S.R.L. -ul X incheie cu SRL-ul Y un contract de vanzare cumparare avand ca obiect un teren.
din partea SRL-ului X se prezinta consilierul juridic cu o simpla imputernicire din partea administratorului si semneaza cv-ul la notar.
Noul asociat al SRL-ul Y vrea sa anuleze Cv-ul.
Este lovit de nulitate absoluta contractul pe considerentul ca nu s-a prezentat cj-ul cu o procura autentificata????
procura sau imputernicire???
-
cica
scurt domnule scurt.
"Doctrina si jurisprudenta sunt unanime in sensul ca in cazul cand actul la care urmeaza sa participe mandatarul in numele mandantului intra in categoria celor pentru care legea impune forma autentica ( donatie, ipoteca, instrainarea unui teren) mandatul trebuie sa fie si el autentic, dat fiind ca cele doua acte formeaza un tot indivizibil.
S-a precizat insa ca mandatul trebuie sa imbrace forma autentica numai in cazul in care legea prevede aceasta forma pentru validitatea actului ce urmeaza sa fie incheiat, iar nu si atunci cand actul se incheie in forma autentica prin vointa partilor, fara ca legea sa impuna in mod imperativ acest lucru.
Opinii????
"Doctrina si jurisprudenta sunt unanime in sensul ca in cazul cand actul la care urmeaza sa participe mandatarul in numele mandantului intra in categoria celor pentru care legea impune forma autentica ( donatie, ipoteca, instrainarea unui teren) mandatul trebuie sa fie si el autentic, dat fiind ca cele doua acte formeaza un tot indivizibil.
S-a precizat insa ca mandatul trebuie sa imbrace forma autentica numai in cazul in care legea prevede aceasta forma pentru validitatea actului ce urmeaza sa fie incheiat, iar nu si atunci cand actul se incheie in forma autentica prin vointa partilor, fara ca legea sa impuna in mod imperativ acest lucru.
Opinii????
-
kinga
-
denominatus
-
kko
DECIZIE CIVILA Nr. 75 din 26 martie 2002
Contract de credit bancar semnat de catre un salariat al bancii in cadrul delegarii de sarcini de serviciu. Contract de ipoteca semnat de un delegat al bancii, avand procura neautentica. Sanctiuni
EMITENT: CURTEA DE APEL BUCURESTI - Sectia a VI-a comerciala
NEPUBLICATA
Persoanele care au semnat contractele de credit pentru banca au fost legal abilitate de reprezentantii sai legali, si anume de presedinte si vicepresedinte. Prin executarea de catre banca a obligatiilor asumate prin contractele de credit, acestea au intrat in circuitul civil, creand in sarcina intimatei obligatia restituirii imprumuturilor la scadenta. Chiar daca contractele de credit s-ar fi incheiat in lipsa sau cu depasirea puterilor incredintate salariatului bancii, cauza de nulitate ar fi fost cel mult o cauza de nulitate relativa, care oricand putea fi confirmata expres sau tacit prin executarea actului anulabil, fapt implinit, in speta, prin acordarea imprumuturilor. Oricum, partea lezata ar fi fost apelanta, care ar fi fost indreptatita sa invoce nulitatea relativa, si nu absoluta a acestor contracte. Tot astfel, daca contractele de credit ar fi fost semnate de o persoana necompetenta, semnarea de catre persoana competenta putea fi oricand confirmata, precum in speta, de catre partile contractante, prin executarea obligatiilor asumate.
Cu privire la contractul de ipoteca trebuie facuta distinctia intre delegarea de atributii in cadrul raporturilor de serviciu si reprezentarea conventionala, situatie in care, pentru semnarea conventiei de ipoteca, salariatul bancii nu avea nevoie de procura autentica. Cerinta formei autentice a procurii este o conditie indispensabila in cazul in care mandatarul este o persoana straina, un tert fata de cel in numele si pentru care se incheie actul juridic. Numai consimtamantul celui care constituie ipoteca trebuie exprimat in forma autentica, creditorul putand sa-si manifeste consimtamantul in orice forma.
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala, reclamanta S.C. "E." S.R.L., in contradictoriu cu parata Banca X, a solicitat sa se dispuna nulitatea absoluta a Conventiei de credit nr. 75 din 8.05.1996, a Conventiei de credit nr. 207 din 22.12.1995 si a actelor subsecvente, si anume Actul aditional nr. 1 din 22.12.1995, si a contractului de ipoteca asupra uzufructului autentificat sub nr. 372 din 28.12.1995.
