schimbarea incadrarii juridice si alte complicatii

[wittmann]

despre speta mea vad ca nu aveti nici o parere... !?!?!? :(
.

La speta ta nu am inteles prea bine: prima instanta a fost Tribunalul?

[ainsof]

speta este urmatoarea:

in fond, la judecatorie se judeca infractiunea de vatamare corporala, la plangere prealabila si inculpatul este condamnat. procurorul face apel si solicita schimbarea incadrarii juridice in tentativa la omor.

la primul termen in apel, p.v. spune ca vrea sa-si retraga plangerea prealabila. instanta puen in discutie schimb incadrarii si o admite si trece mai departe la judecata, care se soldeaza cu o condamnare.

intrebari:
- se putea trece peste retragerea plang sau trebuia intai pronuntat asupra acesteia si abia apoi sa se treaca la problema schimb. incadrarii?
- dc a schimb incadrarea si a trecut la judecare, atunci desi tentativa la omor e de competenta tribunalului, atunci nu se poate spune ca inculpatul a fost privat de o cale de atac, pt ca el deja se afla in apel la trib, desi omorul s-ar fi judecat acolo in prima instanta?

si orice alte probeleme mai vedeti, ca eu mi-am prins urechile...

Instanta de recurs, trebuia sa procedeze in felul urmator:
Sa admita recursul (prin decizie), sa caseze prima sentinta si sa dispuna rejudecarea fondului.
Cu ocazia rejudecarii sa puna in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice si, daca erau indeplinite conditiile sa schimbe incadrarea prin incheiere, dupa care, sa constate ca retragerea plangerii nu mai produce efecte fata de noua incadrare.
Daca schimba incadrarea, instanta sesizata cu recursul, va judeca in aceasta situatie ca prima instanta si va pronunta o sentinta supusa apelului.
Asa vad eu lucrurile.

[Crtistina]

cauza pentru vatamare corporala a fost judecata la tribunal, asa ca din start, in raport cu infractiunea pt care a fost sesizata, instanta de fond (adica Trib.) a fost necompetenta material..nul abs.

ch dc s-a schimbat incadrarea jur nu cred ca se schimba situatia pt ca compt mat se apreciaza in functie de momentul sesizarii instantei si de situati de la fond.

dar eu imi fac probleme in egatura cu celelalte date ale spetei, poate mai e vreo problema e care eu nu o vad.

ma gandesc ca si in ce priveste sch incadr nu s -a procedat corect.

in plus, ma intreb dc se puen problema gresitei sesizari si in acest caz, desi pt omor tot Parchetul de pe langa tribunal era competent, dar diferenta e ca procurorul in mod oblig trebuia sa desfasoare Up, iar pt vat. corp a fost facuta de org cerc.

si acum imi pun si eu aceasi intrebare...dc e nula abs in fond, inseamna ca atrage si nul hot de apel pt acealsi motiv si atunci cer casarea atat a primei hot cat si a celei din apel?

[Crtistina]

ca sa nu existe confuzii, mai sus ma refeream la speta descrisa de mine.

[wittmann]

Mai este o problema care apare in referitor la schimbarea de incadrarea juridica. In practica, cand in apel sau recurs se constata ca incadrarea avuta in vedere la fond ar putea fi gresita, trimite cauza in rejudecare pentru ca noua incadrare sa fie pusa in discutia partilor. Daca s-ar proceda la schimbarea ei direct in calea de atac, inculpatul ar fi privat de o cale de atac (daca suntem in apel) sau nu ar mai avea deloc cai de atac (daca ne aflam in recurs).

[Crtistina]

am gasit pe iccj o speta in care se spune ca instanta in cazul schimb incadrarii jur ar trebui sa desf hot din fond si sa retina spre rejudecare, art. 379 al. 2 lit.a.

mi-a trecut prin minte ca i se duce o cale de atac, dar obligativitatea existentei mai multor grade de jursidictie nu este prevazuta expres de legiuitor si nici de Constitutie....si atunci nimic nu obliga instanta sa retrimita

sau incurc eu borcanele...

in plus in neagu la sch incadr jur se face o intreaga discutie despre posibilitatea instantei in baza art. 41 al. 1 sa retina spre rejudecarea cand schimba incadr si observa ca ar fi de competenta unei instate inferioare...in consecinta observand si ca il va lipsi de un grad de jusrisdictie

[ainsof]

Mai este o problema care apare in referitor la schimbarea de incadrarea juridica. In practica, cand in apel sau recurs se constata ca incadrarea avuta in vedere la fond ar putea fi gresita, trimite cauza in rejudecare pentru ca noua incadrare sa fie pusa in discutia partilor..

