Conventia de Armistitiu
-
elutza
Conventia de Armistitiu
Ma poate ajuta cineva cu textul Conventiei de Armiastitiu din 12.09.1944? Multumesc :)
-
serafim
Armistitiul semnat de Romania cu statele Natiunilor Unite a fost un document impus de Moscova. Prevederile lui stipulau influenta pe care Uniunea Sovietica urma sa o detina in politica si economia romaneasca. Aceasta era consecinta ocuparii teritoriului romanesc de catre Armata Rosie.
Conventia de Armistitiu
La 12 septembrie 1944, Romania semneaza Conventia de Armistitiu cu Puterile Aliate (Uniunea Sovietica, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii), la Moscova. Documentul este semnat din insarcinarea guvernului Romaniei si a Inaltului Comandament al Romaniei, de Lucretiu Patrascanu (ministru de stat si ministru al Justitiei), principele Barbu Stirbey, liderul Partidului National Taranesc Ghita Popp si generalul Dumitru Damaceanu (adjutant al regelui Mihai I). Din partea Puterilor Aliate, documentul este parafat de un singur oficial, maresalul sovietic Rodion Malinowski. Gestul este simbolic pentru continutul Conventiei de Armistitiu.
MARCA SOVIETICA. Intregul text al Conventiei de Armistitiu, inclusiv anexele, stabileste influenta pe care Uniunea Sovietica o va detine in afacerile interne ale Romaniei. Fiind un armistitiu, prevederile lui sunt in mare majoritate militare (eliberarea prizonierilor de razboi sovietici si transportarea lor in URSS; predarea ca trofee de razboi a materialelor de razboi germane; restituirea catre URSS a tuturor bunurilor stramutate de pe teritoriul ei in timpul razboiului etc.). Inaltul Comandament Aliat, caruia ii este alaturat in paranteze cuvantul Sovietic urmeaza a comanda trupele romanesti, devenite aliate. Conventia mai stabileste infiintarea unei Comisii Aliate de Control, desigur si aceasta sovietica care va coordona administratia romaneasca pana la incheierea Tratatului de Pace.
ASPECTE NEFASTE PENTRU ROMANIA. Puterile Aliate, in speta Uniunea Sovietica, au recunoscut faptul ca Romania a declarat razboi Germaniei si Ungariei la 24 august 1944. Conventia obliga insa Romania sa participe la razboi cu "nu mai putin de 12 divizii de infanterie, impreuna cu serviciile tehnice auxiliare". Acestea urmau a actiona sub "conducerea generala a Inaltului Comandament Aliat (Sovietic)". Romania mai este obligata sa asigure pe propria sa cheltuiala libera miscare a trupelor aliate (nu erau decat trupe sovietice) pe intreg teritoriul tarii. Romania a fost obligata, ca tara invinsa, sa recunoasca granita cu URSS stabilita in iunie 1940 prin ultimatumurile sovietice, precum si sa plateasca imense desbagubiri de razboi.
CASTIGUL. Singurul lucru pe care Romania l-a obtinut la 12 septembrie 1944 a fost anularea Dictatului de la Viena. Guvernele Aliate hotarau ca "Arbitrajul de la Viena este nul si neavenit". Dar si in aceasta privinta Romania era tinuta in sah. Intr-o paranteza se specifica ca: Transilvania sau "cea mai mare parte a ei urma sa fie restituita Romaniei, sub conditia confirmarii prin Tratatul de Pace". Modaliatatea in care Guvernul Romaniei urma sa "colaboreze" cu Comisia Aliata de Control (Sovietica) putea determina revenirea totala sau partiala a nord-vestului Transilvaniei.
CAPITULARE
"Conventia (...) a reprezentat o veritabila capitulare militara, politica si economica fata de URSS. Capitulare militara, fiindca cea mai mare parte a trupelor romane au devenit subordonate comandamentului sovietic (...); politica, deoarece s-a acceptat cedarea Basarabiei si Bucovinei catre rusi (...)"
Conventia de Armistitiu
La 12 septembrie 1944, Romania semneaza Conventia de Armistitiu cu Puterile Aliate (Uniunea Sovietica, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii), la Moscova. Documentul este semnat din insarcinarea guvernului Romaniei si a Inaltului Comandament al Romaniei, de Lucretiu Patrascanu (ministru de stat si ministru al Justitiei), principele Barbu Stirbey, liderul Partidului National Taranesc Ghita Popp si generalul Dumitru Damaceanu (adjutant al regelui Mihai I). Din partea Puterilor Aliate, documentul este parafat de un singur oficial, maresalul sovietic Rodion Malinowski. Gestul este simbolic pentru continutul Conventiei de Armistitiu.
MARCA SOVIETICA. Intregul text al Conventiei de Armistitiu, inclusiv anexele, stabileste influenta pe care Uniunea Sovietica o va detine in afacerile interne ale Romaniei. Fiind un armistitiu, prevederile lui sunt in mare majoritate militare (eliberarea prizonierilor de razboi sovietici si transportarea lor in URSS; predarea ca trofee de razboi a materialelor de razboi germane; restituirea catre URSS a tuturor bunurilor stramutate de pe teritoriul ei in timpul razboiului etc.). Inaltul Comandament Aliat, caruia ii este alaturat in paranteze cuvantul Sovietic urmeaza a comanda trupele romanesti, devenite aliate. Conventia mai stabileste infiintarea unei Comisii Aliate de Control, desigur si aceasta sovietica care va coordona administratia romaneasca pana la incheierea Tratatului de Pace.
ASPECTE NEFASTE PENTRU ROMANIA. Puterile Aliate, in speta Uniunea Sovietica, au recunoscut faptul ca Romania a declarat razboi Germaniei si Ungariei la 24 august 1944. Conventia obliga insa Romania sa participe la razboi cu "nu mai putin de 12 divizii de infanterie, impreuna cu serviciile tehnice auxiliare". Acestea urmau a actiona sub "conducerea generala a Inaltului Comandament Aliat (Sovietic)". Romania mai este obligata sa asigure pe propria sa cheltuiala libera miscare a trupelor aliate (nu erau decat trupe sovietice) pe intreg teritoriul tarii. Romania a fost obligata, ca tara invinsa, sa recunoasca granita cu URSS stabilita in iunie 1940 prin ultimatumurile sovietice, precum si sa plateasca imense desbagubiri de razboi.
CASTIGUL. Singurul lucru pe care Romania l-a obtinut la 12 septembrie 1944 a fost anularea Dictatului de la Viena. Guvernele Aliate hotarau ca "Arbitrajul de la Viena este nul si neavenit". Dar si in aceasta privinta Romania era tinuta in sah. Intr-o paranteza se specifica ca: Transilvania sau "cea mai mare parte a ei urma sa fie restituita Romaniei, sub conditia confirmarii prin Tratatul de Pace". Modaliatatea in care Guvernul Romaniei urma sa "colaboreze" cu Comisia Aliata de Control (Sovietica) putea determina revenirea totala sau partiala a nord-vestului Transilvaniei.