Prin Sentinta civila nr. 4921 din 13.09.2001, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala in Dosarul nr. 5812/2000, a fost admisa cererea formulata de reclamanta si s-a constatat nulitatea absoluta a conventiilor de credit nr. 75/1996 si nr. 207/1995, a Actului aditional nr. 1/1995 si a Contractului de ipoteca nr. 372/1995.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca actele nu au fost semnate de cei doi imputerniciti conform Legii nr. 33/1991 si ca in cazul contractului de ipoteca era nevoie ca reprezentarea societatii creditoare sa se fi facut cu procura speciala autentica.
Impotriva sentintei civile sus-aratate, parata a formulat apel.
Prin Decizia civila nr. 72 din 22.01.2001, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comerciala, apelul a fost admis si sentinta apelata a fost desfiintata, iar cauza a fost trimisa aceleiasi instante spre rejudecare, in temeiul art. 297 din Codul de procedura civila, retinandu-se ca parata nu a fost legal citata.
In urma rejudecarii cauzei, prin Sentinta civila nr. 3542 din 25.04.2001, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala in Dosarul nr. 2214/2001, a fost admisa, in parte, actiunea reclamantei, in sensul ca s-a respins ca neintemeiata doar cererea de constatare a nulitatii absolute a Contractului nr. 207 din 22.12.1995, retinandu-se ca acest act s-a incheiat cu respectarea dispozitiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 33/1991.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel parata.
In motivarea apelului s-a aratat ca, potrivit art. 29 lit. b din statutul bancii, consiliul de administratie stabileste regimul semnaturilor si al imputernicitilor in cadrul bancii; in acest cadru legal a fost emisa Hotararea Consiliului de administratie nr. 92/1996 privind activitatea de acordare a creditelor si nota interna privind fluxul documentelor necesare in vederea intocmirii si aprobarii dosarului de credit pentru clienti; astfel, mandatul special al d-nei V.B. s-a acordat de adunarea generala a actionarilor. In concluzie, la cererea intimatei, banca s-a angajat sa acorde un credit in valuta prin decizia Comitetului de directie din data de 3.05.1996, decizie votata de catre toti membrii sai, respectiv presedintele si cei doi vicepresedinti ai bancii, iar materializarea acordului de vointa s-a facut prin incheierea contractului semnat din partea bancii, in numele presedintelui, de un salariat ce avea mandat special acordat de adunarea generala a actionarilor din 18.01.1996. Legea nr. 33/1991 nu dispune expres asupra acestei cauze de nulitate absoluta, instanta urmand sa stabileasca care este interesul ocrotit de legiuitor prin norma de la art. 4 alin. 2 din aceeasi lege, si anume daca este interes general si este vorba de nulitate absoluta sau este vorba de un interes individual si nulitatea este relativa; astfel, apelanta considera ca, in speta, este vorba de o nulitate relativa si, fata de momentul invocarii, este prescrisa. Afirmatia ca persoanele ce au semnat contractul de credit trebuiau sa fie mentionate in registrul comertului nu este intemeiata in raport de dispozitiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 26/1990, republicata. Contractul de ipoteca s-a incheiat cu respectarea prevederilor legale in fata notarului public.
Intimata a depus cerere de aderare la apel prin care a solicitat schimbarea in parte a sentintei civile atacate in sensul constatarii nulitatii absolute si a Contractului de credit nr. 207/1996, aratand in motivare ca Hotararea Consiliului de administratie nr. 92 din 23.01.1996 a bancii nu este inregistrata la oficiul registrului comertului pe calea unui act aditional si nu modifica actul constitutiv, ca angajarea bancii se face numai de catre doi conducatori de banca (presedinte si vicepresedinte) si ca lipsa semnaturii acestora prezuma lipsa consimtamantului bancii la incheierea actelor juridice, fiind incalcate dispozitiile art. 948 pct. 2 din Codul civil. Contractul de ipoteca este nul cat timp mandatul nu este dat reprezentantului legal, nulitatea absoluta putand fi invocata de oricine si oricand, iar prejudiciul nu trebuie dovedit.
