Infractiunea se numeste abuz de incredere. La scadenta tu esti detentorul unor bunuri pe care trebuie sa le dai inapoi. Daca in doua luni nu se face o plangere prealabila impotriva detentorului, atunci se va merge pe recuperarea pagubei in civil, mai costisitor si mai greoi.
Am spus ca aceste doua contracte, depozit neregulat si imprumutul au bunuri de gen si ca depozitarul sau imprumutatul poate sa si le insuseasca. Dar asta nu inseamna cu nu trebuie sa le restituie sau sa dea inapoi alte bunuri de gen. La scadenta el este obligat si contractual dar si de codul penal. Ce e asa greu de inteles?
Si ce vii aici sa faci pe victima, cand tu ai spus ca argumentatia mea este o gluma proasta?
Pt. Lawprofilica
Releventa penala?
-
lawprofile
pt a fi abuz de incredere e necesar ca partile sa fi facut contractul in considerarea dimensiunii materiale,fizice a acelor bani adica pe cel care da banii sa-l interesezele bancnotele sau monezile in sine, ceea ce e absurd.in realitate ceea ce conteaza este VALOAREA banilor,astfel incat cel care primeste banii devine propietarul lor urmand ca in eventualitatea in care refuza sa-i restituie sau ii foloseste abuziv sa raspunda civil si nu penal.acum ai priceput?Sechmet wrote:Daca eu ii dau prietenului meu o suma de bani pe care sa o depuna la banca pe numele meu si el o foloseste si refuza sa mi-o mai restituie, nu-i abuz de incredere?
Eu am vazut intr-un curs de penal speta asta si fapta era incadrata la abuz de incredere.
-
sechmet
Sursa primara: (Decizia penala nr. 169/Ap din 22 decembrie 1997)
Sursa secundara: CURTEA DE APEL BRASOV - DREPT PENAL
Materii:
ABUZ DE INCREDERE
ELEMENTE SPECIFICE DE CONTINUT
Rezumatul spetei: Apelul inculpatului este fondat.
Intr-adevar, incadrarea juridica corecta a faptelor comise de persoana in cauza este infractiunea de abuz de incredere prevazuta de art. 213 alin. 1 Cod penal.
Astfel, din probele administrate in cauza rezulta ca intre inculpat si partea vatamata exista un raport juridic civil, in virtutea caruia a ajuns la inculpat, cu just titlu, suma de 700.000 lei.
Refuzul de a restitui, la scadenta, suma respectiva partii vatamate, constituie infractiunea de abuz de incredere, infractiune care se caracterizeaza prin existenta unor raporturi juridice intre faptuitor si cel vatamat, obiectul material fiind detinut de cel in cauza pe baza unui titlu, conditii care in cauza sunt prezente.
Faptul ca refuzul restituirii a generat conflicte si chiar unele violente, nu schimba semnificatia juridica a elementelor mentionate, neputand, fireste a fi vorba de infractiunea de talharie, cum gresit s-a retinut.
NOTA 1: Se impune precizat in primul rand, ca incadrarea juridica atribuita faptelor in apel prin reformarea hotararii instantei de fond, si anume abuz de incredere (art. 213 Cod penal) nu a fost confirmata in recurs de Curtea Suprema de Justitie care prin decizia penala nr. 1857 si 2 iulie 1998 a revenit la incadrarea juridica retinuta de Tribunalul Brasov ca instanta de fond si anume talharie, avand in vedere existenta unor elemente de violenta carora li s-a dat in fond si in recurs, semnificatia specifica infractiunii prevazute de art. 211 alin. 2
lit. e Cod penal.
Dincolo de aceasta situatie particulara, noi credem ca totusi nu este lipsit de interes sa retinem, pentru un comentariu teoretic, ca infractiunea de abuz de incredere (art. 213 Cod penal) se poate realiza si prin refuzul restituirii la scadenta a unui imprumut banesc.
Din analiza dispozitiilor cuprinse in art. 213 Cod penal, care incrimineaza abuzul de incredere, rezulta ca existenta infractiunii se cere ca faptuitorul sa detina bunul mobil ce constituie obiectul material al infractiunii pe baza unui titlu, a unui raport juridic patrimonial
(depozit, mandat, imprumut, gaj, etc.) si ca el sa-si insuseasca acel bun, sa dispuna de acesta pe nedrept ori sa refuze a-l restitui.
Conduita abuziva a faptuitorului se realizeaza prin una din cele trei fapte incriminate care constituie modalitatile de latura obiectiva: insusirea bunului, dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui.
Cand imprumutul se refera la o suma de bani nerestituita la scadenta, avand in vedere ca este vorba de un bun consumptibil, forma de realizare a abuzului de incredere nu poate fi decat refuzul restituirii.
