prin registrele de transcriptiuni si inscriptiuni si cele in care se aplica sistemul de publicitate prin cartile funciare.
Este foarte important sa stii, pentru ca in zonele de carte funciara inscrierile aveau efect constitutiv de drepturi.
La examen insa nu va fi asa complicat cum pare, pentru ca daca in speta se vorbeste despre carti funciare anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 7/1996 (legea cadastrului), stii ca se aplica Decretul Lege nr. 115/1938.
Recent ICCJ s-a pronuntat asupra unui recurs in interesul legii, aratand ca "actiunile de carte funciara (in prestatie tabulara si in rectificare tabulara), avand ca obiect inscrierea in cartea funciara a unor drepturi reale imobiliare prevazute in acte juridice valabil incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 7/1996, sunt guvernate de dispozitiile legii vechi, respectiv de Decretul-lege nr. 115/1938. "
Decizia o poti citi aici: http://www.scj.ro/Decizii%20SU%5CDecizi ... 02005.html
-
sofia
Si astea sunt prevederile referitoare la uzucapiune, care se aplica in zonele de carte funciara:
"ART. 27
In cazul cand s-au inscris fara cauza legitima, drepturi reale, care pot fi dobandite in temeiul uzucapiunii, ele vor ramane valabil dobandite, daca titularul dreptului le-a posedat cu buna-credinta, potrivit legii, timp de 10 ani.
ART. 28
Cel ce a posedat un bun nemiscator in conditiunile legii, timp de 20 ani, dupa moartea proprietarului inscris in cartea funciara, va putea cere inscrierea dreptului uzucapat.
De asemenea, va putea cere inscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemiscator in conditiunile legii, timp de 20 ani, socotiti de la inscrierea in cartea funciara a declaratiunii de renuntare la proprietate.
ART. 29
Regulile privitoare la prescriptiune se vor aplica prin asemanare la socotirea termenelor de uzucapiune, precum si la intreruperea si suspendarea ei."-DL 115/1938
"ART. 27
In cazul cand s-au inscris fara cauza legitima, drepturi reale, care pot fi dobandite in temeiul uzucapiunii, ele vor ramane valabil dobandite, daca titularul dreptului le-a posedat cu buna-credinta, potrivit legii, timp de 10 ani.
ART. 28
Cel ce a posedat un bun nemiscator in conditiunile legii, timp de 20 ani, dupa moartea proprietarului inscris in cartea funciara, va putea cere inscrierea dreptului uzucapat.
De asemenea, va putea cere inscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemiscator in conditiunile legii, timp de 20 ani, socotiti de la inscrierea in cartea funciara a declaratiunii de renuntare la proprietate.
ART. 29
Regulile privitoare la prescriptiune se vor aplica prin asemanare la socotirea termenelor de uzucapiune, precum si la intreruperea si suspendarea ei."-DL 115/1938
-
leustean
Multumesc, Sofia, recitisem si eu Decretul pe care nu l-am folosit in viata mea si de existenta caruia uitasem cu desavarsire, jur.
Nici nu mi-am dat seama in momentul in care am citit speta ca ar putea fi vorba despre el, era un amanunt (important, iata), care mi-a scapat.
Ma mir ca altii si-au putut da seama, mai ales ca nu se facea in speta nici o aluzie la asta.
Poiate sinteti mai tinerei si cu memoria mai buna.
Eu unul, recunosc, m-am gandit la Codul Civil si atat.
In plus, daca nu ar fi fost vorba sa se mai specifice si Timisoara, zau ca habar nu aveam unde este Lipova.
Poate voi stiti, sinteti fericiti.
Dar ma gandeam ca la un examen nu pot fi chichite ca acestea, ar fi rau-voitoare.
Si chiar daca ar da, e bine ca am revazut problema.
Multumesc.
Nici nu mi-am dat seama in momentul in care am citit speta ca ar putea fi vorba despre el, era un amanunt (important, iata), care mi-a scapat.
Ma mir ca altii si-au putut da seama, mai ales ca nu se facea in speta nici o aluzie la asta.
Poiate sinteti mai tinerei si cu memoria mai buna.
Eu unul, recunosc, m-am gandit la Codul Civil si atat.