Intimata a depus cerere prin care a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentanti a tuturor persoanelor semnatare ale apelului declarat de Banca X, motivat de faptul ca la data declararii apelului conducerea bancii fusese incredintata administratorului judiciar S.C. "C." S.R.L.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala a respins exceptia privind lipsa calitatii de reprezentant a persoanelor semnatare ale apelului ca nefondata, a admis apelul, a schimbat in tot sentinta civila apelata si, pe fond, a respins actiunea ca nefondata, a respins ca nefondata cererea de aderare la apel formulata de intimata, pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii de reprezentant a persoanelor semnatare ale apelului Bancii X, Curtea retine ca apare nefondata de vreme ce administratorul judiciar si-a insusit apelul promovat de Banca X.
Pe fond, Curtea a retinut ca, potrivit contractelor de credit nr. 75 din 8.05.1996, nr. 207 din 22.12.1995 si a Actului aditional nr. 1 din 22.12.1995, intimata S.C. "E." S.R.L. a fost beneficiara unor imprumuturi acordate de catre apelanta Banca X.
Pentru garantarea obligatiilor aferente Contractului de credit nr. 207 din 22.12.1995, s-a incheiat contractul de ipoteca asupra uzufructului autentificat sub nr. 372 din 28.12.1995.
Este de necontestat ca apelanta a acordat imprumuturile executandu-si obligatiile asumate prin contractele de credit, situatie in care acestea au intrat in circuitul civil, creand si in sarcina intimatei obligatia restituirii imprumuturilor la termenele scadente convenite, obligatie indeplinita partial.
Prin urmare, chiar daca, ipotetic discutand, contractele de credit s-ar fi incheiat in lipsa sau cu depasirea puterilor incredintate, cauza de nulitate ar fi fost cel mult o cauza de nulitate relativa, ce oricand putea fi confirmata expres sau tacit prin executarea actului anulabil, fapt implinit, in speta, prin acordarea imprumuturilor.
Tot astfel, daca contractele de credit ar fi fost semnate de o persoana necompetenta, semnarea de catre persoana competenta putea fi oricand confirmata, precum in speta, de catre partile contractante, prin executarea obligatiilor asumate.
In fine, in situatia in care contractele de credit nu ar fi fost semnate de reprezentantii legali ai apelantei, partea lezata ar fi fost apelanta care ar fi fost indreptatita sa invoce nulitatea relativa, si nu absoluta a acestor contracte.
Pe de alta parte, interesul actiunii introductive de instanta nu este licit, serios si real, intrucat consecinta nulitatii absolute a contractelor de credit are ca efect repunerea partilor in situatia anterioara, ceea ce presupune ca intimata ar trebui sa restituie imprumuturile primite si, dupa caz, despagubiri, daca s-au produs.
Deosebit de cele sus-aratate, coroborand dispozitiile Legii nr. 33/1991 cu art. 7.4 din contractul de societate al Bancii X, cu Procesul-verbal din 18.01.1996 al Adunarii generale a actionarilor Bancii X, cu art. 6 din Hotararea nr. 92/1996 a Consiliului de administratie privind activitatea de acordare a creditelor in Banca X si cu art. 29 lit. b din Statutul Bancii X, Curtea retine ca persoanele care au semnat contractele de credit pentru banca au fost legal abilitate de reprezentantii sai legali, si anume de presedinte si vicepresedinte.
Altminteri, pana la semnarea contractelor de credit, de la cererea intimatei privind acordarea imprumuturilor solicitate, intreaga procedura pentru avizare si aprobare a fost analizata de catre reprezentantii legali ai bancii si de catre organele colective precum Comitetul de directie.
Persoanele abilitate sa semneze contractele de credit in locul presedintelui si vicepresedintelui nu trebuie sa se inregistreze la registrul comertului potrivit dispozitiilor Legii nr. 26/1990, republicata, intrucat in asemenea situatii este vorba de delegare de sarcini de serviciu ale conducatorilor bancii in sarcina unor salariati cu pregatire corespunzatoare sa semneze in locul acestora si pentru acestia, raspunderea pentru asemenea delegari revenind conducatorilor institutiei.
Concluzionand, contractele de credit au fost legal semnate de persoanele abilitate de conducatorii bancilor in temeiul Legii nr. 33/1991 cu referire la regulamentul propriu de functionare (statut, contract).
