Va invit sa va uitati cu totii (tontii, eu sint primul, glumeam) la speta de civil de la examenul de promovare in functiile de executie de pe 4 iunie, care este pe site-ul CSM.
Acolo este vorba despre un contract de vanzare cu clauza de intretinere intre doua parti contractante, pe care un tert incearca sa il desfiinteze.
El invoca tot felul de aparari legate de contractul fata de care el este un simplu tert.
Sau nu inteleg eu bine?
Cu toate aceastea, baremul nu puncteaza acest raspuns, desi din enuntul spetei eu asa inteleg : ca este vorba despre o promisiune de vanzare, nerespectata si, mai apoi, despre o vanzare cu clauza de intretinere catre o alta persoana, e care beneficiarul promisiunii de vanzare doreste sa o anuleze.
Evident, pentru obtinerea punctajului, se va arata si de ce sustinerile lui nu sint valabile pe fond, dar de ce nu ar fi netemeinice pentru simplul motiv ca sint invocate de un tert fata de contract?
De ce nu puncteaza baremul acest raspuns?
Nu este valabil?
Reclamantul cere o anulare de contract, dar prin sustinerile sale invoca de fapt o reziliere de contract si atunci, fata de aceasta imprejurare, sustinerile sale nu se potrivesc scopului si limitelor actiunii promovate.
Anularea putea fi invocata doar pentru ca nu a fost respectat dreptul de preferinta si atat (desi fara succes, fiindca are la dispozitie doar posibilitatea de a cere despagubiri).
In timp ce, toate sustinerile din actiunea reclamantului, tind la o actiune in reziliere, nu in anulare.
Si atunci iata, el este tert samd.
Ce spuneti?
Noi examene, noi spete
-
leustean
-
norocel
-
norocel
Ma gandeam ca reclamantul, beneficiarul promisiunii de vanzare, este creditor in privinta acestei obligatii.
Fiind creditor, ar putea sa atace actul daca a fost facut pentru fraudarea drepturilor lui.
Nu-mi vine in minte nici un alt motiv pentru care reclamantului nu i s-a respins actiunea pentru lipsa calitatii procesuale active si nu a fost considerat tert.
Fiind creditor, ar putea sa atace actul daca a fost facut pentru fraudarea drepturilor lui.
Nu-mi vine in minte nici un alt motiv pentru care reclamantului nu i s-a respins actiunea pentru lipsa calitatii procesuale active si nu a fost considerat tert.
-
leustean
Tot ce spui tu este interpretabil, dar nu prea este in acord cu ce stim noi de la profesorii nostri.
De altfel, actiunea este intitulata in anulare, nu in reziliere.
EU am fost cel care am spus ca este o actiune in reziliere, desi este intitulata in anulare.
As fi vrut sa stiu daca sinteti de acord.
Fiindca asa este toata ziua -nu?- din moment ce se invoca probleme legate de fondul contractului si nu de conditiile de valabilitate ale acestuia.
Ei, ce sa ma zic, cum am scalda-o tot nu iese.
Daca este actiune in anulare, trebuie sa oinvoce doar un drept care i-a fost vatamat si atunci ar merge.
Dar daca este intitulata actiune in anulare dar se intemeiaza pe motive de reziliere, cum eu am argumentata, nu mai poate introduce actiunea decta daca este parte in proces.
eu cred ca nu este.
Si nu poate fi nici in virtutea art. 975 Cod Civil.
Din cate imi amintesc, Deak spune clar : daca nu se inceheie contractul, beneficiarul promisiunii nu poate cere anularea contractului incheiat cu incalcarea promisiunii sale de vanzare, el este tert fata de acest contract, poate cel mult cere despagubiri.
Unde este adevarul acestei spete?
Nu facem decat sa dezbatem, desi pe noi nu ne priveste, dar totusi ne intereseaza, sa stim si noi cu ce masura ne masoara la aceste examene "specialistii"...
De altfel, actiunea este intitulata in anulare, nu in reziliere.
EU am fost cel care am spus ca este o actiune in reziliere, desi este intitulata in anulare.
As fi vrut sa stiu daca sinteti de acord.
Fiindca asa este toata ziua -nu?- din moment ce se invoca probleme legate de fondul contractului si nu de conditiile de valabilitate ale acestuia.
Ei, ce sa ma zic, cum am scalda-o tot nu iese.