In plus, daca nu ar fi fost vorba sa se mai specifice si Timisoara, zau ca habar nu aveam unde este Lipova.
Poate voi stiti, sinteti fericiti.
Dar ma gandeam ca la un examen nu pot fi chichite ca acestea, ar fi rau-voitoare.
Si chiar daca ar da, e bine ca am revazut problema.
Multumesc.
-
sofia
Eu locuiesc intr-o zona de carte funciara, asa ca mi-a fost mai usor sa sesizez.
In plus, totul pare mai simplu si mai clar in cazul publicitatii prin cartile funciare.
La examen ar trebui sa se dea spete clare dar poti avea si surprize.
Recent, ICCJ s-a pronuntat intr-un recurs in interesul legii in sensul ca schimbarea incadrarii juridice prin incheiere nu atrage incompatibilitatea judecatorului. Ei bine, la unul dintre examenel de anul trecut pentru intrarea in magistratura, s-a punctat o solutie total diferita de cea retinuta ca fiind corecta de Sectiile Unite ale ICCJ.
In plus, totul pare mai simplu si mai clar in cazul publicitatii prin cartile funciare.
La examen ar trebui sa se dea spete clare dar poti avea si surprize.
Recent, ICCJ s-a pronuntat intr-un recurs in interesul legii in sensul ca schimbarea incadrarii juridice prin incheiere nu atrage incompatibilitatea judecatorului. Ei bine, la unul dintre examenel de anul trecut pentru intrarea in magistratura, s-a punctat o solutie total diferita de cea retinuta ca fiind corecta de Sectiile Unite ale ICCJ.
-
lupica
-
nunuti
@speta propusa de leustean
Incerc sa fiu fair play si sa nu trag cu ochiul la carti , conform indicatiilor, asa ca pot da doar urmatoarele raspunsuri:
1. nu inteleg intrebarea...? inceput promitator
2. tertius invoca dobandirea proprietatii prin uzucapiunea prescurtata de 10/20 ani, in speta 20
3. sa aiba just titlu, buna credinta, posesie continua, netulburata,publica si sub nume de proprietar timp de 20 de ani
4. Nu este indeplinita conditia bunei-credinte din partea lui tertius. ca sa opereze uzucapiunea invoacata ar trebui ca atat tertius, cat si primus sa fi fost de buna credinta. Din speta rezulta ca tertius cunostea calitatea de prorpietar al lui quartius. In consecinta nu poate beneficia de uzucapiunea prescurcata, ci doar de cea de 30 de ani...
5. Nu, pentru cele expuse mai sus
6. Dobandirea proprietatii sau al altui drept real (ps..nu prea am mai citit civil in ultima vreme) :?
Incerc sa fiu fair play si sa nu trag cu ochiul la carti , conform indicatiilor, asa ca pot da doar urmatoarele raspunsuri:
1. nu inteleg intrebarea...? inceput promitator
2. tertius invoca dobandirea proprietatii prin uzucapiunea prescurtata de 10/20 ani, in speta 20
3. sa aiba just titlu, buna credinta, posesie continua, netulburata,publica si sub nume de proprietar timp de 20 de ani
4. Nu este indeplinita conditia bunei-credinte din partea lui tertius. ca sa opereze uzucapiunea invoacata ar trebui ca atat tertius, cat si primus sa fi fost de buna credinta. Din speta rezulta ca tertius cunostea calitatea de prorpietar al lui quartius. In consecinta nu poate beneficia de uzucapiunea prescurcata, ci doar de cea de 30 de ani...
5. Nu, pentru cele expuse mai sus
6. Dobandirea proprietatii sau al altui drept real (ps..nu prea am mai citit civil in ultima vreme) :?
-
nunuti
Dar dupa ca citesc civilul!!! (again)-
parole
Imi pare straniu ca in decizia de recurs nu se invoca art. 27 sau urm din D.L. 115/1938 ca temei legal pentru dobandirea dreptului real prin uzucapiune, desi voi vorbiti de aplicarea sistemului de publicitate prin cartile funciare.
Datele din speta sunt oricum lacunare.