In ceea ce priveste contractul de ipoteca, deosebit de cele sus-aratate ca act subsecvent contractului de credit, trebuie aratat ca acesta are o natura juridica deosebita.
Se sustine in mod gresit ca acest contract ar fi lovit de nulitate absoluta pe motiv ca banca a semnat conventia in baza unei imputerniciri de reprezentare care nu imbraca forma autentica in fata notarului, intrucat trebuie facuta distinctia intre delegarea de atributii in cadrul raporturilor de serviciu si reprezentarea conventionala, situatie in care pentru semnarea conventiei de ipoteca salariatul bancii nu avea nevoie de procura autentica.
Cerinta formei autentice a procurii este o conditie indispensabila in cazul in care mandatarul este o persoana straina, un tert fata de cel in numele si pentru care se incheie actul juridic.
In cazul in care insa actul s-a incheiat de organele persoanei juridice, potrivit art. 35 din Decretul nr. 31/1954, acesta este considerat a fi actul persoanei juridice insasi.
Asadar, cat timp organele de conducere ale bancii au delegat in mod expres atributia de a semna contractul unui salariat subordonat pentru indeplinirea acestei atributii in locul conducatorilor in numele si pe seama persoanei juridice - banca -, nu se nasc raporturi contractuale de mandat intre banca si cel ce a fost delegat, aceste raporturi nascute din delegarea de atributii fiind raporturi de munca cu specificul ca ele au si un efect de reprezentare.
Or, raporturile de munca cu referire expresa la sarcinile de serviciu nu se incheie in forma autentica, forma actului fiind ceruta cel mult ad probationem.
In fine, trebuie aratat faptul ca numai consimtamantul celui care constituie ipoteca trebuie exprimat in forma autentica, creditorul putand sa-si manifeste consimtamantul in orice forma.
Prin urmare, contractul de ipoteca este valabil incheiat chiar daca creditorul nu ar fi fost reprezentat sau indiferent cum ar fi fost reprezentat si numai lipsa consimtamantului debitorului ipotecar in forma autentica duce la sanctiunea nulitatii absolute a contractului de ipoteca.
Ar fi valabil exprimat si ulterior consimtamantul creditorului pentru constituirea ipotecii, fie printr-un act sub semnatura privata, fie tacit, lipsa consimtamantului autentic al creditorului neputand fi invocata de debitorul ipotecar, intrucat nu i s-a creat nici un prejudiciu.
Concluzionand, in raport de dispozitiile art. 1772 din Codul civil, numai consimtamantul debitorului trebuie exprimat in forma autentica, intrucat contractul de ipoteca este un contract unilateral si deci autenticitatea se cere numai din partea celui ce se obliga in interesul creditorilor si al tertilor.
NOTA:
Decizia a devenit irevocabila prin nerecurare. (L.C.)
---------------
Contract de credit bancar semnat de catre un salariat al bancii in cadrul delegarii de sarcini de serviciu. Contract de ipoteca semnat de un delegat al bancii, avand procura neautentica. Sanctiuni
EMITENT: CURTEA DE APEL BUCURESTI - Sectia a VI-a comerciala
NEPUBLICATA
Persoanele care au semnat contractele de credit pentru banca au fost legal abilitate de reprezentantii sai legali, si anume de presedinte si vicepresedinte. Prin executarea de catre banca a obligatiilor asumate prin contractele de credit, acestea au intrat in circuitul civil, creand in sarcina intimatei obligatia restituirii imprumuturilor la scadenta. Chiar daca contractele de credit s-ar fi incheiat in lipsa sau cu depasirea puterilor incredintate salariatului bancii, cauza de nulitate ar fi fost cel mult o cauza de nulitate relativa, care oricand putea fi confirmata expres sau tacit prin executarea actului anulabil, fapt implinit, in speta, prin acordarea imprumuturilor. Oricum, partea lezata ar fi fost apelanta, care ar fi fost indreptatita sa invoce nulitatea relativa, si nu absoluta a acestor contracte. Tot astfel, daca contractele de credit ar fi fost semnate de o persoana necompetenta, semnarea de catre persoana competenta putea fi oricand confirmata, precum in speta, de catre partile contractante, prin executarea obligatiilor asumate.