Daca este actiune in anulare, trebuie sa oinvoce doar un drept care i-a fost vatamat si atunci ar merge.
Dar daca este intitulata actiune in anulare dar se intemeiaza pe motive de reziliere, cum eu am argumentata, nu mai poate introduce actiunea decta daca este parte in proces.
eu cred ca nu este.
Si nu poate fi nici in virtutea art. 975 Cod Civil.
Din cate imi amintesc, Deak spune clar : daca nu se inceheie contractul, beneficiarul promisiunii nu poate cere anularea contractului incheiat cu incalcarea promisiunii sale de vanzare, el este tert fata de acest contract, poate cel mult cere despagubiri.
Unde este adevarul acestei spete?
Nu facem decat sa dezbatem, desi pe noi nu ne priveste, dar totusi ne intereseaza, sa stim si noi cu ce masura ne masoara la aceste examene "specialistii"...
-
norocel
Art. 975 Cod civil nu se refera la reziliere. 
Si da, este interpretabil ce spun eu dar nu vad alt motiv pentru care sa nu se fi respins actiunea pentru lipsa calitatii procesuale, din moment ce reclamantul este in mod evident, tert fata de contractul de intretinere.
Si mai spuneai ca a fost simpla speta.
Si da, este interpretabil ce spun eu dar nu vad alt motiv pentru care sa nu se fi respins actiunea pentru lipsa calitatii procesuale, din moment ce reclamantul este in mod evident, tert fata de contractul de intretinere.
Si mai spuneai ca a fost simpla speta.
-
leustean
Nu ma refeream la art. 975 din perspectiva rezilierii, nu stiu cum ai tras aceasta concluzie.(Tot discutiile fata in fata sint mai bune, multe interpretari se mai nasc din aceste mesaje scrise).
Nu am un cod in fata , dar este articolul care reglementeaza dreptul creditorului chirografar de a promova actiunea pauliana, nu?
Vorbeam despre reziliere pentru ca actiunea mi se pare ca tinde la reziliere, nu la anulare, prin sustinerile sale.
Nu am un cod in fata , dar este articolul care reglementeaza dreptul creditorului chirografar de a promova actiunea pauliana, nu?
Vorbeam despre reziliere pentru ca actiunea mi se pare ca tinde la reziliere, nu la anulare, prin sustinerile sale.
-
norocel
Despre efectul conventiilor in privinta persoanelor a treia
ART. 973
Conventiile n-au efect decat intre partile contractante. (Cod civil 969, 974, 975, 976, 1175, 1554).
ART. 974
Creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, afara de acelea care ii sunt exclusiv personale. (Cod civil 558, 699, 732, 769, 780 si urm., 848, 1825, 1843).
ART. 975
Ei pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. (Cod civil 562, 699, 769, 785).
ART. 973
Conventiile n-au efect decat intre partile contractante. (Cod civil 969, 974, 975, 976, 1175, 1554).
ART. 974
Creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, afara de acelea care ii sunt exclusiv personale. (Cod civil 558, 699, 732, 769, 780 si urm., 848, 1825, 1843).
ART. 975
Ei pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. (Cod civil 562, 699, 769, 785).
-
leustean
Da, asa este.
Nu vad unde este greseala ( am sustinut corect ce reglementeaza art.975).
Noi ne batem capetele si eu sint de aceeasi parere ca si tine : ca intr-o astef de actiune reclamantul nu avea calitate procesuala activa. Mai vrem si alte parari.
Iata, Norocel a spus ca daca am lua in calcul 975, am putea considera ca reclamantul are calitate procesuala activa, cu conditia sa dovedeasca frauda.
Am spus ca este interpretabil, din datele spetei nereiesind intentia vanzatorului de a frauda dreptul beneficiarului promisiunii.
Alte pareri?
Nu vad unde este greseala ( am sustinut corect ce reglementeaza art.975).
Noi ne batem capetele si eu sint de aceeasi parere ca si tine : ca intr-o astef de actiune reclamantul nu avea calitate procesuala activa. Mai vrem si alte parari.
Iata, Norocel a spus ca daca am lua in calcul 975, am putea considera ca reclamantul are calitate procesuala activa, cu conditia sa dovedeasca frauda.
