MEERQ
MEERQ
libera circulatie marfurilor, una dintre cele 4 libertati stabilite prin tratatul de la Roma.
vine 1 ianuarie, v-ati gandit sa atacati un domeniu precis de drept comunitar? prevad spre bucuria voastra multe dosare :)
poate n-ar fi rau sa facem o "incalzire" teoretica.
propun masurile cu efect echivalent la restrictiile cantitative, art 28, 29 din Tratat. exista si o bogata jurisprudenta. Cassis de Dijon, Keck et Mithouard sunt cele mai importante.
ps: sunt pe fuga, revin.
vine 1 ianuarie, v-ati gandit sa atacati un domeniu precis de drept comunitar? prevad spre bucuria voastra multe dosare :)
poate n-ar fi rau sa facem o "incalzire" teoretica.
propun masurile cu efect echivalent la restrictiile cantitative, art 28, 29 din Tratat. exista si o bogata jurisprudenta. Cassis de Dijon, Keck et Mithouard sunt cele mai importante.
ps: sunt pe fuga, revin.
Articolul 28 TCE: "Intre statele membre sunt interzise restrictiile cantitative la import, precum si orice masuri cu efect echivalent acestora."
Tratatul nu defineste masurile cu efect echivalent.
Prin directive s-a stabilit ca au valoarea unor masuri cu efect echivalent al unei restrictii cantitative prevederile si practicile administrative (legi, regulamente, prevederi administrative, practici administrative si toate instrumentele emanand de la o autoritate publica, inclusiv recomandari) care restrang importul sau exportul, afectand aceste activitati.
Pentru a se intelege mai bine, citez dintr-un curs de Marin Voicu:
"Intre cele mai importante prevederi, actiuni sau practici administrative pot fi mentionate :
- restrictiile asupra productiei si investitiilor daca vor conduce la o reducere a posibilitatilor de export;
- stabilirea de preturi maxime sau minime, chiar temporar;
- legislatia privind originea sau denumirea marfurilor ori compozitia ambalajelor;
- masuri nationale privind cumpararea;
- verificari si inspectii duble;
- practici administrative dezavantajand importul si (sau) exportul;
- legislatia privind anumite marfuri: margarina, produsele alcoolice;
- practicile privind inventiile, marcile, indicatiile de provenienta sau denumirea de origine;
- legislatia nationala agricola si privind pescuitul si legislatia mediului afectand unele marfuri."
Referitor la jurisprudenta, va recomand materialele publicate pe site-ul INM-ului http://www.inm-lex.ro/file.php?FileID=824
Cred ca ar trebui sa ne documetam toti cei interesati si atunci cand nu intelegem ceva sa ne consultam.
Tratatul nu defineste masurile cu efect echivalent.
Prin directive s-a stabilit ca au valoarea unor masuri cu efect echivalent al unei restrictii cantitative prevederile si practicile administrative (legi, regulamente, prevederi administrative, practici administrative si toate instrumentele emanand de la o autoritate publica, inclusiv recomandari) care restrang importul sau exportul, afectand aceste activitati.
Pentru a se intelege mai bine, citez dintr-un curs de Marin Voicu:
"Intre cele mai importante prevederi, actiuni sau practici administrative pot fi mentionate :
- restrictiile asupra productiei si investitiilor daca vor conduce la o reducere a posibilitatilor de export;
- stabilirea de preturi maxime sau minime, chiar temporar;
- legislatia privind originea sau denumirea marfurilor ori compozitia ambalajelor;
- masuri nationale privind cumpararea;
- verificari si inspectii duble;
- practici administrative dezavantajand importul si (sau) exportul;
- legislatia privind anumite marfuri: margarina, produsele alcoolice;
- practicile privind inventiile, marcile, indicatiile de provenienta sau denumirea de origine;
- legislatia nationala agricola si privind pescuitul si legislatia mediului afectand unele marfuri."
Referitor la jurisprudenta, va recomand materialele publicate pe site-ul INM-ului http://www.inm-lex.ro/file.php?FileID=824
Cred ca ar trebui sa ne documetam toti cei interesati si atunci cand nu intelegem ceva sa ne consultam.
Definitia o gasim in Dassonville 8/74: "orice reglementare comerciala susceptibila sa impiedice direct si individual, actual sau potential comertul intra-comunitar."Norocel wrote:Tratatul nu defineste masurile cu efect echivalent.