Cu privire la contractul de ipoteca trebuie facuta distinctia intre delegarea de atributii in cadrul raporturilor de serviciu si reprezentarea conventionala, situatie in care, pentru semnarea conventiei de ipoteca, salariatul bancii nu avea nevoie de procura autentica. Cerinta formei autentice a procurii este o conditie indispensabila in cazul in care mandatarul este o persoana straina, un tert fata de cel in numele si pentru care se incheie actul juridic. Numai consimtamantul celui care constituie ipoteca trebuie exprimat in forma autentica, creditorul putand sa-si manifeste consimtamantul in orice forma.
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala, reclamanta S.C. "E." S.R.L., in contradictoriu cu parata Banca X, a solicitat sa se dispuna nulitatea absoluta a Conventiei de credit nr. 75 din 8.05.1996, a Conventiei de credit nr. 207 din 22.12.1995 si a actelor subsecvente, si anume Actul aditional nr. 1 din 22.12.1995, si a contractului de ipoteca asupra uzufructului autentificat sub nr. 372 din 28.12.1995.
Prin Sentinta civila nr. 4921 din 13.09.2001, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala in Dosarul nr. 5812/2000, a fost admisa cererea formulata de reclamanta si s-a constatat nulitatea absoluta a conventiilor de credit nr. 75/1996 si nr. 207/1995, a Actului aditional nr. 1/1995 si a Contractului de ipoteca nr. 372/1995.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca actele nu au fost semnate de cei doi imputerniciti conform Legii nr. 33/1991 si ca in cazul contractului de ipoteca era nevoie ca reprezentarea societatii creditoare sa se fi facut cu procura speciala autentica.
Impotriva sentintei civile sus-aratate, parata a formulat apel.
Prin Decizia civila nr. 72 din 22.01.2001, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comerciala, apelul a fost admis si sentinta apelata a fost desfiintata, iar cauza a fost trimisa aceleiasi instante spre rejudecare, in temeiul art. 297 din Codul de procedura civila, retinandu-se ca parata nu a fost legal citata.
In urma rejudecarii cauzei, prin Sentinta civila nr. 3542 din 25.04.2001, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala in Dosarul nr. 2214/2001, a fost admisa, in parte, actiunea reclamantei, in sensul ca s-a respins ca neintemeiata doar cererea de constatare a nulitatii absolute a Contractului nr. 207 din 22.12.1995, retinandu-se ca acest act s-a incheiat cu respectarea dispozitiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 33/1991.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel parata.
In motivarea apelului s-a aratat ca, potrivit art. 29 lit. b din statutul bancii, consiliul de administratie stabileste regimul semnaturilor si al imputernicitilor in cadrul bancii; in acest cadru legal a fost emisa Hotararea Consiliului de administratie nr. 92/1996 privind activitatea de acordare a creditelor si nota interna privind fluxul documentelor necesare in vederea intocmirii si aprobarii dosarului de credit pentru clienti; astfel, mandatul special al d-nei V.B. s-a acordat de adunarea generala a actionarilor. In concluzie, la cererea intimatei, banca s-a angajat sa acorde un credit in valuta prin decizia Comitetului de directie din data de 3.05.1996, decizie votata de catre toti membrii sai, respectiv presedintele si cei doi vicepresedinti ai bancii, iar materializarea acordului de vointa s-a facut prin incheierea contractului semnat din partea bancii, in numele presedintelui, de un salariat ce avea mandat special acordat de adunarea generala a actionarilor din 18.01.1996. Legea nr. 33/1991 nu dispune expres asupra acestei cauze de nulitate absoluta, instanta urmand sa stabileasca care este interesul ocrotit de legiuitor prin norma de la art. 4 alin. 2 din aceeasi lege, si anume daca este interes general si este vorba de nulitate absoluta sau este vorba de un interes individual si nulitatea este relativa; astfel, apelanta considera ca, in speta, este vorba de o nulitate relativa si, fata de momentul invocarii, este prescrisa. Afirmatia ca persoanele ce au semnat contractul de credit trebuiau sa fie mentionate in registrul comertului nu este intemeiata in raport de dispozitiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 26/1990, republicata. Contractul de ipoteca s-a incheiat cu respectarea prevederilor legale in fata notarului public.