CAPITULARE
"Conventia (...) a reprezentat o veritabila capitulare militara, politica si economica fata de URSS. Capitulare militara, fiindca cea mai mare parte a trupelor romane au devenit subordonate comandamentului sovietic (...); politica, deoarece s-a acceptat cedarea Basarabiei si Bucovinei catre rusi (...)"
-
serafim
LEGE Nr. 91 din 9 februarie 1945
pentru infiintarea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice
EMITENT: REGELE MIHAI
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 33 din 10 februarie 1945
MIHAI I,
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Romaniei,
toti de fata si viitori, sanatate:
Asupra raportului ministrilor Nostri,
secretari de Stat la Departamentele Finantelor si Economiei Nationale cu Nr. 184.233 din 6 Februarie 1945,
In baza dispozitiunilor inaltului decret regal Nr. 1626 din 31 August 1944;
Vazand jurnalul Consiliului de Ministri Nr. 203 din 1945,
Am decretat si decretam:
DECRET-LEGE
pentru infiintarea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice
ART. 1
Se infiinteaza, pe data publicarii prezentului decret-lege, Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.), persoana juridica de drept public, care va functiona sub autoritatea tutelara a Ministerului Finantelor.
ART. 2
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice are urmatoarele atributiuni:
a) Administreaza bunurile mobile si imobile, apartinand persoanelor prevazute de art. 8 din Conventia de Armistitiu din 12 Septemvrie 1944, si anume :
Statele german si ungar, persoanele fizice si juridice de nationalitate germana sau ungara, ori persoanele cu resedinta sau sediul in teritoriul Germaniei sau Ungariei ori in teritoriile ocupate de acestea;
b) Supravegheaza si controleaza administrarea intreprinderilor comerciale sau industriale, al caror capital apartine intr-o proportie de cel putin 20% persoanelor aratate la punctul a);
c) De asemenea va putea supraveghea si controla, numind in acest scop un administrator, si intreprinderile comerciale care au functionat sub controlul financiar netagaduit al persoanelor prevazute la punctul a).
ART. 3
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice numeste, revoca si controleaza pe administratori, custozi si orice alte persoane insarcinate cu operatiunea conservarii, administrarii si exploatarii intreprinderilor si bunurilor prevazute in art. 2 de mai sus.
Vor putea fi numiti administratori si custozi:
a) Functionarii superiori ai intreprinderii, care prezinta toate garantiile de pregatire si moralitate;
b) Persoanele in afara de intreprindere, dar de o competenta recunoscuta in ce priveste administrarea categoriei respective de intreprinderi;
c) Persoane juridice de drept public sau de drept privat dintre acelea controlate de Stat.
Numirea de administratori si custozi se va face de catre consiliul de administratie al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
Revocarea administratorilor si a custozilor numiti in baza prezentei legi, precum si a acelora numiti in baza legilor Nr. 498 din 3 Iulie 1942, Nr. 443 din 2 Septemvrie 1944 si Nr. 644 din 19 Decemvrie 1944, se va face de catre consiliul de administratie pe baza de decizie nemotivata.
ART. 4
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice supravegheaza si controleaza intocmirea bilanturilor si a deciziilor de lichidare a intreprinderilor dela punctele b) si c) din art. 2 de mai sus, urmarind activitatea lor administrativa si economica; hotaraste asupra oportunitatii si modului de lichidare, precum si a intrebuintarii soldului rezultat din instrainare si lichidare, dand autorizatiunile necesare in acest scop.
ART. 5
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va putea, pe cale de deciziune, sa stabileasca norme dupa care sa se desfasoare activitatea comerciala si industriala a intreprinderilor prevazute la art. 2, fie pentru toate intreprinderile, fie numai pentru o parte din ele, precum si sa ia masuri cu privire la conservarea si blocarea bunurilor, drepturilor si intereselor care sunt supuse prevederilor acestei legi.
ART. 6
In legatura cu scopul infiintarii ei, Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice exercita atributiunile rezervate Statului sau organelor sale, astfel cum sunt aratate si inscrise in urmatoarele conventiuni si legi:
a) Conventia de Armistitiu din 12 Septemvrie 1944;
b) Legea Nr. 498 din 3 Iulie 1942 si legea Nr. 443 din 2 Septemvrie 1944, pentru regimul bunurilor supusilor Statelor cu care Romania se gaseste in stare de razboi;
c) Legea Nr. 644 din 19 Decemvrie 1944 si orice legi prezente sau viitoare conferind Statului drepturi in legatura cu cele de mai sus.
ART. 7
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice este autorizata a face prin personalul sau orice control in scriptele oricarei intreprinderi bancare, comerciale, industriale sau oricarei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, pentru a stabili existenta, situatiunea, conditiunile de administrare si conservare a bunurilor care intra in prevederile acestei legi , modul in care se respecta dispozitiunile legale referitoare la aceste bunuri, cat si raspunderile reprezentantilor, titularii intreprinderilor individuale, administratorilor numiti de Stat sau de C.A.S.B.I., precum si a custozilor.
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va putea obliga ca sa se intocmeasca in conditiunile pe care le va crede necesare, bilanturile intreprinderilor si va fi in drept sa stabileasca normele de inregistrare contabile acestor bunuri si a veniturilor si fructelor sale.
De asemenea Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va putea cere in scris, in termenul ce-l va indica, comunicarea de bilanturi, conturi, situatiuni si orice alte informatiuni de orice natura.
Membrii Parchetelor, judecatorii de Judecatorii, prefectii de judet, primarii, reprezentantii Camerelor de comert si industrie, reprezentantii Camerelor agricole si in genere orice persoane fizice sau orice persoane juridice de drept public sau privat, sunt obligate sa se conformeze deciziilor Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, referitoare la identificarea, preluarea, conservarea si administrarea intreprinderilor si bunurilor de orice fel care cad sub prevederile acestei legi.
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va avea posibilitatea de a se adresa direct Ministerului Finantelor, care vor fi obligate a-i da concurs pentru orice inspectie si control.
Ea va putea, de asemenea, sa se adreseze si oricaror alte departamente, pentru ca aceasta sa delege organele de inspectie si control necesare in cazuri speciale.
ART. 8
Pentru indeplinirea insarcinarilor ce-i sunt atribuite, Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va alcatui un buget care se va acoperi din:
a) O subventie data de Ministerul Finantelor;
b) Din diferite venituri ale Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
ART. 9
Cheltuielile de orice natura ale Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice nu sunt supuse dispozitiunilor legii contabilitatii publice si celorlalte legi financiare speciale.
Justificarea lor se face prin aprobarea consiliului de administratie data pe actele sau dovezile din care sa rezulte ca s-au efectuat cheltuielile.
ART. 10
Verificarea conturilor de gestiune ale bugetului se va face de o comisie speciala a Inaltei Curti de Conturi, care va da descarcarea in termen de 15 zile de la expirarea fiecarui trimestru.
Aceasta comisiune va fi constituita prin decizia Ministerului Finantelor si se va compune din 3 consilieri ai Inaltei Curti de conturi, ajutati de referendari desemnati de aceasta Inalta Curte.