Daca ne raportam la D-L atunci ar fi important de stiut cand se implineste termenul de uzucapiune, caci daca se implineste dupa data intrarii in vigoare a Deciziei ministrului justitiei prin care se generalizeaza aplicarea Legii 7/1996 prin constituirea de carti funciare nedefinitive, iar asta este candva prin 1999, atunci devin incidente dispozitiile din Codul Civil relative la uzucapiune.
Oricum si eu spun ca decizia este gresita deoarece dreptul de superficie cuprinde dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii si dreptul de folosinta numai asupra terenului pe care sunt amplasate acestea. Pentru accesul catre drum public si pentru o eficienta exploatare a cladirii se putea invoca cel mult uzucaparea unei servitutii de trecere in baza unei posesii exercitate cu un animus corespunzator unei servitutii aparente si continue ori dobandirea unui drept legal de trecere in conditiile art 616-619 C.Civ.
Nici pe departe nu se poate recunoaste in situatia de fata dobandirea unui drept de superficie, deci si a unui drept de folosinta, asupra unei suprafete de pamant ce depaseste 6000 mp.
In plus, daca mergem pe aplicarea Decretului 115/1938 inseamna ca acel drept de superficie a fost inscris in cartea funciara fara o cauza legitima. Ma intreb totusi in baza carei cauze, in baza actului de adjudecare a cladirii? Si daca cel care inscrie dreptul real pe baza unei cauze nelegitime, fiind constient ca actul de adjudecare ii confera doar un drept de proprietate asupra cladirii si nu si un drept asupra terenului, de ce nu si-ar inscrie in cartea funciara un drept de proprietate asupra terenului, si nu unul de superficie?
Iar daca gasim incidente dispozitiile din Codul Civil referitoare la uzucapiune atunci nu avem just titlu pt uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani pentru dobandirea dreptului real asupra terenului si nu este implinit nici termenul de 30 de ani pt uzucapiunea lunga.
Mai mult cred ca nu putem vorbi nici macar de o posesie veritabila in lipsa unui just titlu si in lipsa unui fapt prin care sa opereze intervertirea precaritatii in posesie. Proprietarii constructiei stapaneau constructia si implicit terenul de sub ea, dar si terenul aferent constructiei in temeiul unui act de adjudecare ce le recunostea doar un drept de proprietate asupra cladirii. Intentia cu care se stapaneste un bun rezida in titlul care consfinteste dreptul ce se exercita asupra acelui bun. Iar asupra terenului eu vad doar o simpla detentie precara in baza ingaduintei adevaratului proprietar, detentie ce poate fi intervertita numai prin cele 4 moduri legale prevazute limitativ in art. 1858 din care cel de la punctul 2 este singurul aplicabil in speta. Mai mult punctul 2 implica si reaua-credinta, deci inerent si discutia gliseaza spre uzucapiunea lunga ceea ce ne intoarce din nou la termenul de 30 de ani neimplinit in speta.
In fapt as fi inclinat spre o concesionare ori recunoasterea unui drept de superficie si a unui drept legal de trecere. De ce a unui drept de superficie? Pentru ca de cele mai multe ori se considera in doctrina si in jurisprudenta ca instrainarea proprietatii unei cladiri presupune, in lipsa unei clauze exprese referitoare la dreptul de proprietate asupra terenului, si un drept de folosinta asupra acestuia din urma imobil. Situatia este identica in ipoteza instrainarii unei case si a unui teren prin inscris sub semnatura privata daca se considera ca nulitatea absoluta pentru lipsa formei autentice afecteaza numai partial contractul sub aspectul instrainarii terenului.
Datele din speta sunt oricum lacunare.
Daca ne raportam la D-L atunci ar fi important de stiut cand se implineste termenul de uzucapiune, caci daca se implineste dupa data intrarii in vigoare a Deciziei ministrului justitiei prin care se generalizeaza aplicarea Legii 7/1996 prin constituirea de carti funciare nedefinitive, iar asta este candva prin 1999, atunci devin incidente dispozitiile din Codul Civil relative la uzucapiune.