In Cassis de Dijon 120/78 , s-a considerat ca interdictia de a vinde, in fosta Republica Federala Germana, a bauturilor alcoolice cu un continut de alcool intre 15-25 de grade constituia meerq. Pe scurt, o intrepridere din RFG vrea sa importe din Franta celebrul Cassis de Dijon care contine sub 25 de grade alcool, deci prohibit. Se cere autorizatie de import, care este refuzata pe motivul asta. Se ajunge la CJCE. Curtea decide ca interdictia in cauza raspunde la definitia Dassonville, fiind calificata deci meerq si in acelasi timp stabileste ca o astfel de masura ar putea fi acceptata daca se justifica pe exigente imperative. Guvernul trebuie deci, daca vrea sa mentina masura respectiva, sa demonstreze ca ea a fost necesara pe motive fie de sanatate publica, protectia consumatorului sau echitate in relatiile comerciale. E amuzant ca in afacerea Cassis partea germana a incercat sa justifice masura luata pe argumentul sanatate publica de maniera ca vehicularea bauturilor slabe ar duce la cresterea consumului, de unde riscul crescut de intoxicari. In consecinta, potrivit ei, ar fi mai bine ca publicul sa fie orientat spre bauturi mai puternice, devenind prin aceasta mai precaut. In replica Avocatul General al Curtii arata ca dimpotriva, a constrange cumparatorul sa consume o bautura tare , pentru ca la capat de linie, nu are alta alegere, reprezinta o deturnare a obiectivului sanatate publica. Testul Cassis este unul dificil, ulterior Keck si Mithouard 267-268/91 il inlocuieste cu unul mult mai simplu. Aici Curtea face distinctia intre:
- reguli relative la productie si fabricare ( forma, compozitie, greutate etc) care impun produselor importate sa raspunda normele tarii in care intra si care au drept consecinta comercializarea lor la un pret mai ridicat comparativ cu cele nationale si deci un minus la competitivitate; acestea pot fi meerq, daca nu sunt salvate pe art. 30 din Tratat.
- reguli pur comerciale, adica cele care intereseaza strict modalitatile de vanzare( restrictie in materie de publicitate). Astfel de masuri nu sunt meerq cu conditia ca ele sa vizeze toti operatorii economici si sa se aplice "indistinctement" atat produselor importate , cat si celor nationale.
problema:
Belgia are o lege care interzice transmiterea filmelor americane pe canalele necomerciale belgiene.
Cineastul X tocmai a terminat un documentar in serie despre viata in Canada. Atunci cand isi prezinta filmul pe langa televiziunea belgiana i se raspunde ca potrivit Legii pe diversitatea culturala orice film trebuie aprobat de catre Agentia Belgiana pentru Cultura.(ABC)
Concurentul sau, Y, tocmai a supus filmul sau spre aprobare Agentiei(ABC) care i-a impus o taxa culturala"drept exceptional de francofonie" de 10% pe produsul cinematografic, suma destinata sa alimenteze un fond pentru francofonie. Y a fost informat ca filmul va fi admis cu conditia de a fi subtitrat in olandeza, cealalta limba oficiala a Belgiei.
Ce pot face cei doi producatori de film in ce priveste compatibilitatea intre dreptul comunitar si legislatia belgiana?
Belgia are o lege care interzice transmiterea filmelor americane pe canalele necomerciale belgiene.
Cineastul X tocmai a terminat un documentar in serie despre viata in Canada. Atunci cand isi prezinta filmul pe langa televiziunea belgiana i se raspunde ca potrivit Legii pe diversitatea culturala orice film trebuie aprobat de catre Agentia Belgiana pentru Cultura.(ABC)
Concurentul sau, Y, tocmai a supus filmul sau spre aprobare Agentiei(ABC) care i-a impus o taxa culturala"drept exceptional de francofonie" de 10% pe produsul cinematografic, suma destinata sa alimenteze un fond pentru francofonie. Y a fost informat ca filmul va fi admis cu conditia de a fi subtitrat in olandeza, cealalta limba oficiala a Belgiei.
Ce pot face cei doi producatori de film in ce priveste compatibilitatea intre dreptul comunitar si legislatia belgiana?
dupa mine, primul pas ar fi sa determin in domeniul carei libertati ma situez iar aici se aplica dispozitiile din Tratat relative la circulatia marfurilor. S-a stabilit in jurisprudenta ca filmele constitue o marfa, indiferent de natura lor (doar cu titlu de informatie, producerea emisiunilor este un serviciu)krisstina wrote:Si ar mai fi de luat in calcul politicile culturale ale U.E., pentru pastrarea identitatii participantilor la proiectul european, a diversitatii in unitate. In definitiv, nu putem privi absolut tot ceea ce ne inconjoara ca pe o marfa.
Daca filmul ca arta nu este subventionat / sprijinit prin alte mijloace si consideram filmul exclusiv o industrie si o marfa, vom vedea numai telenovele si pe Oana Zavoranu. Ba mai rau, nici Marcel Iures nu ar mai fi in stare de altceva.medeea wrote:S-a stabilit in jurisprudenta ca filmele constitue o marfa, indiferent de natura lor (doar cu titlu de informatie, producerea emisiunilor este un serviciu)
Norocel wrote:Filmul despre care vorbesti este importat dintr-o tara membra a UE sau nu?medeea wrote:acum vad ca nu am precizat ca legea belgiana spune ca orice film importat trebuie supus aprobarii ABC
din datele problemei rezulta ca este un film facut despre viata din Canada, deci ar parea ca a fost facut pe continentul american.
da este un film importat, dar se stie ca odata intrat in Comunitate, orice bun importat devine ca orice alt bun comunitar din punct de vedere regim de circulatie.
in Dassonville se cere insa ca masura nationala in cauza sa impiedice comertul intra-comunitar, ceea ce nu pare a fi cazul.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 16 guests