teorie vs. practica
teorie vs. practica
Pt absolventii de F.F. si nu numai:
Dupa absolvire fiecare are un anumit bagaj de cunostinte teoretice, mai mic sau mai mare - dupa caz - dar ca proaspat angajat pus in fata unei probleme concrete, cum se descurca??
Dupa absolvire fiecare are un anumit bagaj de cunostinte teoretice, mai mic sau mai mare - dupa caz - dar ca proaspat angajat pus in fata unei probleme concrete, cum se descurca??
Avand in vedere ca suntem la rubrica de divagatii ma bag si eu putin in seama.
In tot timpul facultatii pe care am absolvit-o cu greu prin 98-99 am facut o zi de practica si atunci ne-au dus la puscarie la Jilava :))
Dupa absolvire, cand am intrat pentru prima data intr-o sala de judecata, habar n-aveam ce se intampla acolo... asha ca rabdare si perseverenta
In tot timpul facultatii pe care am absolvit-o cu greu prin 98-99 am facut o zi de practica si atunci ne-au dus la puscarie la Jilava :))
Dupa absolvire, cand am intrat pentru prima data intr-o sala de judecata, habar n-aveam ce se intampla acolo... asha ca rabdare si perseverenta
Cred ca experienta de dobindeste pe bancile salii de judecata si nu pe bancile facultatii, decit daca ai parte de niste seminarii adevarate!! Am constatat ca cei care tin seminarii, mai ales cei tineri, nu sunt foarte conectati de realitatea justitiei...
Ar fi fain daca am avea timp sa stam efectiv sa cascam ochii si urechile pe la procese si sa vedem cum isi joaca avocatii cartile... apoi merem fain-frumos acasa si buchisim cartile, ca sa vedem firul invers al logicii avocatilor, procurorilor respectivi.
Ce ziceti, credeti ca e o pierdere de vreme???
Ar fi fain daca am avea timp sa stam efectiv sa cascam ochii si urechile pe la procese si sa vedem cum isi joaca avocatii cartile... apoi merem fain-frumos acasa si buchisim cartile, ca sa vedem firul invers al logicii avocatilor, procurorilor respectivi.
Ce ziceti, credeti ca e o pierdere de vreme???
Misun: eu sunt prima care admite ca nu are timp de asa ceva... Dar dupa-mese avem timp liber sa mergem la seminarii, ca sa avem cat de cat experienta, macar cat cei de la zi? ca sa nu pornim in cursa cu un handicap.
Apropo, cei care sunteti absolventi de FF, care este actualul IDD, cel putin la Universitatea Babes-Bolyai Cluj incepind cu aneul acesta, ce stiti voi, ce ati constatat, se stramba lumea la vederea unei diplome de FF-IST????
Apropo, cei care sunteti absolventi de FF, care este actualul IDD, cel putin la Universitatea Babes-Bolyai Cluj incepind cu aneul acesta, ce stiti voi, ce ati constatat, se stramba lumea la vederea unei diplome de FF-IST????
Sfat pentru cei care sunt studenti la drept:
cand aveti timp, daca nu aveti faceti-va si mergeti la instante sa vedeti ce se intampla in salile de judecata...credeti-ma invatati multe numai din auzite"", si cred ca veti intelege mai bine ceea ce cititi pt facultate.
De mers la instante dupa anul 2... ca sa intelegeti cate ceva...pt cei nerabdatori merge si din I an:)
cand aveti timp, daca nu aveti faceti-va si mergeti la instante sa vedeti ce se intampla in salile de judecata...credeti-ma invatati multe numai din auzite"", si cred ca veti intelege mai bine ceea ce cititi pt facultate.
De mers la instante dupa anul 2... ca sa intelegeti cate ceva...pt cei nerabdatori merge si din I an:)
Tare ma incanta acest subiect.
Cand am vazut prima oara un dosar si trebuia sa scot note din el, stiu sigur ca am conspectat o citatie. Am gasit formularul foarte interesant si am scris cam tot. Rechizitoriul nu prea mi-a placut.
Poate pare amuzant dar cred ca fiecare din cei ce practica, au patit ceva asemanator. Nu este nici o rusine si mai ales nu consider ca poate defini debutul.
Experienta reusesti sa acumulezi numai daca stii carte. Sa fie clar: fara carte nu poti fi nimic. Exista un mare pericol: URECHISMUL :?
Asa devin juristii mediocrii. Se plimba prin tribunal sau mai exact plimba un sacou sau o bluzita pe scena si cauta solutii pe scurtatura.
Este foarte importanta practica dar numai dupa ce cartea a fost inteleasa.
Se poate si cu dar niciodata in loc de.
Succesul este la indemana.
Cand am vazut prima oara un dosar si trebuia sa scot note din el, stiu sigur ca am conspectat o citatie. Am gasit formularul foarte interesant si am scris cam tot. Rechizitoriul nu prea mi-a placut.