Intimata a depus cerere de aderare la apel prin care a solicitat schimbarea in parte a sentintei civile atacate in sensul constatarii nulitatii absolute si a Contractului de credit nr. 207/1996, aratand in motivare ca Hotararea Consiliului de administratie nr. 92 din 23.01.1996 a bancii nu este inregistrata la oficiul registrului comertului pe calea unui act aditional si nu modifica actul constitutiv, ca angajarea bancii se face numai de catre doi conducatori de banca (presedinte si vicepresedinte) si ca lipsa semnaturii acestora prezuma lipsa consimtamantului bancii la incheierea actelor juridice, fiind incalcate dispozitiile art. 948 pct. 2 din Codul civil. Contractul de ipoteca este nul cat timp mandatul nu este dat reprezentantului legal, nulitatea absoluta putand fi invocata de oricine si oricand, iar prejudiciul nu trebuie dovedit.
Intimata a depus cerere prin care a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentanti a tuturor persoanelor semnatare ale apelului declarat de Banca X, motivat de faptul ca la data declararii apelului conducerea bancii fusese incredintata administratorului judiciar S.C. "C." S.R.L.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala a respins exceptia privind lipsa calitatii de reprezentant a persoanelor semnatare ale apelului ca nefondata, a admis apelul, a schimbat in tot sentinta civila apelata si, pe fond, a respins actiunea ca nefondata, a respins ca nefondata cererea de aderare la apel formulata de intimata, pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii de reprezentant a persoanelor semnatare ale apelului Bancii X, Curtea retine ca apare nefondata de vreme ce administratorul judiciar si-a insusit apelul promovat de Banca X.
Pe fond, Curtea a retinut ca, potrivit contractelor de credit nr. 75 din 8.05.1996, nr. 207 din 22.12.1995 si a Actului aditional nr. 1 din 22.12.1995, intimata S.C. "E." S.R.L. a fost beneficiara unor imprumuturi acordate de catre apelanta Banca X.
Pentru garantarea obligatiilor aferente Contractului de credit nr. 207 din 22.12.1995, s-a incheiat contractul de ipoteca asupra uzufructului autentificat sub nr. 372 din 28.12.1995.
Este de necontestat ca apelanta a acordat imprumuturile executandu-si obligatiile asumate prin contractele de credit, situatie in care acestea au intrat in circuitul civil, creand si in sarcina intimatei obligatia restituirii imprumuturilor la termenele scadente convenite, obligatie indeplinita partial.
Prin urmare, chiar daca, ipotetic discutand, contractele de credit s-ar fi incheiat in lipsa sau cu depasirea puterilor incredintate, cauza de nulitate ar fi fost cel mult o cauza de nulitate relativa, ce oricand putea fi confirmata expres sau tacit prin executarea actului anulabil, fapt implinit, in speta, prin acordarea imprumuturilor.
Tot astfel, daca contractele de credit ar fi fost semnate de o persoana necompetenta, semnarea de catre persoana competenta putea fi oricand confirmata, precum in speta, de catre partile contractante, prin executarea obligatiilor asumate.
In fine, in situatia in care contractele de credit nu ar fi fost semnate de reprezentantii legali ai apelantei, partea lezata ar fi fost apelanta care ar fi fost indreptatita sa invoce nulitatea relativa, si nu absoluta a acestor contracte.
Pe de alta parte, interesul actiunii introductive de instanta nu este licit, serios si real, intrucat consecinta nulitatii absolute a contractelor de credit are ca efect repunerea partilor in situatia anterioara, ceea ce presupune ca intimata ar trebui sa restituie imprumuturile primite si, dupa caz, despagubiri, daca s-au produs.
Deosebit de cele sus-aratate, coroborand dispozitiile Legii nr. 33/1991 cu art. 7.4 din contractul de societate al Bancii X, cu Procesul-verbal din 18.01.1996 al Adunarii generale a actionarilor Bancii X, cu art. 6 din Hotararea nr. 92/1996 a Consiliului de administratie privind activitatea de acordare a creditelor in Banca X si cu art. 29 lit. b din Statutul Bancii X, Curtea retine ca persoanele care au semnat contractele de credit pentru banca au fost legal abilitate de reprezentantii sai legali, si anume de presedinte si vicepresedinte.
Altminteri, pana la semnarea contractelor de credit, de la cererea intimatei privind acordarea imprumuturilor solicitate, intreaga procedura pentru avizare si aprobare a fost analizata de catre reprezentantii legali ai bancii si de catre organele colective precum Comitetul de directie.
