lipsa unei cai de atac pentru incalcarea art. 6 CEDO

Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Crtistina

Post by Crtistina » 10 Oct 2005, 20:28

Pe subiectul asta ar trebui sa ne jucam de-a legiuitorul un pic.
Exact ce intelegi tu (sau Curtea :lol: ) prin cale de atac speciala.

Mai exact ce anume ar trebui sa permita aceasta cale? Oare va fi suficient sa probez ca am petrecut 12 ani intr-un proces cu o casa nationalizata ca sa am castig de cauza? Fizionomia juridica a acestei actiuni, ar fi una in care nu mai trebuie sa demonstrez nici un prejudiciu ?(oricum parerea mea e ca se prezuma, in lumina jurisprudentei CEDO) Oare nu va mai trebui demonstrat nici unu fapt culpabil?

Indraznesc sa cred ca acest ultim aspect este de neinlaturat, pentru ca trebuie sa demonstrezi de ce cazul repsectiv ar fi trebuit sa fie solutionat mai devreme si nu s-a facut.

Oare sa avem de-a face cu o inversare a sarcinii porbei? Dar atunci, iti imaginezi ce s-ar intampla...Cred ca toata lumea ar incerca si varianta asta. Si cine oare sa se ocupe de apararea statului? Cred ca s-ar face un nou departament in MJ. :grin:

dibmar

Post by dibmar » 11 Oct 2005, 01:37

Exemplu:
Art.581 pct.3 "...motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare".
Cine respecta acest termen?Nu esti prejudiciat de dreptul de a ataca ordonanta?Recursul se face in 5 zile ,cum il motivezi daca nu s-a motivat ordonanta?
Cine indrazneste sa ceara "daune interese" in timp ce are un recurs pe rol?

norocel

Post by norocel » 11 Oct 2005, 07:11

Crtistina wrote:Dar atunci, iti imaginezi ce s-ar intampla...Cred ca toata lumea ar incerca si varianta asta. Si cine oare sa se ocupe de apararea statului? Cred ca s-ar face un nou departament in MJ. :grin:
Este interesanta evolutia jurisprudentei Curtii raportat la art. 6 din Conventie.
La inceput dreptul la un proces echitabil, care sa se desfasoare intr-un termen rezonabil, a fost privit ca o garantie pentru exercitiul celorlalte drepturi dar, la un moment dat, s-a interpretat diferit,in sensul ca este un drept independent de celelalte si poate fi privit nu numai sub aspectul procesual (ca o garantie) ci si substantial, material.
Asta ca facut ca multi sa faca cereri la CEDO numai pentru incalcarea art. 6 prin durata excesiva a procesului, indiferent de finalitatea procesului din dreptul intern.
A venit un val de astfel de cereri care nu presupun o analiza prea complexa si in care solutia este clara de la inceput.
Curtea s-a trezit incarcata cu cereri care puneau in evidenta deficiente de sistem ce ar fi trebuit indreptate.
Cred ca din acest motiv, a venit acum in cazul Sloveniei cu hotararea asta in care leaga art. 6 de 13 si impune masuri pozitive pentru a inlatura o deficienta clara de sistem.

Sarcina probei trebuie inversata pentru ca incalcarea dreptului este prezumata prin durata mare a procesului, mai ales cand se vede clar ca s-au incalcat termenele stabilite prin legi interne (asa cum arata si dibmar).
Apoi, vedem cu totii cum se dau termene peste termene, care in mod c;ar sunt imputabile judecatorilor.

In dreptul intern statul este reprezentat de MF.
La CEDO de agenti guvernamentali.

excalibur

Post by excalibur » 12 Oct 2005, 07:57

Cand vor afla oamenii ca pot cere despagubiri pentru ca un proces a durat prea mult, se vor face cereri la CEDO, pe formulare tip, trase la xerox :mrgreen:

ainsof

Post by ainsof » 22 Oct 2005, 13:01

Dupa cat sunt de obedienti romanii, nu prea cred ca se va intampla acest lucru.
Cati avocati ar avea curajul sa apere interesele justitiabilor cand vedem cum nu si le pot apara nici pe ale lor.