Poate pare amuzant dar cred ca fiecare din cei ce practica, au patit ceva asemanator. Nu este nici o rusine si mai ales nu consider ca poate defini debutul.

Experienta reusesti sa acumulezi numai daca stii carte. Sa fie clar: fara carte nu poti fi nimic. Exista un mare pericol: URECHISMUL :?
Asa devin juristii mediocrii. Se plimba prin tribunal sau mai exact plimba un sacou sau o bluzita pe scena si cauta solutii pe scurtatura.
Este foarte importanta practica dar numai dupa ce cartea a fost inteleasa.
Se poate si cu dar niciodata in loc de.
Succesul este la indemana.
Haideti sa fim seriosi - timp se gaseste - vointa trebuie sa ai, si de asemenea sa mai ai cu cine ca singur nu prea cred ca te trage ata sa intri intr-o sala de judecata. Dar sa stiti ca exista studente (cel putin eu nu am intalnit chiar nici macar o singura data un student) care intra in sala de judecata si conspecteaza in agende ceva idei care le prind din zbor.
Apropos de ce zicea romcos - sa va impartasesc si eu prima mea experienta : vineri imi zice maestru - vezi ca luni dimineatza te duci la jud sect... la completul ..., avem dosarul ... si daca vor adversarii sa-l ia ceri presedintelui sa-l lase la urma pana vin si eu. Bun. Gasesc cu greu sala de judecata iar la 8.30 cand intra presedintele se striga dosarele la amanare. In acel moment am fost total bulversat. Nu stiam ce se intampla. Toata lumea in jurul meu era ridicata in piciorare si striga fiecare cate un numar. Prima mea impresie a fost ca e vreo procedura din dreptul roman (gandul m-a dus la lovirea sclavului cu batul daca stiti la ce ma refer), dar pana la urma toate s-au rezolvat. Prima oara cand am pus concluzii pe fond (era si prima oara cand vedeam acel dosar) m-am trezit in fata presedintei, cu toate ideile si sustinerile pregatite insa ... nu ieseau cuvintele, iar genunchii imi tremurau ca gelatina - noroc cu masa de care ma tineam ca altfel ...
Apropos de ce zicea romcos - sa va impartasesc si eu prima mea experienta : vineri imi zice maestru - vezi ca luni dimineatza te duci la jud sect... la completul ..., avem dosarul ... si daca vor adversarii sa-l ia ceri presedintelui sa-l lase la urma pana vin si eu. Bun. Gasesc cu greu sala de judecata iar la 8.30 cand intra presedintele se striga dosarele la amanare. In acel moment am fost total bulversat. Nu stiam ce se intampla. Toata lumea in jurul meu era ridicata in piciorare si striga fiecare cate un numar. Prima mea impresie a fost ca e vreo procedura din dreptul roman (gandul m-a dus la lovirea sclavului cu batul daca stiti la ce ma refer), dar pana la urma toate s-au rezolvat. Prima oara cand am pus concluzii pe fond (era si prima oara cand vedeam acel dosar) m-am trezit in fata presedintei, cu toate ideile si sustinerile pregatite insa ... nu ieseau cuvintele, iar genunchii imi tremurau ca gelatina - noroc cu masa de care ma tineam ca altfel ...
Cred ca ar trebui sa se ia initiativa de catre seminarist( de ex la procedura penala , 10 min din seminar, 2 studenti relateaza ce au observat in instante...si fac asa cate 2 pe sapt) si sa fie obligatorie participarea la sedintele de jud. Dupa cum am vazut , omul daca nu e constrans nu face ... tot ce face face din frica sau aproape tot.
Intr-adevar, la absolvirea facultatii suntem full de teorie si zero practica. Eu am facut practica serioasa in 2 randuri si pot sa spun ca am invatat ceva, dar nu destul. Imi pare rau ca am pierdut mult timp liber in facultate pe care puteam sa il "pierd" prin instante sau citind mai multe culgeri de practica...asta e, depinde de noi cum evoluam de aici
Merge si fara practica din facultate dar trebuie sa te astepti sa fie greu. si sa ai tupeu si sa vrei sa reusesti. Si sa-ti placa
Eu n-am facut practica in facultate (de lene sau din prostie) asa ca in primele luni de stagiatura stateam noaptea si citeam procedura inainte de fiecare termen, ca nu cumva sa fiu luata prin surprindere si sa nu stiu ce sa spun in sedinta.
de tremurat genunchii nu mi-au tremurat niciodata insa simteam cum imi ard obrajii de fiecare data cand deschideam gura.
Eu n-am facut practica in facultate (de lene sau din prostie) asa ca in primele luni de stagiatura stateam noaptea si citeam procedura inainte de fiecare termen, ca nu cumva sa fiu luata prin surprindere si sa nu stiu ce sa spun in sedinta.
de tremurat genunchii nu mi-au tremurat niciodata insa simteam cum imi ard obrajii de fiecare data cand deschideam gura.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 31 guests