Am spus ca este interpretabil, din datele spetei nereiesind intentia vanzatorului de a frauda dreptul beneficiarului promisiunii.
Alte pareri?
-
attorneyatlaw
eu vad ca reclamantul a promovat actiunea in calitatea sa de creditor care solicita desfiintarea actului incheiat in frauda sa.
Nu conteaza cum vezi tu ce a vrut el sa spuna ci ce a vrut el cu adevarat sa spuna.
Asa fiind omul avea incheiat cu vanzatorul un pact de preferinta (contract ce da nastere la drepturi si obligatii in sarcina debitorului pactului de preferinta).
Reclamantul apreciaza (justificat sau nu, asta urmeaza sa decida instanta prin hotarare) ca debitorul lui nu s-a achitat de obligatia ce-i revenea, adica nu i-a oferit lui mai intai si la pret egal, imobilul in discutie.
ceea ce cauta reclamantul sa faca, in speta propusa, este sa readuca imobilul in patrimoniul vanzatorului pentru a putea profita de dreptul sau, nascut din pactul de preferinta incheiat.
Calea aleasa e proasta, pentru ca dreptul de preferinta exista numai la vanzare si nu si la alte forme de instrainare si in plus conditiile de valabilitate de la renta viagera nu se aplica la clauza de intretinere.
Insa reclamantul are calitate caci actiunea lui izvoraste din contractul sau si nu din contractul celorlalti, fata de care este, fireste, tert.
Daca nu incercam sa ne punem in papucii celor care vin in fata noastra cu probleme ce se vor a fi rezolvate e bine sa nici nu ne dorim functii de judecator sau procuror ca nu vom face fata.
PS. leustean, daca vrei sa iei examenul mai intai trebuie sa-ti schimbi modul de a gandi. Gandesti si privesti gresit dreptul, de aia nu iei examenul.
Nu conteaza cum vezi tu ce a vrut el sa spuna ci ce a vrut el cu adevarat sa spuna.
Asa fiind omul avea incheiat cu vanzatorul un pact de preferinta (contract ce da nastere la drepturi si obligatii in sarcina debitorului pactului de preferinta).
Reclamantul apreciaza (justificat sau nu, asta urmeaza sa decida instanta prin hotarare) ca debitorul lui nu s-a achitat de obligatia ce-i revenea, adica nu i-a oferit lui mai intai si la pret egal, imobilul in discutie.
ceea ce cauta reclamantul sa faca, in speta propusa, este sa readuca imobilul in patrimoniul vanzatorului pentru a putea profita de dreptul sau, nascut din pactul de preferinta incheiat.
Calea aleasa e proasta, pentru ca dreptul de preferinta exista numai la vanzare si nu si la alte forme de instrainare si in plus conditiile de valabilitate de la renta viagera nu se aplica la clauza de intretinere.
Insa reclamantul are calitate caci actiunea lui izvoraste din contractul sau si nu din contractul celorlalti, fata de care este, fireste, tert.
Daca nu incercam sa ne punem in papucii celor care vin in fata noastra cu probleme ce se vor a fi rezolvate e bine sa nici nu ne dorim functii de judecator sau procuror ca nu vom face fata.
PS. leustean, daca vrei sa iei examenul mai intai trebuie sa-ti schimbi modul de a gandi. Gandesti si privesti gresit dreptul, de aia nu iei examenul.
-
leustean
M-am obisnuit cu acest tip de reactii si de comentarii, Attorney Law.
Daca te-ai pune in papucii omului, dupa cum spui (si ne dai de inteles ca esti primul care o faci), ai vedea ca nu trebuie sa faci aprecieri de acest soi :"nu gandesti" etc.
Eu am vrut pareri si lamuriri.
Ca iau sau nu examenul este treaba mea si nu cred ca va incerca vreun membru al forumului vreo bucurie deosebita la vederea rezultatului favorabil al unuia de-al lor.
Am intrebat, nu am dat cu parul.
Dar se pare ca pe aici sint multi oameni extrem de pregatiti si cu multe maniere, care tin mortis sa isi afirme stiinta si desteptaciunea, dand cu bata in creierii de proasta calitate ai altora.
Forumurile sint pentru dezbateri, nu pentru mitocanii.
Avem si asa parte de o multime la semafoare si la ghiseele publice.