Persoanele abilitate sa semneze contractele de credit in locul presedintelui si vicepresedintelui nu trebuie sa se inregistreze la registrul comertului potrivit dispozitiilor Legii nr. 26/1990, republicata, intrucat in asemenea situatii este vorba de delegare de sarcini de serviciu ale conducatorilor bancii in sarcina unor salariati cu pregatire corespunzatoare sa semneze in locul acestora si pentru acestia, raspunderea pentru asemenea delegari revenind conducatorilor institutiei.
Concluzionand, contractele de credit au fost legal semnate de persoanele abilitate de conducatorii bancilor in temeiul Legii nr. 33/1991 cu referire la regulamentul propriu de functionare (statut, contract).
In ceea ce priveste contractul de ipoteca, deosebit de cele sus-aratate ca act subsecvent contractului de credit, trebuie aratat ca acesta are o natura juridica deosebita.
Se sustine in mod gresit ca acest contract ar fi lovit de nulitate absoluta pe motiv ca banca a semnat conventia in baza unei imputerniciri de reprezentare care nu imbraca forma autentica in fata notarului, intrucat trebuie facuta distinctia intre delegarea de atributii in cadrul raporturilor de serviciu si reprezentarea conventionala, situatie in care pentru semnarea conventiei de ipoteca salariatul bancii nu avea nevoie de procura autentica.
Cerinta formei autentice a procurii este o conditie indispensabila in cazul in care mandatarul este o persoana straina, un tert fata de cel in numele si pentru care se incheie actul juridic.
In cazul in care insa actul s-a incheiat de organele persoanei juridice, potrivit art. 35 din Decretul nr. 31/1954, acesta este considerat a fi actul persoanei juridice insasi.
Asadar, cat timp organele de conducere ale bancii au delegat in mod expres atributia de a semna contractul unui salariat subordonat pentru indeplinirea acestei atributii in locul conducatorilor in numele si pe seama persoanei juridice - banca -, nu se nasc raporturi contractuale de mandat intre banca si cel ce a fost delegat, aceste raporturi nascute din delegarea de atributii fiind raporturi de munca cu specificul ca ele au si un efect de reprezentare.
Or, raporturile de munca cu referire expresa la sarcinile de serviciu nu se incheie in forma autentica, forma actului fiind ceruta cel mult ad probationem.
In fine, trebuie aratat faptul ca numai consimtamantul celui care constituie ipoteca trebuie exprimat in forma autentica, creditorul putand sa-si manifeste consimtamantul in orice forma.
Prin urmare, contractul de ipoteca este valabil incheiat chiar daca creditorul nu ar fi fost reprezentat sau indiferent cum ar fi fost reprezentat si numai lipsa consimtamantului debitorului ipotecar in forma autentica duce la sanctiunea nulitatii absolute a contractului de ipoteca.
Ar fi valabil exprimat si ulterior consimtamantul creditorului pentru constituirea ipotecii, fie printr-un act sub semnatura privata, fie tacit, lipsa consimtamantului autentic al creditorului neputand fi invocata de debitorul ipotecar, intrucat nu i s-a creat nici un prejudiciu.
Concluzionand, in raport de dispozitiile art. 1772 din Codul civil, numai consimtamantul debitorului trebuie exprimat in forma autentica, intrucat contractul de ipoteca este un contract unilateral si deci autenticitatea se cere numai din partea celui ce se obliga in interesul creditorilor si al tertilor.
NOTA:
Decizia a devenit irevocabila prin nerecurare. (L.C.)
---------------
-
juliana
-
denominatus
hai sa-ti explic cum sta treaba 
1. KKO e ingaduitor si nu te-a sanctionat. Eu nu si eu da.
2. Inteligenta lui suplineste cu succes.
3. Si nu in ultimul rand, KKO nu a raspuns direct la intrebare (real-estate), ci ti-a dat o speta referitoare la problematica mandatului (banking), sa ai o idee despre genul de rationamente, generale sau particularizate in functie de materie, care se pot face in legatura cu mandatul.
Ambiguitatea exista. Textul initial este plin de neclaritati.
Stilul (mult spus) reflecta ori graba si lipsa de respect fata de cei carora le ceri ajutorul, ori lipsa claritatii in gandire, ori incapacitatea de sinteza a emenetelor esentiale unui rationament juridic.