ART. 11
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va fi administrata de un consiliu de administratie, compus dintr-un presedinte ales dintre personalitatile cu o competenta recunoscuta, in materie financiara, tehnica sau economica si din 6 membri desemnati dupa cum urmeaza:
a) Cate un delegat al Ministerului Finantelor si al Ministerului Economiei Nationale, ales dintre functionarii superiori ai acestor departamente;
b) Un delegat al Comisiunii Romane pentru aplicarea Armistitiului;
c) Un delegat al Institutului Central de Statistica;
d) Unul dintre administratori si directorul general al Casei de Finantare si Amortizare;
e) Un delegat al Ministerului Muncii dintre functionarii sai superiori.
Toti vor fi numiti prin decret regal la propunerea Ministerului Finantelor.
Deciziile consiliului de administratie se vor lua cu majoritatea membrilor prezenti, fiind obligatorie prezenta a cel putin 4 membri.
In caz de paritate de voturi, votul presedintelui este hotarator.
ART. 12
Consiliul de administratie va putea delega o parte din drepturile sale unui comitet de directie, compus din presedintele Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice si doi membrii, la care vor lua parte cu vot consultativ directorul general sau inlocuitorul sau.
ART. 13
Conducerea si gestiunea zilnica a Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice este incredintata directorului general.
Consiliul de administratie, directorul general sau delegatii acestora, reprezinta Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice in raporturile cu tertele persoane si in fata justitiei, semnand valabil.
Directorul general aproba orice plati in limitele fixate de consiliul de administratie, in cadrul bugetului.
ART. 14
Organizarea si functionarea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, impartirea pe directiuni, servicii si sectiuni, precum si numirile de personal se vor face prin decizia consiliului de administratie, aprobate de Ministerul Finantelor.
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va avea un corp de inspectie si de control.
ART. 15
Incadrarea serviciilor Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice se va face cu functionari publici detasati in acest scop la cererea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, precum si cu functionari particulari detasati in acest scop la cererea Casei, de intreprinderea sau administratia pe langa care functioneaza.
Consiliul de administratie al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va hotari care anume din functionarii actualului Comisariat General al Bunurilor Inamice vor fi detasati la aceasta Casa.
De asemenea, se va putea angaja personal nou, care nu va dobandi calitatea de functionari publici, drepturile lui fiind cele stabilite de legea contractelor de munca.
ART. 16
Consiliul de administratie va putea acorda personalului detasat dela alte departamente sau institutiuni publice indemnizatii pentru activitate exceptionala.
Functionarii particulari detasati dela institutiunile private vor continua a-si primi salarizarea dela institutiunile dela care provin, Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice fiind obligata a restitui acelor institutiuni sumele respective.
Consiliul de administratie va putea acorda si acestor functionari indemnizatii de activitate suplimentara.
Art. 17
Membrii consiliului de administratie si personalul Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice nu vor fi supusi nici unei dispozitiuni legale sau statutare privitor la incompatibilitate, cumul sau plafon de salarizare.
ART. 18
Consiliul de administratie va stabili atributiunile si puterile administratorilor, custozilor, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice de drept public si privat, carora le va da orice fel de delegatiuni.
ART. 19
Administratorii, custozii si orice alte persoane care vor primi o delegatiune, sub orice titlu si in orice calitate din partea Casei, sunt obligati sa intocmeasca un inventar de luare in primire si un raport lunar de activitate pe care il vor depune la sediul Casei in primele 5 zile ale lunii urmatoare celei la care se refera raportul.
Daca in cursul lunii se ivesc imprejurari deosebite ei vor referi imediat Casei.
ART. 20
Salarizarea administratorilor, custozilor, delegatilor de orice fel va fi fixata prin deciziunea consiliului de administratie al Casei.
ART. 21
Pe tot timpul functionarii lor, administratorii, custozii si orice fel de delegat al Casei, carora li se va fi incredintat administrarea, conservarea sau paza vreunui lucru, sunt asimilati din punct de vedere al raspunderii, functionarilor publici.
Daunele constatate vor fi imputate in sarcina lor prin decizia de imputare data de consiliul de administratie, cu aprobarea Ministerului Finantelor, care nu vor putea fi atacate decat cu apel la Curtea de Apel, care urmeaza a-l judeca de urgenta si cu precadere.
Deciziunea de imputare ramasa definitiva constituie titlul executoriu al Casei.
ART. 22
Nici un administrator, custode sau delegat de orice fel nu-si va putea parasi postul - chiar daca i se va primi demisiunea - decat dupa ce va fi predat in intregime inlocuitorului sau bunurile si gestiunea.
ART. 23
Orice neexecutare a cererilor, deciziunilor sau ordinelor date de catre Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, in cazul persoanelor fizice, a membrilor organelor persoanelor juridice, se va pedepsi cu 1-3 ani inchisoare si cu 100.000-5.000.000 lei amenda, pentru persoanele juridice aplicandu-se numai pedeapsa amenzii.
Cand infractorii sunt functionari publici se va aplica art. 213 din codul penal.
Aceleasi sanctiuni se vor aplica si oricarei persoane care va fi sustras sau distrus bunurile care intra in prevederile acestei legi.
Instigatorii la savarsirea infractiunilor prevazute de prezenta lege, complicii si tainuitorii se pedepsesc ca si autorii.
ART. 24
Infractiunile pedepsite de aceasta lege vor fi constatate de membrii Ministerului public de pe langa tribunale, judecatorii de pace, inspectorii sau controlorii financiari, de personalul de inspectie si control al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, precum si de oricare alt ofiter de politie judiciara, delegati sau sesizati in acest scop.
Procesele-verbale incheiate de functionarii Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, pe baza constatarilor facute in registre sau scripte fac dovada pana la proba contrarie.
Cele care constata elementele materiale constituind infractiunea flagranta sunt crezute pana la inscrierea in fals.
Toti ofiterii si agentii de politie judiciara sunt obligati a da concursul lor personalului Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, pentru indeplinirea misiunii lor.
In baza proceselor verbale dresate de persoanele aratate in alineatul prim, Ministerul public deschide actiunea publica, iar in cazuri complicate trimite cazul judecatorului de instructie spre instruire.
Judecatorul de instructie, sesizat in conditiunile alineatului de mai sus va putea dispune detinerea preventiva a inculpatilor.
Mandatul de arestare emis de judecatorul de instructie va fi supus confirmarii tribunalului, in conditiunile prevazute de codul de procedura penala .
In cazul infractiunilor flagrante, Ministerul public, deschizand actiune publica, va putea emite impotriva infractorului in conditiunile art. 206 procedura penala si in forma prevazuta de art. 256 procedura penala, un mandat de arestare si va inainta pe infractor de indata, instantei respective, spre a fi judecat in aceeasi zi sau cel mai tarziu in ziua urmatoare.
Mandatul emis in aceste conditiuni nu este supus confirmarii tribunalului.
In toate celelalte cazuri, infractiunile se judeca de urgenta si cu precadere, de tribunale, dupa procedura prevazuta de legea pentru apararea patrimoniului public.
Hotararile vor fi date cu recurs la Curtea de Apel. Recursurile se vor judeca cu precadere.
Daca infractiunile prevazute in prezenta lege au fost savarsite de cei insarcinati in virtutea oricarui titlu cu conducerea, administrarea sau reprezentarea unei societati sau de orice alt prepus al societatii sau de persoanele numite ca administratori, custozi, delegati de orice fel, pedepsele se vor aplica acestor persoane conform art. 23.