Iti recomand o carte buna, Attorney Law, poate chiar pentru tine scrisa : se numeste "Romanii e dastepti", scrisa de Radu Pavel Gheo.
Daca mai citesti si altceva, desigur, da-mi voie sa iti raspund cu aceeasi moneda, fiindca eu nu ma incalt cu papucii rau mirositori ai altora.
Prefer descult si fara "fonctie".
Daca te-ai pune in papucii omului, dupa cum spui (si ne dai de inteles ca esti primul care o faci), ai vedea ca nu trebuie sa faci aprecieri de acest soi :"nu gandesti" etc.
Eu am vrut pareri si lamuriri.
Ca iau sau nu examenul este treaba mea si nu cred ca va incerca vreun membru al forumului vreo bucurie deosebita la vederea rezultatului favorabil al unuia de-al lor.
Am intrebat, nu am dat cu parul.
Dar se pare ca pe aici sint multi oameni extrem de pregatiti si cu multe maniere, care tin mortis sa isi afirme stiinta si desteptaciunea, dand cu bata in creierii de proasta calitate ai altora.
Forumurile sint pentru dezbateri, nu pentru mitocanii.
Avem si asa parte de o multime la semafoare si la ghiseele publice.
Iti recomand o carte buna, Attorney Law, poate chiar pentru tine scrisa : se numeste "Romanii e dastepti", scrisa de Radu Pavel Gheo.
Daca mai citesti si altceva, desigur, da-mi voie sa iti raspund cu aceeasi moneda, fiindca eu nu ma incalt cu papucii rau mirositori ai altora.
Prefer descult si fara "fonctie".
-
leustean
S, ca sa fiu mai clar in ceea ce priveste confuzia nascuta in dementa mea non-juridica, am sa spun asa:
in acea speta se cere anularea, nu revocarea.
Actiunea in anulare este una, actiunea reovatorie sau pauliana este alta, desi are ca efect anularea contractului in privinta creditorului chirografar care o exercita.
Este deci o confuzie pornita de la terminologia folosita in spetei.
Pentru ca, atunci cand vorbesti despre anulare, te gandesti automat la conditiile de nulitate, iar atunci cand vorbesti despre revocare te gandesti intr-adevar la 975 Cod civil.
Daca era o actiune pauliana, este clar ca trebuia sa ceara "revocarea" actului, iar nu anularea sa.
Poate ca in practica este unul si acelasi lucru, dar din punct de vedere al TERMINOLOGIEI (repet, al terminologiei), este cu totul altceva.
Si noi aici nu sintem in fata unui caz real, ci al unei imaginar. Nu strica sa fie folosita o terminologie corecta, pentru a se da candidatilor posibilitatea de a se incadra in subiect.
In practica, avem avantajul ca se pot face precizari si se ajunge in final sa se inteleaga ce vrea omul de fapt : sa invoca nulitatea actului (cu efecte erga omnes, prin urmare) sau sa ceara revocarea (cu efecte numai fata de cel care exercita actiunea. Dar la examen nu putem intreba comisia ce a avut in vedere.
Si, iata, ajungem la urmatoarea concluzie : intre revocare si anulare sint deosebiri nu numai de terminologie si regim juridic aplicabil, ci chiar de efecte : actiunea in anulare produce efecte erga omnes, pe cand cea revocatorie(sau pauliana) produce efect numai fata de creditorul-reclamant.
Spune-mi acum, asa, ca la tampiti, ce actiunea este introdusa in speta data : o actiune revocatorie sau o actiune in anulare?
Sau si acum bat campii?
in acea speta se cere anularea, nu revocarea.
Actiunea in anulare este una, actiunea reovatorie sau pauliana este alta, desi are ca efect anularea contractului in privinta creditorului chirografar care o exercita.
Este deci o confuzie pornita de la terminologia folosita in spetei.
Pentru ca, atunci cand vorbesti despre anulare, te gandesti automat la conditiile de nulitate, iar atunci cand vorbesti despre revocare te gandesti intr-adevar la 975 Cod civil.
Daca era o actiune pauliana, este clar ca trebuia sa ceara "revocarea" actului, iar nu anularea sa.
Poate ca in practica este unul si acelasi lucru, dar din punct de vedere al TERMINOLOGIEI (repet, al terminologiei), este cu totul altceva.