NOTA 2: In cauzele in care s-a formulat plangere penala pentru nerestituirea sumelor predate cu titlu de imprumut, in mod consecvent, instantele din raza de activitate a Curtii de Apel Brasov au hotarat in sensul achitarii inculpatului in temeiul art. 11 pct. 2 lit "a" raportat la art. 10 lit. "b" Cod procedura penala. S-a avut in vedere ca sumele de bani fac parte din categoria bunurilor consumptibile asa incat, s-a considerat in mod temeinic ca pretentiile derivate din raportul juridic caracteristic imprumutului se pot valorifica exclusiv in cadrul unui litigiu civil.
Nerestituirea unor sume de bani, insusirea sau dispunerea de acestea, poate realiza continutul infractiunii de abuz de incredere doar cu titlu de exceptie, ca in situatia in care banii au fost predati pentru a se face o plata unei terte persoane sau pentru a-i depune intr-un depozit bancar sau C.E.C. pe numele predatorului.
Sursa secundara: CURTEA DE APEL BRASOV - DREPT PENAL
Materii:
ABUZ DE INCREDERE
ELEMENTE SPECIFICE DE CONTINUT
Rezumatul spetei: Apelul inculpatului este fondat.
Intr-adevar, incadrarea juridica corecta a faptelor comise de persoana in cauza este infractiunea de abuz de incredere prevazuta de art. 213 alin. 1 Cod penal.
Astfel, din probele administrate in cauza rezulta ca intre inculpat si partea vatamata exista un raport juridic civil, in virtutea caruia a ajuns la inculpat, cu just titlu, suma de 700.000 lei.
Refuzul de a restitui, la scadenta, suma respectiva partii vatamate, constituie infractiunea de abuz de incredere, infractiune care se caracterizeaza prin existenta unor raporturi juridice intre faptuitor si cel vatamat, obiectul material fiind detinut de cel in cauza pe baza unui titlu, conditii care in cauza sunt prezente.
Faptul ca refuzul restituirii a generat conflicte si chiar unele violente, nu schimba semnificatia juridica a elementelor mentionate, neputand, fireste a fi vorba de infractiunea de talharie, cum gresit s-a retinut.
NOTA 1: Se impune precizat in primul rand, ca incadrarea juridica atribuita faptelor in apel prin reformarea hotararii instantei de fond, si anume abuz de incredere (art. 213 Cod penal) nu a fost confirmata in recurs de Curtea Suprema de Justitie care prin decizia penala nr. 1857 si 2 iulie 1998 a revenit la incadrarea juridica retinuta de Tribunalul Brasov ca instanta de fond si anume talharie, avand in vedere existenta unor elemente de violenta carora li s-a dat in fond si in recurs, semnificatia specifica infractiunii prevazute de art. 211 alin. 2
lit. e Cod penal.
Dincolo de aceasta situatie particulara, noi credem ca totusi nu este lipsit de interes sa retinem, pentru un comentariu teoretic, ca infractiunea de abuz de incredere (art. 213 Cod penal) se poate realiza si prin refuzul restituirii la scadenta a unui imprumut banesc.
Din analiza dispozitiilor cuprinse in art. 213 Cod penal, care incrimineaza abuzul de incredere, rezulta ca existenta infractiunii se cere ca faptuitorul sa detina bunul mobil ce constituie obiectul material al infractiunii pe baza unui titlu, a unui raport juridic patrimonial
(depozit, mandat, imprumut, gaj, etc.) si ca el sa-si insuseasca acel bun, sa dispuna de acesta pe nedrept ori sa refuze a-l restitui.
Conduita abuziva a faptuitorului se realizeaza prin una din cele trei fapte incriminate care constituie modalitatile de latura obiectiva: insusirea bunului, dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui.
Cand imprumutul se refera la o suma de bani nerestituita la scadenta, avand in vedere ca este vorba de un bun consumptibil, forma de realizare a abuzului de incredere nu poate fi decat refuzul restituirii.
NOTA 2: In cauzele in care s-a formulat plangere penala pentru nerestituirea sumelor predate cu titlu de imprumut, in mod consecvent, instantele din raza de activitate a Curtii de Apel Brasov au hotarat in sensul achitarii inculpatului in temeiul art. 11 pct. 2 lit "a" raportat la art. 10 lit. "b" Cod procedura penala. S-a avut in vedere ca sumele de bani fac parte din categoria bunurilor consumptibile asa incat, s-a considerat in mod temeinic ca pretentiile derivate din raportul juridic caracteristic imprumutului se pot valorifica exclusiv in cadrul unui litigiu civil.