ART. 25
In toate procesele penale pornite pe baza prezentei legi, va fi citata Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
ART. 26
Hotararile instantelor de judecata, ramase definitive se vor executa de indata, chiar inainte de redactarea lor, pe temeiul dispozitivului pronuntat, in conformitate cu art. 327 si 328, punctul 8 procedura penala.
Amenzile penale se vor executa conform art. 54 din codul penal si art. 526 din codul de procedura penala.
ART. 27
Intreprinderile intrand in prevederile art. 2, carora pana in prezent nu li s-au numit administratori, vor putea fi supuse prevederilor acestui decret lege prin deciziunea consiliului de administratie al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
Consiliul de administratie al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va putea decide scoaterea de sub prevederile acestui decret lege a oricarei intreprinderi prevazute la art. 2. al. b) si c).
ART. 28
Vor fi supuse aprobarii Ministerului Finantelor:
a) Bugetul Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice;
b) Numirea directorului general;
c) Normele generale de procedare pentru administrarea bunurilor de tot felul prevazute in prezenta lege;
d) Incadrarea sau scoaterea de sub prevederile prezentei legi a oricarei intreprinderi.
In afara de aceasta, Ministerul Finantelor controleaza in general intreaga activitate a Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
ART. 29
Toate dispozitiunile legale contrarii prezentului decret lege sunt si raman abrogate.
Dat in Bucuresti la 9 Februarie 1945
REGELE MIHAI
Ministerul finantelor,
Mihail Romniceanu
Ministrul economiei nationale,
Dr. A. Leucutia
Raportul d-lor ministri: al finantelor si cel al economiei nationale catre M
.S. Regele.
Sire,
Prin art. 8 al Conventiei de Armistitiu din 12 Septemvrie 1944, intre
Romania pe deoparte si Puterile Aliate pe de alta parte, Romania a fost obligata
sa conserve bunurile tuturor supusilor inamici germani si unguri, precum si ale
tuturor persoanelor de alta nationalitate si chiar romani, care s-ar gasi, fie
in Germania, fie in Ungaria sau in teritoriile ocupate de aceste puteri.
Chiar inainte de semnarea acestei Conventiuni, Romania luase oarecare masuri
pentru blocarea bunurilor inamice, intinzandu-se si la aceste bunuri
dispozitiile legii Nr. 498 din 1942 si punand o serie din ele sub administratii
fortate.
In curand insa, s-a vazut ca aceste masuri nu sunt suficiente, deoarece
administrarea acestor bunuri, ridica o serie de probleme nebanuite la inceput,
de ordin administrativ, contabil si juridic. Rezolvarea acestor probleme reclama
o munca organizata si o pregatire tehnica deosebita, in toate aceste domenii,
lucrand intr-un mediu sustras dela orice alte preocupari sau influiente, decat
acelea ale unei executari stricte a obligatiilor prevazute prin Conventia de
Armistitiu.
Pentru a corespunde la aceste cerinte, am socotit ca executarea art. 8 al
Conventiei de Armistitiu trebuie data unui organism autonom, in masura sa poata
sa-si formeze o doctrina si o jurisprudenta, care sa cuprinda liniile largi si
permanente ale rezolvarii tuturor problemelor ce se vor pune.
Am socotit necesar ca acest nou organ sa fie pus sub autoritatea tutelara a
Ministerului Finantelor, pe langa care functioneaza in momentul de fata Casa de
Finantare si Amortizare, care are in atributiile sale, administrarea intregului
portofoliu de actiuni apartinand Statului si care deci, prin insasi organizatia
sa, este in masura sa dea un concurs activ si rodnic in toata aceasta chestiune.
Totodata, pentru atingerea scopului acestei Case, i s-au conferit toate
drepturile necesare pentru numirea si revocarea sechestrelor, pentru verificarea
gestiunii lor, putand sa se adreseze si justitiei ca reprezentanti ai
intereselor Statului in aceasta materie.
Administrarea Casei este data in seama unui consiliu de administratie,
compus din reprezentantii tuturor departamentelor interesate, precum si ai
Comisiunii Romane pentru Aplicarea Armistitiului si ai Institutului National de
Statistica a carui colaborare si competenta tehnica vor fi indispensabile.
Administratia propriu zisa este data in mana unui director general, care va
avea sub ordinele sale intreg personalul Casei, impartit in primul rand intr-o
Directie administrativa si un serviciu de control, precum si in alte diviziuni,
ce se vor socoti necesare.
Personalul va fi recrutat atat dintre functionarii de Stat disponibili,
precum si din personalul de o pregatire recunoscuta, angajat in afara cadrelor
Statului, pentru a se putea apela in aceasta materie complexa la toate
competentele comerciale si industriale de care am avea nevoie.
In ce priveste persoana sechestrilor, s-au luat toate masurile pentru ca ei
sa aiba pregatirea necesara misiunii lor, introducandu-se si ideea noua ca vor
putea functiona in aceasta calitate pe langa persoane fizice si institutiuni de
Stat, care, prin organizatia lor, vor putea da un concurs pretios in aceasta
materie.
Rolul Ministerului Finantelor va fi redus numai la darea directivelor
generale in interesul superior al Statului, precum si la rezolvarea unor
chestiuni de o deosebita importanta, cum ar fi de exemplu incadrarea sau
scoaterea de sub prevederile art. 8 al Conventiei de Armistitiu a unor anumite
patrimonii.
Credem ca pe aceste baze si intemeiati pe experienta trecutului, se va
ajunge la o organizare care sa corespunda tuturor nevoilor si sa permita in
modul cel mai corect posibil indeplinirea integrala a stipulatiunilor art. 8 al
Conventiei de Armistitiu.
Suntem cu cel mai profund respect,
Sire,
ai Maiestatii voastre,
prea plecati si prea supusi servitori,
Ministrul finantelor,
Mihail Romniceanu
Ministrul economiei nationale,
Dr. A. Leucutia
pentru infiintarea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice
EMITENT: REGELE MIHAI
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 33 din 10 februarie 1945
MIHAI I,
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Romaniei,
toti de fata si viitori, sanatate:
Asupra raportului ministrilor Nostri,
secretari de Stat la Departamentele Finantelor si Economiei Nationale cu Nr. 184.233 din 6 Februarie 1945,
In baza dispozitiunilor inaltului decret regal Nr. 1626 din 31 August 1944;
Vazand jurnalul Consiliului de Ministri Nr. 203 din 1945,
Am decretat si decretam:
DECRET-LEGE
pentru infiintarea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice
ART. 1
Se infiinteaza, pe data publicarii prezentului decret-lege, Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.), persoana juridica de drept public, care va functiona sub autoritatea tutelara a Ministerului Finantelor.