dricaru

Post by dricaru » 22 Oct 2005, 20:47

Povesti Norocele
Nu se incalca dpdv al cailor de atac in Romania nici 6 nici 13
Ce am pierdut la CEDO se referea la rec in anulare si durata mare a fondului sau exec silita (CCMC, Ruianu etc)

Restul povestioarelor postate= forma fara fond

ainsof

Post by ainsof » 12 Nov 2005, 08:53

Tu ce crezi Dricarule ca numai hotararile in care a fost Romania condamnata ar trebui sa ne intereseze?
Daca CEDO are o practica noua cu privire la un stat, o va aplica si cu privire la alte state daca se afla intr-o situatie similara.

dricaru

Post by dricaru » 13 Nov 2005, 21:57

Nu, sarmanul meu prieten, nu doar astea...
Numai ca in legislatzia noastra sunt extrem de multe cai de atac, poate prea multe.
De aceea nu se pune problema unei astfel de incalcari a CEDO

Repet...mesajelele postate anterior st doar vorbulitze apte doar sa creasca nr stelutelor ca urmare a cantitatii mesajelor

ainsof

Post by ainsof » 14 Nov 2005, 09:01

Vrei sa spui ca Romania nu a fost condamnata la CEDO pe motiv ca s-a constat ca nu exista o cale eficienta de atac?
Eu iti spun ca exista astfel de hotarari pronuntate impotriva Romaniei.

Driq, poate ca esti tu bun la penal, cum spun unii pe forum, dar ai un caracter distructiv.
Arunci vorbe in doi peri, esti mereu nervos si parca te-ar deranja ca exista forumul asta.
Care-i problema ta?
Spune ce te deranjeaza in asa fel incat sa inteleg si eu.

dricaru

Post by dricaru » 14 Nov 2005, 17:24

Au fost alte incalcari.
Cunosc bine hot impotriva Romaniei si nu st urechist. Chiar le-am citit binishor.
Sa nu confundam insa lipsa cailor de atac impotriva hotaririlor judecatoresti cu lipsa accesului la justitie....

E niste chestii grele in hotaririle CEDO :-x :-x :-x :evil:

ainsof

Post by ainsof » 14 Nov 2005, 18:03

Ma bucur ca te-am prin in online.
Citeste si spune-mi daca iti mai mentii punctul de vedere.

HOTARAREA din 29 martie 2000
in cauza Rotaru impotriva Romaniei

III. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 13 din conventie



64. Reclamantul a aratat ca absenta oricarei forme de atac in fata unei instante nationale, care sa dispuna anularea fisierului ce continea date privitoare la persoana sa si a datelor inexacte, este contrara art. 13.
&...&...&...&...&...&...&...&...&...&...&...&...&...&...&...&....
68. Curtea constata ca cererea reclamantului privind detinerea de date privind viata personala, in scop de arhivare si utilizare, cu incalcarea art. 8 din conventie, are fara indoiala un caracter intemeiat. Reclamantul trebuia deci sa beneficieze de o cale de atac interna efectiva in sensul art. 13 din conventie.

69. "Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie sa fie neaparat o instanta de judecata. Totusi atributiile si garantiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezinta o deosebita importanta pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (Hotararea Klass si altii mai sus citata, pag. 30, alin. 67).

In plus, atunci cand este vorba despre un sistem secret de supraveghere, un mecanism obiectiv de control poate fi suficient atata timp cat masurile raman secrete. Persoana trebuie sa aiba la indemana o cale de atac numai atunci cand masurile au fost facute publice (Hotararea Klass si altii mai sus citata, pag. 31, alin. 70 - 71).

70. In cauza Guvernul a sustinut ca reclamantul putea introduce o actiune intemeiata pe art. 54 din Decretul nr. 31/1954. Curtea apreciaza ca aceasta aparare nu poate fi retinuta.

In primul rand, Curtea constata ca art. 54 din decret deschide calea unei actiuni in justitie cu caracter general, care are ca scop apararea drepturilor nepatrimoniale incalcate. Or, Curtea de Apel Bucuresti a aratat in Hotararea din 25 noiembrie 1997 ca S.R.I. era abilitat de lege sa detina informatii cu privire la reclamant, provenite din dosarele fostelor servicii de informatii.

In al doilea rand, Guvernul nu a putut prezenta Curtii vreo hotarare pronuntata in dreptul intern care sa constituie jurisprudenta in materie. El nu a demonstrat deci ca o astfel de cale de atac ar fi fost efectiva. Prin urmare, exceptia preliminara invocata de Guvern va fi respinsa.