Exemple:
Cine vinde, cine cumpara? Pe cine reprezinta cj-ul? pe vanzator sau pe cumparator?
Mandantul este societatea, ori persoana administratorului?
Ce importanta juridica are faptul ca societatea Y are un nou asociat?
De-astea...
Mr. Green (
) nu-i de tine.-
cica
Domnule presedinte Denominatus, mea culpa ca nu m-am ridicat la inaltimea asteptarilor Dvs.dar nu toate lumea poate sa fie asa de destept ca Dvs.
sunt si persoane mai mediocre.
Oricum consider ca pe acest forum au fost postate mesaje si mai ambigue, si mai tampite, etc. dar curios nu ati pierdut timpul sa va legati de persoanele respective.Asa ca sunt onorata de faptul ca pierdeti timpul pretios cu mine..
Deci, pentru a lamuri problema sa intelegeti si Dvs.
SRL-ul X este cumparatorul. Consilierul juridic reprezinta societatea cumparatoare, in baza unei imputerniciri date de catre administrator.
Inainte cu 2 zile de semnarea CV la SRL-ul Y a avut loc o schimbare de asociati si administrator.
Desi, administratorul de la SRL-ul Y stia ca a fost revocat din functie a semnat cv-ul la notar.
Pentru ca contractul de cesiune si actul aditional de revocare a administratorului nu a fost depus la ORC spre mentionare, ( cesiunea a vut loc joi, semnarea contractului luni) SRL-ul X se poate prevala de faptul ca este dobanditor de buna credinta, nestiind ca administratorul la acel moment nu mai avea dreptul sa semneze contractul.
Noul asociat si administrator al SRL-ul Y vrea sa anuleze cv/ul.
Vrea terenul si nu doar sa traga la raspundere pe fostul administrator.
Acum sper ca am fost destul de clara. daca aveti nelamuriri in continuare e treaba Dvs. eu nu mai am nevoie de parerea Dvs.
Cu deosebita consideratie,
CICA
PS
nu stiam ca aveti monopol asupra lui
sunt si persoane mai mediocre.
Oricum consider ca pe acest forum au fost postate mesaje si mai ambigue, si mai tampite, etc. dar curios nu ati pierdut timpul sa va legati de persoanele respective.Asa ca sunt onorata de faptul ca pierdeti timpul pretios cu mine..
Deci, pentru a lamuri problema sa intelegeti si Dvs.
SRL-ul X este cumparatorul. Consilierul juridic reprezinta societatea cumparatoare, in baza unei imputerniciri date de catre administrator.
Inainte cu 2 zile de semnarea CV la SRL-ul Y a avut loc o schimbare de asociati si administrator.
Desi, administratorul de la SRL-ul Y stia ca a fost revocat din functie a semnat cv-ul la notar.
Pentru ca contractul de cesiune si actul aditional de revocare a administratorului nu a fost depus la ORC spre mentionare, ( cesiunea a vut loc joi, semnarea contractului luni) SRL-ul X se poate prevala de faptul ca este dobanditor de buna credinta, nestiind ca administratorul la acel moment nu mai avea dreptul sa semneze contractul.
Noul asociat si administrator al SRL-ul Y vrea sa anuleze cv/ul.
Vrea terenul si nu doar sa traga la raspundere pe fostul administrator.
Acum sper ca am fost destul de clara. daca aveti nelamuriri in continuare e treaba Dvs. eu nu mai am nevoie de parerea Dvs.
Cu deosebita consideratie,
CICA
PS
nu stiam ca aveti monopol asupra lui
-
andriipopa
Consilierul nu avea nevoie de act autentic pentru a putea semna in numele lui X SRL contractul, intrucat a fost imputernicit in forma scrisa de administratorul societatii (care poate delega anumite atribute dupa buna sa vointa si conform cu statutul firmei).
Si va rog fara atacuri personale....nu-si au locul. Stiu ca noi astia din tagma juristilor suntem mai destepti decat prevede legea, dar hai sa-i lasam pe altii sa ne laude.
Si va rog fara atacuri personale....nu-si au locul. Stiu ca noi astia din tagma juristilor suntem mai destepti decat prevede legea, dar hai sa-i lasam pe altii sa ne laude.
-
codobelc
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 37 guests