ART. 2
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice are urmatoarele atributiuni:
a) Administreaza bunurile mobile si imobile, apartinand persoanelor prevazute de art. 8 din Conventia de Armistitiu din 12 Septemvrie 1944, si anume :
Statele german si ungar, persoanele fizice si juridice de nationalitate germana sau ungara, ori persoanele cu resedinta sau sediul in teritoriul Germaniei sau Ungariei ori in teritoriile ocupate de acestea;
b) Supravegheaza si controleaza administrarea intreprinderilor comerciale sau industriale, al caror capital apartine intr-o proportie de cel putin 20% persoanelor aratate la punctul a);
c) De asemenea va putea supraveghea si controla, numind in acest scop un administrator, si intreprinderile comerciale care au functionat sub controlul financiar netagaduit al persoanelor prevazute la punctul a).
ART. 3
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice numeste, revoca si controleaza pe administratori, custozi si orice alte persoane insarcinate cu operatiunea conservarii, administrarii si exploatarii intreprinderilor si bunurilor prevazute in art. 2 de mai sus.
Vor putea fi numiti administratori si custozi:
a) Functionarii superiori ai intreprinderii, care prezinta toate garantiile de pregatire si moralitate;
b) Persoanele in afara de intreprindere, dar de o competenta recunoscuta in ce priveste administrarea categoriei respective de intreprinderi;
c) Persoane juridice de drept public sau de drept privat dintre acelea controlate de Stat.
Numirea de administratori si custozi se va face de catre consiliul de administratie al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
Revocarea administratorilor si a custozilor numiti in baza prezentei legi, precum si a acelora numiti in baza legilor Nr. 498 din 3 Iulie 1942, Nr. 443 din 2 Septemvrie 1944 si Nr. 644 din 19 Decemvrie 1944, se va face de catre consiliul de administratie pe baza de decizie nemotivata.
ART. 4
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice supravegheaza si controleaza intocmirea bilanturilor si a deciziilor de lichidare a intreprinderilor dela punctele b) si c) din art. 2 de mai sus, urmarind activitatea lor administrativa si economica; hotaraste asupra oportunitatii si modului de lichidare, precum si a intrebuintarii soldului rezultat din instrainare si lichidare, dand autorizatiunile necesare in acest scop.
ART. 5
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va putea, pe cale de deciziune, sa stabileasca norme dupa care sa se desfasoare activitatea comerciala si industriala a intreprinderilor prevazute la art. 2, fie pentru toate intreprinderile, fie numai pentru o parte din ele, precum si sa ia masuri cu privire la conservarea si blocarea bunurilor, drepturilor si intereselor care sunt supuse prevederilor acestei legi.
ART. 6
In legatura cu scopul infiintarii ei, Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice exercita atributiunile rezervate Statului sau organelor sale, astfel cum sunt aratate si inscrise in urmatoarele conventiuni si legi:
a) Conventia de Armistitiu din 12 Septemvrie 1944;
b) Legea Nr. 498 din 3 Iulie 1942 si legea Nr. 443 din 2 Septemvrie 1944, pentru regimul bunurilor supusilor Statelor cu care Romania se gaseste in stare de razboi;
c) Legea Nr. 644 din 19 Decemvrie 1944 si orice legi prezente sau viitoare conferind Statului drepturi in legatura cu cele de mai sus.
ART. 7
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice este autorizata a face prin personalul sau orice control in scriptele oricarei intreprinderi bancare, comerciale, industriale sau oricarei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, pentru a stabili existenta, situatiunea, conditiunile de administrare si conservare a bunurilor care intra in prevederile acestei legi , modul in care se respecta dispozitiunile legale referitoare la aceste bunuri, cat si raspunderile reprezentantilor, titularii intreprinderilor individuale, administratorilor numiti de Stat sau de C.A.S.B.I., precum si a custozilor.
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va putea obliga ca sa se intocmeasca in conditiunile pe care le va crede necesare, bilanturile intreprinderilor si va fi in drept sa stabileasca normele de inregistrare contabile acestor bunuri si a veniturilor si fructelor sale.
De asemenea Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va putea cere in scris, in termenul ce-l va indica, comunicarea de bilanturi, conturi, situatiuni si orice alte informatiuni de orice natura.
Membrii Parchetelor, judecatorii de Judecatorii, prefectii de judet, primarii, reprezentantii Camerelor de comert si industrie, reprezentantii Camerelor agricole si in genere orice persoane fizice sau orice persoane juridice de drept public sau privat, sunt obligate sa se conformeze deciziilor Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, referitoare la identificarea, preluarea, conservarea si administrarea intreprinderilor si bunurilor de orice fel care cad sub prevederile acestei legi.
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va avea posibilitatea de a se adresa direct Ministerului Finantelor, care vor fi obligate a-i da concurs pentru orice inspectie si control.
Ea va putea, de asemenea, sa se adreseze si oricaror alte departamente, pentru ca aceasta sa delege organele de inspectie si control necesare in cazuri speciale.
ART. 8
Pentru indeplinirea insarcinarilor ce-i sunt atribuite, Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va alcatui un buget care se va acoperi din:
a) O subventie data de Ministerul Finantelor;
b) Din diferite venituri ale Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
ART. 9
Cheltuielile de orice natura ale Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice nu sunt supuse dispozitiunilor legii contabilitatii publice si celorlalte legi financiare speciale.
Justificarea lor se face prin aprobarea consiliului de administratie data pe actele sau dovezile din care sa rezulte ca s-au efectuat cheltuielile.
ART. 10
Verificarea conturilor de gestiune ale bugetului se va face de o comisie speciala a Inaltei Curti de Conturi, care va da descarcarea in termen de 15 zile de la expirarea fiecarui trimestru.
Aceasta comisiune va fi constituita prin decizia Ministerului Finantelor si se va compune din 3 consilieri ai Inaltei Curti de conturi, ajutati de referendari desemnati de aceasta Inalta Curte.
ART. 11
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va fi administrata de un consiliu de administratie, compus dintr-un presedinte ales dintre personalitatile cu o competenta recunoscuta, in materie financiara, tehnica sau economica si din 6 membri desemnati dupa cum urmeaza:
a) Cate un delegat al Ministerului Finantelor si al Ministerului Economiei Nationale, ales dintre functionarii superiori ai acestor departamente;
b) Un delegat al Comisiunii Romane pentru aplicarea Armistitiului;
c) Un delegat al Institutului Central de Statistica;
d) Unul dintre administratori si directorul general al Casei de Finantare si Amortizare;
e) Un delegat al Ministerului Muncii dintre functionarii sai superiori.
Toti vor fi numiti prin decret regal la propunerea Ministerului Finantelor.
Deciziile consiliului de administratie se vor lua cu majoritatea membrilor prezenti, fiind obligatorie prezenta a cel putin 4 membri.
In caz de paritate de voturi, votul presedintelui este hotarator.
ART. 12
Consiliul de administratie va putea delega o parte din drepturile sale unui comitet de directie, compus din presedintele Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice si doi membrii, la care vor lua parte cu vot consultativ directorul general sau inlocuitorul sau.
ART. 13
Conducerea si gestiunea zilnica a Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice este incredintata directorului general.
Consiliul de administratie, directorul general sau delegatii acestora, reprezinta Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice in raporturile cu tertele persoane si in fata justitiei, semnand valabil.
Directorul general aproba orice plati in limitele fixate de consiliul de administratie, in cadrul bugetului.
ART. 14
Organizarea si functionarea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, impartirea pe directiuni, servicii si sectiuni, precum si numirile de personal se vor face prin decizia consiliului de administratie, aprobate de Ministerul Finantelor.
Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va avea un corp de inspectie si de control.
ART. 15
Incadrarea serviciilor Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice se va face cu functionari publici detasati in acest scop la cererea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, precum si cu functionari particulari detasati in acest scop la cererea Casei, de intreprinderea sau administratia pe langa care functioneaza.
Consiliul de administratie al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va hotari care anume din functionarii actualului Comisariat General al Bunurilor Inamice vor fi detasati la aceasta Casa.
De asemenea, se va putea angaja personal nou, care nu va dobandi calitatea de functionari publici, drepturile lui fiind cele stabilite de legea contractelor de munca.
ART. 16
Consiliul de administratie va putea acorda personalului detasat dela alte departamente sau institutiuni publice indemnizatii pentru activitate exceptionala.
Functionarii particulari detasati dela institutiunile private vor continua a-si primi salarizarea dela institutiunile dela care provin, Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice fiind obligata a restitui acelor institutiuni sumele respective.
Consiliul de administratie va putea acorda si acestor functionari indemnizatii de activitate suplimentara.
Art. 17
Membrii consiliului de administratie si personalul Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice nu vor fi supusi nici unei dispozitiuni legale sau statutare privitor la incompatibilitate, cumul sau plafon de salarizare.
ART. 18
Consiliul de administratie va stabili atributiunile si puterile administratorilor, custozilor, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice de drept public si privat, carora le va da orice fel de delegatiuni.
ART. 19
Administratorii, custozii si orice alte persoane care vor primi o delegatiune, sub orice titlu si in orice calitate din partea Casei, sunt obligati sa intocmeasca un inventar de luare in primire si un raport lunar de activitate pe care il vor depune la sediul Casei in primele 5 zile ale lunii urmatoare celei la care se refera raportul.
Daca in cursul lunii se ivesc imprejurari deosebite ei vor referi imediat Casei.
ART. 20
Salarizarea administratorilor, custozilor, delegatilor de orice fel va fi fixata prin deciziunea consiliului de administratie al Casei.
ART. 21
Pe tot timpul functionarii lor, administratorii, custozii si orice fel de delegat al Casei, carora li se va fi incredintat administrarea, conservarea sau paza vreunui lucru, sunt asimilati din punct de vedere al raspunderii, functionarilor publici.
Daunele constatate vor fi imputate in sarcina lor prin decizia de imputare data de consiliul de administratie, cu aprobarea Ministerului Finantelor, care nu vor putea fi atacate decat cu apel la Curtea de Apel, care urmeaza a-l judeca de urgenta si cu precadere.
Deciziunea de imputare ramasa definitiva constituie titlul executoriu al Casei.
ART. 22
Nici un administrator, custode sau delegat de orice fel nu-si va putea parasi postul - chiar daca i se va primi demisiunea - decat dupa ce va fi predat in intregime inlocuitorului sau bunurile si gestiunea.
ART. 23
Orice neexecutare a cererilor, deciziunilor sau ordinelor date de catre Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, in cazul persoanelor fizice, a membrilor organelor persoanelor juridice, se va pedepsi cu 1-3 ani inchisoare si cu 100.000-5.000.000 lei amenda, pentru persoanele juridice aplicandu-se numai pedeapsa amenzii.
Cand infractorii sunt functionari publici se va aplica art. 213 din codul penal.
Aceleasi sanctiuni se vor aplica si oricarei persoane care va fi sustras sau distrus bunurile care intra in prevederile acestei legi.
Instigatorii la savarsirea infractiunilor prevazute de prezenta lege, complicii si tainuitorii se pedepsesc ca si autorii.
ART. 24
Infractiunile pedepsite de aceasta lege vor fi constatate de membrii Ministerului public de pe langa tribunale, judecatorii de pace, inspectorii sau controlorii financiari, de personalul de inspectie si control al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, precum si de oricare alt ofiter de politie judiciara, delegati sau sesizati in acest scop.
Procesele-verbale incheiate de functionarii Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, pe baza constatarilor facute in registre sau scripte fac dovada pana la proba contrarie.
Cele care constata elementele materiale constituind infractiunea flagranta sunt crezute pana la inscrierea in fals.
Toti ofiterii si agentii de politie judiciara sunt obligati a da concursul lor personalului Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, pentru indeplinirea misiunii lor.
In baza proceselor verbale dresate de persoanele aratate in alineatul prim, Ministerul public deschide actiunea publica, iar in cazuri complicate trimite cazul judecatorului de instructie spre instruire.
Judecatorul de instructie, sesizat in conditiunile alineatului de mai sus va putea dispune detinerea preventiva a inculpatilor.
Mandatul de arestare emis de judecatorul de instructie va fi supus confirmarii tribunalului, in conditiunile prevazute de codul de procedura penala .
In cazul infractiunilor flagrante, Ministerul public, deschizand actiune publica, va putea emite impotriva infractorului in conditiunile art. 206 procedura penala si in forma prevazuta de art. 256 procedura penala, un mandat de arestare si va inainta pe infractor de indata, instantei respective, spre a fi judecat in aceeasi zi sau cel mai tarziu in ziua urmatoare.
Mandatul emis in aceste conditiuni nu este supus confirmarii tribunalului.
In toate celelalte cazuri, infractiunile se judeca de urgenta si cu precadere, de tribunale, dupa procedura prevazuta de legea pentru apararea patrimoniului public.
Hotararile vor fi date cu recurs la Curtea de Apel. Recursurile se vor judeca cu precadere.
Daca infractiunile prevazute in prezenta lege au fost savarsite de cei insarcinati in virtutea oricarui titlu cu conducerea, administrarea sau reprezentarea unei societati sau de orice alt prepus al societatii sau de persoanele numite ca administratori, custozi, delegati de orice fel, pedepsele se vor aplica acestor persoane conform art. 23.
ART. 25
In toate procesele penale pornite pe baza prezentei legi, va fi citata Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
ART. 26
Hotararile instantelor de judecata, ramase definitive se vor executa de indata, chiar inainte de redactarea lor, pe temeiul dispozitivului pronuntat, in conformitate cu art. 327 si 328, punctul 8 procedura penala.
Amenzile penale se vor executa conform art. 54 din codul penal si art. 526 din codul de procedura penala.
ART. 27
Intreprinderile intrand in prevederile art. 2, carora pana in prezent nu li s-au numit administratori, vor putea fi supuse prevederilor acestui decret lege prin deciziunea consiliului de administratie al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
Consiliul de administratie al Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice va putea decide scoaterea de sub prevederile acestui decret lege a oricarei intreprinderi prevazute la art. 2. al. b) si c).
ART. 28
Vor fi supuse aprobarii Ministerului Finantelor:
a) Bugetul Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice;
b) Numirea directorului general;
c) Normele generale de procedare pentru administrarea bunurilor de tot felul prevazute in prezenta lege;
d) Incadrarea sau scoaterea de sub prevederile prezentei legi a oricarei intreprinderi.
In afara de aceasta, Ministerul Finantelor controleaza in general intreaga activitate a Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice.
ART. 29
Toate dispozitiunile legale contrarii prezentului decret lege sunt si raman abrogate.