I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 6532 din 7 decembrie 2004

Tribunalul Dolj, prin sentinta penala nr. 398 din 12 mai 2004, a condamnat pe inculpatul C.M. pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prevazuta in art. 174 raportat la art. 175 lit. c) C. pen. la 20 de ani inchisoare.

Apelul declarat de procuror, cu motivarea ca anterior inculpatul a mai fost condamnat pentru tentativa la infractiunea de omor, situatie in care incadrarea juridica data faptei este gresita, a fost admis de Curtea de Apel Craiova, prin decizia penala nr. 441 din 11 octombrie 2004. Ca urmare, s-a desfiintat decizia si, in rejudecare, s-a schimbat incadrarea juridica din infractiunea de omor calificat in aceea de omor calificat si deosebit de grav prevazuta in art. 174 raportat la art. 175 lit. c) si la art. 176 lit. c) C. pen., intrucat din extrasul de cazier judiciar rezulta ca inculpatul a fost condamnat, prin sentinta penala nr. 186 din 22 aprilie 1970 a fostului Tribunal Suprem la 9 ani inchisoare, amnistiata prin Decretul nr. 11/1988, pentru savarsirea tentativei la infractiunea de omor.

Instanta a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.

Recursul declarat de inculpat este fondat, in urmatorul sens.

In mod corect curtea de apel a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei, corespunzatoare situatiei de fapt si de drept in care se afla inculpatul.

Potrivit insa dispozitiilor cuprinse in art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., invocate de catre insasi instanta, aceasta trebuia sa pronunte o noua hotarare procedand potrivit art. 345 privind judecata in fond, adica sa dispuna condamnarea inculpatului pentru noua infractiune retinuta in sarcina sa prin stabilirea unei pedepse care sa corespunda noilor limite, chiar daca ele sunt aceleasi, in alternativa inchisorii, cu cele prevazute potrivit incadrarii juridice initiale.

In consecinta recursul a fost admis, hotararile atacate fiind casate cu trimiterea cauzei la instanta de apel pentru rejudecare.

[wittmann]

Depinde care era situatia concreta in speta respectiva de care vorbesti.

[ainsof]

Cred ca ai raspuns inainte de a citi speta citata de mine.

[wittmann]

Corect ar fi trebuit sa trimita cauza la prima instanta (Tribunal) pentru a se pune in discutia partilor noua incadrare juridica si pentru a se stabili o noua pedeapsa.

[ainsof]

Daca ICCJ are o practica neunitara pe tema asta, poti cita si o decizie recenta in care sa se fi pronuntat cum spui tu?

[wittmann]

Nu-ti pot indica decat practica neoficiala (nepublicata), numai ca momentan nu o am la indemana nici pe asta.

[Crtistina]

problema nu cred ca este punerea in discutie, pt ca acest lucru oricum trebuie facut de instanta, fie ca schimba in apel sau in recurs, ba mai mult trebuie sa si acorde un termen in vederea pregatirii apararii..altfel avem de-a face cu nul absoluta

dar nu asta este situatia in speta mea, pt ca a afost pusa in discutie...iar ..(cu riscul de a ma repeta) nu si-ar mai avea rost toata discutia cu privire la prorogarea legala de competenta in baza art. 41 al. 1 in cazul sch incadrarii.

mi s-ar parea ciudat in recurs dc ar schimba...dar acolo (sper ca nu zic o prostie imensa) dar regula e trimiterea spre rejudecare...si astfel se evita probelma asta.

[Crtistina]

anisof tot la speta asta ma gandeam si eu, dar din continutul ei nu prea rezulta de ce instanta de apel ar fi trebuit sa desfiinteze hot in fond, in cazuls ch incadrarii

adica..care e temeiul de drept pt aceasta desfiintare???

[ainsof]

Textele de lege sunt indicate in motivare.
Daca s-a schimbat incadrarea juridica nu era suficenta modificarea partiala a hotararii ci trebuia pronuntata o noua hoatare pe fond.
In speta, instanta de apel a schimbat incadrarea dar a mentinut toate celelalte dispozitii.
Chiar daca ar fi aplicat aceeasi pedeapsa si chiar daca ar fi preluat toate celelalte dispozitii din hotarare, acestea trebuiau sa figureze in dispozitivul deciziei pronuntate in apel in asa fel incat hotararea sa apara ca fiind rezultatul unei noi judecati.