Si noi aici nu sintem in fata unui caz real, ci al unei imaginar. Nu strica sa fie folosita o terminologie corecta, pentru a se da candidatilor posibilitatea de a se incadra in subiect.
In practica, avem avantajul ca se pot face precizari si se ajunge in final sa se inteleaga ce vrea omul de fapt : sa invoca nulitatea actului (cu efecte erga omnes, prin urmare) sau sa ceara revocarea (cu efecte numai fata de cel care exercita actiunea. Dar la examen nu putem intreba comisia ce a avut in vedere.
Si, iata, ajungem la urmatoarea concluzie : intre revocare si anulare sint deosebiri nu numai de terminologie si regim juridic aplicabil, ci chiar de efecte : actiunea in anulare produce efecte erga omnes, pe cand cea revocatorie(sau pauliana) produce efect numai fata de creditorul-reclamant.
Spune-mi acum, asa, ca la tampiti, ce actiunea este introdusa in speta data : o actiune revocatorie sau o actiune in anulare?
Sau si acum bat campii?
-
leustean
Norocel, tu, cea care ai spus ca si mine ca reclamantul nu are calitate procesuala activa, descurca te rog dilema.
Eu spun ca actiunea din speta nu este nici revocatorie nici actiune in anulare, in ambele reclamantul putand avea calitate procesuala activa, cu conditia sa se si foloseasca de regimul juridic al acestora.
Spun ca este actiune in reziliere, in care reclamantul nu avea calitate procesuala activa, fiind tert.
Aceasta pentru ca reclamantul face aprecieri privind fondul contractului, conditiile sale de exercitare si NU INVOCA FRAUDA debitorului promisiunii.
Trebuie sa ne imaginam oare ca despre aceasta este vorba?...
Speta nu ne spune ca ar fi fost vorba despre intentia reclamantului de a dovedi frauda si complicitatea la frauda a tertului, pentru a merge cu gandul la conditiile art. 975. Nicidecum. De asemenea, nu ni se specifica nici ca ar urmari anularea pe motive de nulitate ale actului juridic.
Se fac aprecieri in legatura cu faptul ca acel contract nu avea cum sa fie executat fiindca a decedat promitentul si altele de soiul asta.
Si atunci? Unde este calitatea reclamantului? Ce cauza de nulitate invoca reclamantul? Fiindca el asta cere : anularea.
Faptul ca reclamantului nu i s-a respectat dreptul de preferinta poate fi o cauza de anulare a unui contract in care el nu este parte?
Da, daca vorbim despre revocare (nu anulare) si daca invoca frauda, dar nu este cazul.
Eu spun ca actiunea din speta nu este nici revocatorie nici actiune in anulare, in ambele reclamantul putand avea calitate procesuala activa, cu conditia sa se si foloseasca de regimul juridic al acestora.
Spun ca este actiune in reziliere, in care reclamantul nu avea calitate procesuala activa, fiind tert.
Aceasta pentru ca reclamantul face aprecieri privind fondul contractului, conditiile sale de exercitare si NU INVOCA FRAUDA debitorului promisiunii.
Trebuie sa ne imaginam oare ca despre aceasta este vorba?...
Speta nu ne spune ca ar fi fost vorba despre intentia reclamantului de a dovedi frauda si complicitatea la frauda a tertului, pentru a merge cu gandul la conditiile art. 975. Nicidecum. De asemenea, nu ni se specifica nici ca ar urmari anularea pe motive de nulitate ale actului juridic.
Se fac aprecieri in legatura cu faptul ca acel contract nu avea cum sa fie executat fiindca a decedat promitentul si altele de soiul asta.
Si atunci? Unde este calitatea reclamantului? Ce cauza de nulitate invoca reclamantul? Fiindca el asta cere : anularea.
Faptul ca reclamantului nu i s-a respectat dreptul de preferinta poate fi o cauza de anulare a unui contract in care el nu este parte?
Da, daca vorbim despre revocare (nu anulare) si daca invoca frauda, dar nu este cazul.
-
norocel
Pana la urma o sa reusim sa-i dam de capat dar deocamdata nu am o teorie prea solida ca sa pot sa o sustin cu argumente imbatabile asa ca promit sa revin dupa ce o sa ma mai documentez.leustean wrote:Norocel, tu, cea care ai spus ca si mine ca reclamantul nu are calitate procesuala activa, descurca te rog dilema...
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 22 guests