Dat in Bucuresti la 9 Februarie 1945
REGELE MIHAI
Ministerul finantelor,
Mihail Romniceanu
Ministrul economiei nationale,
Dr. A. Leucutia
Raportul d-lor ministri: al finantelor si cel al economiei nationale catre M
.S. Regele.
Sire,
Prin art. 8 al Conventiei de Armistitiu din 12 Septemvrie 1944, intre
Romania pe deoparte si Puterile Aliate pe de alta parte, Romania a fost obligata
sa conserve bunurile tuturor supusilor inamici germani si unguri, precum si ale
tuturor persoanelor de alta nationalitate si chiar romani, care s-ar gasi, fie
in Germania, fie in Ungaria sau in teritoriile ocupate de aceste puteri.
Chiar inainte de semnarea acestei Conventiuni, Romania luase oarecare masuri
pentru blocarea bunurilor inamice, intinzandu-se si la aceste bunuri
dispozitiile legii Nr. 498 din 1942 si punand o serie din ele sub administratii
fortate.
In curand insa, s-a vazut ca aceste masuri nu sunt suficiente, deoarece
administrarea acestor bunuri, ridica o serie de probleme nebanuite la inceput,
de ordin administrativ, contabil si juridic. Rezolvarea acestor probleme reclama
o munca organizata si o pregatire tehnica deosebita, in toate aceste domenii,
lucrand intr-un mediu sustras dela orice alte preocupari sau influiente, decat
acelea ale unei executari stricte a obligatiilor prevazute prin Conventia de
Armistitiu.
Pentru a corespunde la aceste cerinte, am socotit ca executarea art. 8 al
Conventiei de Armistitiu trebuie data unui organism autonom, in masura sa poata
sa-si formeze o doctrina si o jurisprudenta, care sa cuprinda liniile largi si
permanente ale rezolvarii tuturor problemelor ce se vor pune.
Am socotit necesar ca acest nou organ sa fie pus sub autoritatea tutelara a
Ministerului Finantelor, pe langa care functioneaza in momentul de fata Casa de
Finantare si Amortizare, care are in atributiile sale, administrarea intregului
portofoliu de actiuni apartinand Statului si care deci, prin insasi organizatia
sa, este in masura sa dea un concurs activ si rodnic in toata aceasta chestiune.
Totodata, pentru atingerea scopului acestei Case, i s-au conferit toate
drepturile necesare pentru numirea si revocarea sechestrelor, pentru verificarea
gestiunii lor, putand sa se adreseze si justitiei ca reprezentanti ai
intereselor Statului in aceasta materie.
Administrarea Casei este data in seama unui consiliu de administratie,
compus din reprezentantii tuturor departamentelor interesate, precum si ai
Comisiunii Romane pentru Aplicarea Armistitiului si ai Institutului National de
Statistica a carui colaborare si competenta tehnica vor fi indispensabile.
Administratia propriu zisa este data in mana unui director general, care va
avea sub ordinele sale intreg personalul Casei, impartit in primul rand intr-o
Directie administrativa si un serviciu de control, precum si in alte diviziuni,
ce se vor socoti necesare.
Personalul va fi recrutat atat dintre functionarii de Stat disponibili,
precum si din personalul de o pregatire recunoscuta, angajat in afara cadrelor
Statului, pentru a se putea apela in aceasta materie complexa la toate
competentele comerciale si industriale de care am avea nevoie.
In ce priveste persoana sechestrilor, s-au luat toate masurile pentru ca ei
sa aiba pregatirea necesara misiunii lor, introducandu-se si ideea noua ca vor
putea functiona in aceasta calitate pe langa persoane fizice si institutiuni de
Stat, care, prin organizatia lor, vor putea da un concurs pretios in aceasta
materie.
Rolul Ministerului Finantelor va fi redus numai la darea directivelor
generale in interesul superior al Statului, precum si la rezolvarea unor
chestiuni de o deosebita importanta, cum ar fi de exemplu incadrarea sau
scoaterea de sub prevederile art. 8 al Conventiei de Armistitiu a unor anumite
patrimonii.
Credem ca pe aceste baze si intemeiati pe experienta trecutului, se va
ajunge la o organizare care sa corespunda tuturor nevoilor si sa permita in
modul cel mai corect posibil indeplinirea integrala a stipulatiunilor art. 8 al
Conventiei de Armistitiu.
Suntem cu cel mai profund respect,
Sire,
ai Maiestatii voastre,
prea plecati si prea supusi servitori,
Ministrul finantelor,
Mihail Romniceanu
Ministrul economiei nationale,
Dr. A. Leucutia
-
serafim
ROMANIA IN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL (1941 - 1945) Arrow03.gif (244 bytes)
Izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial si aderarea Frantei in iunie 1940, au luat prin surprindere Bucurestiul, lasandu-l fara aliati.
Profitand de confuzia creata, U.R.S.S. prezinta la 26 iunie 1940 un ultimatum Romaniei prin care cerea Basarabia si Bucovina de Nord. Fara sprijin extern, Romania accepta ultimatum. De asemenea, la 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena, nordul Transilvaniei (43.500 Km) era cedat Ungariei sub presiunea Germaniei si Italiei, iar la 7 septembrie 1940 prin Tratatul de la Craiova, Bulgaria lua sudul Dobrogei. In 74 de zile Romania pierdea 101129km2 si 6.821.007 de locuitori.
Teama de Rusia sovietica l-a determinat pe generalul Ion Antonescu sa semneze Pactul Tripartit din 23 noiembrie 1940, in ideea ca Rusia n-ar ataca o aliata a Germaniei.
Desi respinsese propunerea Germaniei de a participa alaturi de ea contra Iugoslaviei si Greciei, Romania va fi in stare de razboi cu U.R.S.S. pe care o considera agresor inca din 1940. La 22 iunie 1941, Romania intra in razboi alaturi de trupele germane impotriva U.R.S.S. pentru refacerea integritatii teritoriale.
Armatele romane au eliberat teritoriile sale pana la Nistru unde au ajuns la 26 iulie 1941. Continuarea razboiului dincolo de Nistru a ridicat obiectii din partea unor oameni politici importanti, a unor generali si chiar a regelui Mihai. Considerand ca U.R.S.S. nu era infranta, iar razboiul are legile sale, Ion Antonescu a continuat operatiunile militare alaturi de Germania. Astfel armata romana a participat de la luptele pentru cucerirea Crimeii (1941-1942) pana la batalia de la Stalingrad, dupa care a urmat retragerea. Opozitia romaneasca si chiar Ion Antonescu au intreprins numeroase contacte cu aliatii pentru iesirea din razboi a Romaniei. S.U.A. si Marea Britanie doreau insa capitularea neconditionata si refuzau orice garantii.
La 20 august 1944, sovieticii rup frontul de vest de Iasi si la sud de Chisinau. Astfel Romania se afla in situatia de a iesi imediat din razboi, inainte ca armata sovietica sa ocupe tara. De aceea regele Mihai il aresteaza la 23 august 1944 pe maresalul Ion Antonescu, care la randul sau dorea iesirea din razboi, dar nu in acel moment. Au fost arestati de asemenea, principalii colaboratori ai lui Ion Antonescu.