Nerestituirea unor sume de bani, insusirea sau dispunerea de acestea, poate realiza continutul infractiunii de abuz de incredere doar cu titlu de exceptie, ca in situatia in care banii au fost predati pentru a se face o plata unei terte persoane sau pentru a-i depune intr-un depozit bancar sau C.E.C. pe numele predatorului.
-
lawprofile
spui ca poate sa-si insuseasca bunurile.asta inseamna ca accepti ca devine propietar.dupa care spui ca la scadenta e detentor precar.si-a schimbat calitatea pe parcursul contractului?si care ar fi cauza acestei schimbari.eu n-am spus niciodata ca nu trebuie sa restituie bunurile ci doar ca in situatia in care e propietar raspunde civil iar in situatioa in care e detentor precar raspunde si civil si penal.mariusms wrote:Infractiunea se numeste abuz de incredere. La scadenta tu esti detentorul unor bunuri pe care trebuie sa le dai inapoi. Daca in doua luni nu se face o plangere prealabila impotriva detentorului, atunci se va merge pe recuperarea pagubei in civil, mai costisitor si mai greoi.
Am spus ca aceste doua contracte, depozit neregulat si imprumutul au bunuri de gen si ca depozitarul sau imprumutatul poate sa si le insuseasca. Dar asta nu inseamna cu nu trebuie sa le restituie sau sa dea inapoi alte bunuri de gen. La scadenta el este obligat si contractual dar si de codul penal. Ce e asa greu de inteles?
Si ce vii aici sa faci pe victima, cand tu ai spus ca argumentatia mea este o gluma proasta?
Pt. Lawprofilica
-
mariusms
Da, poate insusi bunurile, pentru ca avem depozit neregulat si, fiind bunuri de gen, nu conteaza daca la scadenta da altele inapoi. Dar prin contract bunurile nu i-au fost vandute sau date la schimb. Cand se fac ultimele contracte enumerate, intr-adevar, avem litigiu civil pentru contravaloarea lor. Insa in speta avem un abuz de incredere ...... partea vatamata a dat ceva cu conditia sa-i fie restituit (iar daca bunurile sunt de gen, clar ca pot fi date altele inapoi).
-
lawprofile
mariusica eroarea ta e urmatoarea:tu spui ca e posibil ca sa dea inapoi alte bunuri desi nu a devenit propietar ceea ce esteABERANT!!!in momentul in care accepti ca isi poate insusi bunurile,accepti ca adevenit propietarul lor;daca a devenit propietarul lor nu poate fi vinovat de abuz de incredere pt ca aceasta infractiune reclama ca obiectul material sa fie "al altuia"!!!citeste codul penal!!!mariusms wrote:Da, poate insusi bunurile, pentru ca avem depozit neregulat si, fiind bunuri de gen, nu conteaza daca la scadenta da altele inapoi. Dar prin contract bunurile nu i-au fost vandute sau date la schimb. Cand se fac ultimele contracte enumerate, intr-adevar, avem litigiu civil pentru contravaloarea lor. Insa in speta avem un abuz de incredere ...... partea vatamata a dat ceva cu conditia sa-i fie restituit (iar daca bunurile sunt de gen, clar ca pot fi date altele inapoi).
-
nicuvar
Te rog sa nu te superi iarasi pe mine...LAWPROFILE wrote:mariusica eroarea ta e urmatoarea:tu spui ca e posibil ca sa dea inapoi alte bunuri desi nu a devenit propietar ceea ce esteABERANT!!!in momentul in care accepti ca isi poate insusi bunurile,accepti ca adevenit propietarul lor;daca a devenit propietarul lor nu poate fi vinovat de abuz de incredere pt ca aceasta infractiune reclama ca obiectul material sa fie "al altuia"!!!citeste codul penal!!!
Iti recomand sa nu te mai grabesti cand postezi.
Dar cand, in acelasi mesaj, scrii de trei ori la rand "propietar" in loc de "proprietar" ma deranjeaza, mai mult, fac mrrr
-
mariusms
Daca si pe dl Nicu ai reusit sa-l enervezi, inseamna ca esti chiar rautacios.
Am spus ca nu exista abuz sub forma insusirii, dar exista sub forma refuzului restituirii.
Nu mai pacali oamenii cu pseudointerpretarile tale. Stiu ca in tratat nu este dezbatuta problema, dar la INM s-a dat o intrebare iar profesorii si practicienii de acolo au vrut sa vada cum interpreteaza viitorii magistrati Codul penal. Pentru mine este o datorie morala fata cei care citesc aceste randuri, mai mult sau mai putin utile, de a le spune care este tendinta doctrinei si practicii.