Oricum si eu spun ca decizia este gresita deoarece dreptul de superficie cuprinde dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii si dreptul de folosinta numai asupra terenului pe care sunt amplasate acestea. Pentru accesul catre drum public si pentru o eficienta exploatare a cladirii se putea invoca cel mult uzucaparea unei servitutii de trecere in baza unei posesii exercitate cu un animus corespunzator unei servitutii aparente si continue ori dobandirea unui drept legal de trecere in conditiile art 616-619 C.Civ.
Nici pe departe nu se poate recunoaste in situatia de fata dobandirea unui drept de superficie, deci si a unui drept de folosinta, asupra unei suprafete de pamant ce depaseste 6000 mp.
In plus, daca mergem pe aplicarea Decretului 115/1938 inseamna ca acel drept de superficie a fost inscris in cartea funciara fara o cauza legitima. Ma intreb totusi in baza carei cauze, in baza actului de adjudecare a cladirii? Si daca cel care inscrie dreptul real pe baza unei cauze nelegitime, fiind constient ca actul de adjudecare ii confera doar un drept de proprietate asupra cladirii si nu si un drept asupra terenului, de ce nu si-ar inscrie in cartea funciara un drept de proprietate asupra terenului, si nu unul de superficie?
Iar daca gasim incidente dispozitiile din Codul Civil referitoare la uzucapiune atunci nu avem just titlu pt uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani pentru dobandirea dreptului real asupra terenului si nu este implinit nici termenul de 30 de ani pt uzucapiunea lunga.
Mai mult cred ca nu putem vorbi nici macar de o posesie veritabila in lipsa unui just titlu si in lipsa unui fapt prin care sa opereze intervertirea precaritatii in posesie. Proprietarii constructiei stapaneau constructia si implicit terenul de sub ea, dar si terenul aferent constructiei in temeiul unui act de adjudecare ce le recunostea doar un drept de proprietate asupra cladirii. Intentia cu care se stapaneste un bun rezida in titlul care consfinteste dreptul ce se exercita asupra acelui bun. Iar asupra terenului eu vad doar o simpla detentie precara in baza ingaduintei adevaratului proprietar, detentie ce poate fi intervertita numai prin cele 4 moduri legale prevazute limitativ in art. 1858 din care cel de la punctul 2 este singurul aplicabil in speta. Mai mult punctul 2 implica si reaua-credinta, deci inerent si discutia gliseaza spre uzucapiunea lunga ceea ce ne intoarce din nou la termenul de 30 de ani neimplinit in speta.
In fapt as fi inclinat spre o concesionare ori recunoasterea unui drept de superficie si a unui drept legal de trecere. De ce a unui drept de superficie? Pentru ca de cele mai multe ori se considera in doctrina si in jurisprudenta ca instrainarea proprietatii unei cladiri presupune, in lipsa unei clauze exprese referitoare la dreptul de proprietate asupra terenului, si un drept de folosinta asupra acestuia din urma imobil. Situatia este identica in ipoteza instrainarii unei case si a unui teren prin inscris sub semnatura privata daca se considera ca nulitatea absoluta pentru lipsa formei autentice afecteaza numai partial contractul sub aspectul instrainarii terenului.
-
ainsof
Din 1944 pana in 1954 cand a decedat primus, nu s-a implinit termenul de prescriptie achizitiva?leustean wrote:Actul a fost incheiat in februarie 1944 in forma autentica, iar pretul s-a platit la momentul incheierii actului.
In anul 1954, primus decedeaza si casa a trecut in patrimoniul unicului sau mostenitor, tertius.
Acesta a primit bunul cu toate ca stia de faptul ca acesta apartinea lui quartius..
-
cyclop
ainsof wrote:Din 1944 pana in 1954 cand a decedat primus, nu s-a implinit termenul de prescriptie achizitiva?leustean wrote:Actul a fost incheiat in februarie 1944 in forma autentica, iar pretul s-a platit la momentul incheierii actului.
In anul 1954, primus decedeaza si casa a trecut in patrimoniul unicului sau mostenitor, tertius.
Acesta a primit bunul cu toate ca stia de faptul ca acesta apartinea lui quartius..
Si io cred tot c-aici e raspunsul...
Ca doar n-o fi murit secundus taman in ianuarie!
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 11 guests