In seara zilei de 23 august 1944 regele Mihai a citit la radio o proclamatie prin care anunta lumii intregi modificarile politice, formarea unui nou guvern, iesirea din razboiul contra Natiunilor Unite, si alaturarea trupelor noastre coalitiei antihitleriste. Pana la 28 august Bucurestiul a fost curatat de fortele germane iar la 30 august patrunde armata sovietica.
Actul de curaj al regelui Mihai a fost salutat in epoca de toate fortele politice din tara si recunoscut pe plan international. Iesirea Romaniei din razboi a modificat balanta de forte a celor doua coalitii aflate in lupta. Dupa eliberarea teritoriului Romania a participat alaturi de armata sovietica la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si a unor zone din Austria, punand la dispozitia Natiunilor Unite peste 1 milion de soldati romani.
Armistitiul cu puterile aliate a fost unul din obiectivele pe care guvernul constituit la 23 august 1944 condus de generalul Sanatescu si-a propus sa-l infaptuiasca de urgrnta.
Conventia de armistitiu semnata la 12 septembrie 1944 stabilea obligatiile economice, politice si militare ale Romaniei. Documentul a fost iscalit din partea Romaniei de catre Lucretiu Patrascanu, de gen.-adjutant Dumitru Damaceanu, Barbu Stirbey si Gh.Popp, iar din partea Aliatilor, decatre maresalul Rodion Malinovski. Documentul cuprindea 20 de articole, un protocol si sase anexe.Tratata ca o tara invinsa, inamica, trebuia sa intretina armata sovietica de ocupatie ceea ce a insemnat un efort financiar de 2 miliarde de dolari S.U.A. Timp de 6 ani s-au platit despagubiri de razboi cifrate la 300 milioane de dolari in marfuri-cereale, produse petroliere, masini, vase maritime si fluviale. S-a anulat Dictatul de la Viena, dar granita romano-sovietica a fost restabilita pe Prut cum era la 28 iunie 1940.
Perioada 23 august 1944 - 6 martie 1945 a fost o etapa dramatica, complexa. Doua guverne conduse de generalul Sanatescu (23 august 1944- 2 decembrie 1944) au incercat sa readuca regimul democratic in Romania.
Arrow03.gif (244 bytes)
Izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial si aderarea Frantei in iunie 1940, au luat prin surprindere Bucurestiul, lasandu-l fara aliati.
Profitand de confuzia creata, U.R.S.S. prezinta la 26 iunie 1940 un ultimatum Romaniei prin care cerea Basarabia si Bucovina de Nord. Fara sprijin extern, Romania accepta ultimatum. De asemenea, la 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena, nordul Transilvaniei (43.500 Km) era cedat Ungariei sub presiunea Germaniei si Italiei, iar la 7 septembrie 1940 prin Tratatul de la Craiova, Bulgaria lua sudul Dobrogei. In 74 de zile Romania pierdea 101129km2 si 6.821.007 de locuitori.
Teama de Rusia sovietica l-a determinat pe generalul Ion Antonescu sa semneze Pactul Tripartit din 23 noiembrie 1940, in ideea ca Rusia n-ar ataca o aliata a Germaniei.
Desi respinsese propunerea Germaniei de a participa alaturi de ea contra Iugoslaviei si Greciei, Romania va fi in stare de razboi cu U.R.S.S. pe care o considera agresor inca din 1940. La 22 iunie 1941, Romania intra in razboi alaturi de trupele germane impotriva U.R.S.S. pentru refacerea integritatii teritoriale.
Armatele romane au eliberat teritoriile sale pana la Nistru unde au ajuns la 26 iulie 1941. Continuarea razboiului dincolo de Nistru a ridicat obiectii din partea unor oameni politici importanti, a unor generali si chiar a regelui Mihai. Considerand ca U.R.S.S. nu era infranta, iar razboiul are legile sale, Ion Antonescu a continuat operatiunile militare alaturi de Germania. Astfel armata romana a participat de la luptele pentru cucerirea Crimeii (1941-1942) pana la batalia de la Stalingrad, dupa care a urmat retragerea. Opozitia romaneasca si chiar Ion Antonescu au intreprins numeroase contacte cu aliatii pentru iesirea din razboi a Romaniei. S.U.A. si Marea Britanie doreau insa capitularea neconditionata si refuzau orice garantii.
La 20 august 1944, sovieticii rup frontul de vest de Iasi si la sud de Chisinau. Astfel Romania se afla in situatia de a iesi imediat din razboi, inainte ca armata sovietica sa ocupe tara. De aceea regele Mihai il aresteaza la 23 august 1944 pe maresalul Ion Antonescu, care la randul sau dorea iesirea din razboi, dar nu in acel moment. Au fost arestati de asemenea, principalii colaboratori ai lui Ion Antonescu.
In seara zilei de 23 august 1944 regele Mihai a citit la radio o proclamatie prin care anunta lumii intregi modificarile politice, formarea unui nou guvern, iesirea din razboiul contra Natiunilor Unite, si alaturarea trupelor noastre coalitiei antihitleriste. Pana la 28 august Bucurestiul a fost curatat de fortele germane iar la 30 august patrunde armata sovietica.
Actul de curaj al regelui Mihai a fost salutat in epoca de toate fortele politice din tara si recunoscut pe plan international. Iesirea Romaniei din razboi a modificat balanta de forte a celor doua coalitii aflate in lupta. Dupa eliberarea teritoriului Romania a participat alaturi de armata sovietica la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si a unor zone din Austria, punand la dispozitia Natiunilor Unite peste 1 milion de soldati romani.
Armistitiul cu puterile aliate a fost unul din obiectivele pe care guvernul constituit la 23 august 1944 condus de generalul Sanatescu si-a propus sa-l infaptuiasca de urgrnta.
Conventia de armistitiu semnata la 12 septembrie 1944 stabilea obligatiile economice, politice si militare ale Romaniei. Documentul a fost iscalit din partea Romaniei de catre Lucretiu Patrascanu, de gen.-adjutant Dumitru Damaceanu, Barbu Stirbey si Gh.Popp, iar din partea Aliatilor, decatre maresalul Rodion Malinovski. Documentul cuprindea 20 de articole, un protocol si sase anexe.Tratata ca o tara invinsa, inamica, trebuia sa intretina armata sovietica de ocupatie ceea ce a insemnat un efort financiar de 2 miliarde de dolari S.U.A. Timp de 6 ani s-au platit despagubiri de razboi cifrate la 300 milioane de dolari in marfuri-cereale, produse petroliere, masini, vase maritime si fluviale. S-a anulat Dictatul de la Viena, dar granita romano-sovietica a fost restabilita pe Prut cum era la 28 iunie 1940.
Perioada 23 august 1944 - 6 martie 1945 a fost o etapa dramatica, complexa. Doua guverne conduse de generalul Sanatescu (23 august 1944- 2 decembrie 1944) au incercat sa readuca regimul democratic in Romania.
Arrow03.gif (244 bytes)
-
elutza
insa spre surprinderea mea, nu am gasit pe internet, textul efectiv al Conventiei...(ma intereseaza in mod deosebit art. 
...nici un pasionat de istorie?! :)Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 25 guests