71. In ceea ce priveste mecanismul creat prin Legea nr. 187/1999, presupunand ca s-ar fi infiintat consiliul prevazut, Curtea constata ca nici dispozitiile invocate de Guvernul parat si nici vreo alta prevedere a acestei legi nu permit contestarea detinerii de catre agentii de stat a datelor cu privire la viata particulara a unei persoane sau contestarea veridicitatii acestor informatii. Sistemul de control instituit de art. 15 si 16 nu vizeaza decat divulgarea de informatii cu privire la identitatea unor colaboratori si agenti ai Securitatii.

72. Alte informatii cu privire la alte dispozitii din dreptul roman care sa permita contestarea detinerii de catre serviciile de informatii a unor date referitoare la viata privata a reclamantului sau contestarea veridicitatii acestor informatii nu au fost furnizate Curtii.

73. Prin urmare, Curtea constata ca reclamantul a fost victima incalcarii art. 13.

IV. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 din conventie



74. Reclamantul a sustinut ca nesolutionarea de catre instante a cererilor privind despagubirile civile si cheltuielile de judecata a reprezentat o atingere a "dreptului la instanta", incalcandu-se astfel dispozitiile art. 6 din conventie, care prevede urmatoarele:

"1. Orice persoana are dreptul la judecarea intr-un termen rezonabil a cauzei sale (...) de catre o instanta (...) care va hotari (...) asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)."

75. Guvernul nu s-a pronuntat in aceasta privinta.

76. Comisia a decis sa examineze acest capat de cerere din punctul de vedere al obligatiei mai generale impuse de art. 13 de a oferi o cale de atac efectiva care sa permita introducerea unor cereri privind incalcarile conventiei.

77. Curtea observa ca, pe langa aspectele referitoare la absenta unei cai de atac care sa permita solutionarea cererii de modificare sau distrugere a fisierului continand datele personale ale reclamantului, acesta se plange si de faptul ca, desi a solicitat despagubiri civile si restituirea cheltuielilor de judecata, Curtea de Apel Bucuresti nu s-a pronuntat cu privire la aceste capete de cerere.

78. Nu exista nici un dubiu asupra caracterului civil, in sensul art. 6 alin. 1, al cererii de acordare a despagubirilor civile si cheltuielilor de judecata, iar Curtea de Apel Bucuresti era competenta sa se pronunte cu privire la acestea (Hotararea Robins impotriva Regatului Unit din 23 septembrie 1997, Culegere 1997-V, pag. 1809, alin. 29).

Prin urmare, Curtea apreciaza ca omisiunea Curtii de Apel Bucuresti de a examina aceasta cerere a adus atingere dreptului reclamantului la un proces echitabil in sensul art. 6 alin. 1 (Hotararea Ruiz Torija impotriva Spaniei din 9 decembrie 1994, seria A nr. 303-A, pag. 12, alin. 30).

79. A existat deci si o incalcare a art. 6 alin. 1 din conventie.

dricaru

Post by dricaru » 14 Nov 2005, 20:50

Nu era nevoie sa-mi citezi din speta lu Rotaru legionaru ci trebuia doar sa amintesti de ea deoarece imi este f familiara.

Te rog sa te uitzi mai bine la mesajul meu anterior.

norocel

Post by norocel » 15 Nov 2005, 07:06

Daca ceilalti nu te inteleg poate ar trebui sa iei in calcul si varianta ca ai putea avea ceva deficiente de comunicare. :cafea:

Ca sa il citez pe Marius, prietenul meu, te salut cu respect!

dricaru

Post by dricaru » 15 Nov 2005, 16:25

Bine.

ainsof

Post by ainsof » 16 Nov 2005, 07:11

Ca sa avem o discutie constructiva dovedeste ca stii ce spui si nu te lauzi doar ca stii si spune ce intelege CEDO prin cale de atac si cand lipsa caii de atac se discuta pe art. 6 si cand pe 13 din Conventie?
Dupa felul in care te-ai exprimat eu am convingerea ca tu confunzi notiunea de cale de atac din dreptul intern cu notiunea de cale de atac folosita de Curtea Europeana.

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 38 guests