In rest, poti sa crezi ce vrei, LAWPROFILE.
Am spus ca nu exista abuz sub forma insusirii, dar exista sub forma refuzului restituirii.
Nu mai pacali oamenii cu pseudointerpretarile tale. Stiu ca in tratat nu este dezbatuta problema, dar la INM s-a dat o intrebare iar profesorii si practicienii de acolo au vrut sa vada cum interpreteaza viitorii magistrati Codul penal. Pentru mine este o datorie morala fata cei care citesc aceste randuri, mai mult sau mai putin utile, de a le spune care este tendinta doctrinei si practicii.
In rest, poti sa crezi ce vrei, LAWPROFILE.
-
lawprofile
ma enerveaza indivizii care fug de argumente!!DACA ADEVENIT PROPRIETAR INSEAMNA CA NU E VINOVAT DE ABUZ DE INCREDERE NICI LA RESTITUIRE PT CA SI LA DATA RESTITUIRII E PROPRIETAR!!CUM POTI SA SPUI DESPRE CINEVA CA E VINOVAT DE ABUZ DE INCREDERE CU PRIVIRE LA NISTE BUNURI CARE SUNT PROPRIETATEA LUI?CEL CARE I-A DAT BUNURILE ARE DOAR CALEA CIVILA IMPOTRIVA LUI!!chiar e atat de greu de inteles?mariusms wrote:Daca si pe dl Nicu ai reusit sa-l enervezi, inseamna ca esti chiar rautacios.
Am spus ca nu exista abuz sub forma insusirii, dar exista sub forma refuzului restituirii.
Nu mai pacali oamenii cu pseudointerpretarile tale. Stiu ca in tratat nu este dezbatuta problema, dar la INM s-a dat o intrebare iar profesorii si practicienii de acolo au vrut sa vada cum interpreteaza viitorii magistrati Codul penal. Pentru mine este o datorie morala fata cei care citesc aceste randuri, mai mult sau mai putin utile, de a le spune care este tendinta doctrinei si practicii.
In rest, poti sa crezi ce vrei, LAWPROFILE.
-
sofia
-
lawprofile
DA.IN MOMENTUL IN CARE ITI IMPRUMUT O COLECTIE DE MONEZI,PT CA ACESTEA AU SI O ALTA VALOARE,DACA REFUZI S-O RESTITUI,TI-O INSUSESTI SAU DISPUI DE EA,E ABUZ DE INCREDERE.Sofia wrote:Intrebare pentru Lawprofile:
Exista vreo situatie in care banii sa poata fi obiect material al infractiunii de abuz de incredere?
-
mariusms
Sunt bunuri de gen, in speta. Deci faptuitorul trebuie sa dea inapoi bunuri de gen sau chiar bunurile care i-au fost date in depozit, daca le mai are, normal. Refuzul restutituirii (nota bene, a bunurilor asupra carora partea vatamata este proprietar) este infractiune.
Gata, s-a terminat meditatia de penal, LAWPROFILE.
Gata, s-a terminat meditatia de penal, LAWPROFILE.
-
mariusms
-
nicuvar
brusc, mi-ai devenit simpatic. propietar=proprietar. Eu sunt proprietar. Am o casuta. Si nu am impuscat pe nimeni.LAWPROFILE wrote:ma enerveaza indivizii care fug de argumente!!DACA ADEVENIT PROPRIETAR INSEAMNA CA NU E VINOVAT DE ABUZ DE INCREDERE NICI LA RESTITUIRE PT CA SI LA DATA RESTITUIRII E PROPRIETAR!!CUM POTI SA SPUI DESPRE CINEVA CA E VINOVAT DE ABUZ DE INCREDERE CU PRIVIRE LA NISTE BUNURI CARE SUNT PROPRIETATEA LUI?CEL CARE I-A DAT BUNURILE ARE DOAR CALEA CIVILA IMPOTRIVA LUI!!chiar e atat de greu de inteles?mariusms wrote:Daca si pe dl Nicu ai reusit sa-l enervezi, inseamna ca esti chiar rautacios.
Am spus ca nu exista abuz sub forma insusirii, dar exista sub forma refuzului restituirii.
Nu mai pacali oamenii cu pseudointerpretarile tale. Stiu ca in tratat nu este dezbatuta problema, dar la INM s-a dat o intrebare iar profesorii si practicienii de acolo au vrut sa vada cum interpreteaza viitorii magistrati Codul penal. Pentru mine este o datorie morala fata cei care citesc aceste randuri, mai mult sau mai putin utile, de a le spune care este tendinta doctrinei si practicii.
In rest, poti sa crezi ce vrei, LAWPROFILE.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 28 guests