Bună Ziua. Vă prezint următoarea speţă pentru rezolvare urgentă.
În septembrie 2010 a decedat tatăl meu noi fiind 2 copii la părinţi. La data decesului masa succesorală era compusă din următoarele bunuri :
- O casă dobândită în timpul căsătoriei, inclusiv terenul aferent
- Un teren extravilan dobândit de tatăl meu înainte de căsătorie
- O sumă de cca 120.000 ron la bancă obţinută prin economii dealungul timpului tot în cadrul căsătoriei, sumă de bani care ...ATENŢIE...se afla depusă NUMAI pe numele mamei şi a celuilalt copil (cu regret spun acest lucru), deşi această sumă s-a realizat prin aportul ambilor soţi în timpul celor 35 de ani de convieţuire. Până la această dată nu s-a făcut succesiunea din motive de refuz constant din partea mamei.
După deces mama a scos cca 100.000 ron din cont şi i-a dat celuilalt copil să-şi facă o casă, casă care este acum în curs de finalizare, deci există. Momentan mama face presiuni pentru întocmirea actelor de succesiune considerând că masa succesorală este formată doar din terenul extravilan şi casa în care a locuit. Nu acceptă discuţii privind suma de bani existentă iniţial.
Întrebare : Care sunt căile prin care să solicit finalizarea unei succesiuni corecte iar dacă banii existenţi la data decesului nu mai există sub ce formă pot obţine o succesiune care să reprezinte echivalentul până la îndestulare pentru ceeace mi se cuvenea şi mi se cuvine în continuare.
Cu stima
Radu Petreanu
Succesiune după deces tată.
Re: Succesiune după deces tată.
Buna ziua,
Soţul supravieţuitor nu face parte din nici o clasă de moştenitori legali, dar concurează cu orice clasă chemată la moştenire. Prin urmare, el nu este nici înlăturat de la moştenire, dar nici nu îndeparteaza de la moştenire rudele defunctului, indiferent din ce clasă fac ele parte.
De regulă, în cazul decesului unui soţ, împărţirea bunurilor comune se face pe cale amiabilă între soţul rămas în viaţă şi ceilalţi succesibili ai lui de cujus la un birou notarial. Dacă partile nu se înţeleg, ele pot investi instanta cu o cerere prin care sa solicite stabilirea pe cale judecătorească a cotelor-parti din masa succesorala ce revin fiecareia dintre acestea.
Sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasă de moştenitori legali, dar totusi el vine în concurs la moştenire cu oricare clasă de moştenitori.
In acest sens, Art. 1 din Legea 319/1944 stabileste dreptul sotului supravieţuitor la o cota parte din masa succesorală. Marimea acestei cote variază în funcţie de clasa sau subclasa de moştenitori cu care vine în concurs la mostenire, astfel:
a) cu descendenţii defunctului (clasa intai de mostenitori), indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor are dreptul la o patrime din moştenire;
b) cu ascendenţii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, care vin la moştenire în concurs cu colateralii privilegiaţi ai defunctului, indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor mosteneste o treime;
c) numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, sotul culege jumatate din moştenire;
d) cu ascendenţii ordinari (clasa a treia de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a patra de mostenitori), indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor are dreptul la trei patrimi din moştenire;
e) în lipsa rudelor din cele patru clase, soţul supravieţuitor va mosteni întreaga avere succesorală.
Stabilirea cotei soţului supravieţuitor se face cu întâietate faţă de stabilirea cotelor moştenitorilor cu care concurează.
Lipsa rudelor influenţează câtimea soţului supravieţuitor numai dacă este totală, în cadrul clasei sau subclasei cu care vine la moştenire.
Cota parte din moştenire, recunoscută soţului supravieţuitor, modifică (micşorează) implicit şi inevitabil părţile cuvenite rudelor defunctului cu care vine în concurs. Aceasta pentru ca, atunci când la moştenire vine şi soţul supravieţuitor, mai întâi se stabileşte partea succesorală cuvenită acestuia, iar ceea ce rămâne se împarte între ceilalţi moştenitori.
Astfel în prezenţa soţului supravieţuitor, celelalte clase de moştenitori legali cu care acesta vine în concursa la moştenire, împart între ei, în părţi egale sau pe tulpini, nu moştenirea întreagă ci doar cota rămasă din moştenire după defalcarea cotei cuvenite soţului supravieţuitor. Deci, partea soţului supravieţuitor, prevăzută de legea 319/1944 se impută asupra masei succesorale, micşorând părţile ce se cuvin celorlalţi moştenitori cu care concurează, fără a se admite vreo excepţie.
Legatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care, la decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu sau o fractiune din acesta ori anumite bunuri determinate. Lega
Legatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care, la decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu sau o fractiune din acesta ori anumite bunuri determinate.
Legatul este un act unilateral de vointa, cu alte cuvinte este o liberalitate pentru cauza de moarte. Desemnarea legatarului trebuie sa fie facuta prin testament, in sensul ca elementele necesare pentru identificarea legatarului sa se regaseasca in cuprinsul testamentului. Prin urmare, legatarul trebuie sa fie o persoana determinata sau cel putin determinabila in momentul deschiderii mostenirii. Avand in vedere necesitatea determinarii legatarului prin testament este considerat nul legatul secret, prin care persoana legatarului nu este identificata in testament, ci este comunicata de testator (verbal sau chiar in scris, dar fara respectarea formelor testamentare) unui tert.
Deoarece testamentul este un act juridic esentialmente personal, desemnarea legatarului trebuie sa fie facuta personal de catre testator, neputand fi lasata la alegerea unei terte persoane. In consecinta, legatul cu facultate de alegere, prin care
testatorul a lasat determinarea legatarului pe seama unei terte persoane (indicata in testament) este nul.
Inteleg ca unia problema este cea privind suma de bani. Puteti incerca sa va intelegeti cu ei in fata notarului sau puteti merge in instanta
Soţul supravieţuitor nu face parte din nici o clasă de moştenitori legali, dar concurează cu orice clasă chemată la moştenire. Prin urmare, el nu este nici înlăturat de la moştenire, dar nici nu îndeparteaza de la moştenire rudele defunctului, indiferent din ce clasă fac ele parte.
De regulă, în cazul decesului unui soţ, împărţirea bunurilor comune se face pe cale amiabilă între soţul rămas în viaţă şi ceilalţi succesibili ai lui de cujus la un birou notarial. Dacă partile nu se înţeleg, ele pot investi instanta cu o cerere prin care sa solicite stabilirea pe cale judecătorească a cotelor-parti din masa succesorala ce revin fiecareia dintre acestea.
Sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasă de moştenitori legali, dar totusi el vine în concurs la moştenire cu oricare clasă de moştenitori.
In acest sens, Art. 1 din Legea 319/1944 stabileste dreptul sotului supravieţuitor la o cota parte din masa succesorală. Marimea acestei cote variază în funcţie de clasa sau subclasa de moştenitori cu care vine în concurs la mostenire, astfel:
a) cu descendenţii defunctului (clasa intai de mostenitori), indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor are dreptul la o patrime din moştenire;
b) cu ascendenţii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, care vin la moştenire în concurs cu colateralii privilegiaţi ai defunctului, indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor mosteneste o treime;
c) numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, sotul culege jumatate din moştenire;
d) cu ascendenţii ordinari (clasa a treia de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a patra de mostenitori), indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor are dreptul la trei patrimi din moştenire;
e) în lipsa rudelor din cele patru clase, soţul supravieţuitor va mosteni întreaga avere succesorală.
Stabilirea cotei soţului supravieţuitor se face cu întâietate faţă de stabilirea cotelor moştenitorilor cu care concurează.
Lipsa rudelor influenţează câtimea soţului supravieţuitor numai dacă este totală, în cadrul clasei sau subclasei cu care vine la moştenire.
Cota parte din moştenire, recunoscută soţului supravieţuitor, modifică (micşorează) implicit şi inevitabil părţile cuvenite rudelor defunctului cu care vine în concurs. Aceasta pentru ca, atunci când la moştenire vine şi soţul supravieţuitor, mai întâi se stabileşte partea succesorală cuvenită acestuia, iar ceea ce rămâne se împarte între ceilalţi moştenitori.
Astfel în prezenţa soţului supravieţuitor, celelalte clase de moştenitori legali cu care acesta vine în concursa la moştenire, împart între ei, în părţi egale sau pe tulpini, nu moştenirea întreagă ci doar cota rămasă din moştenire după defalcarea cotei cuvenite soţului supravieţuitor. Deci, partea soţului supravieţuitor, prevăzută de legea 319/1944 se impută asupra masei succesorale, micşorând părţile ce se cuvin celorlalţi moştenitori cu care concurează, fără a se admite vreo excepţie.
Legatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care, la decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu sau o fractiune din acesta ori anumite bunuri determinate. Lega
Legatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care, la decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu sau o fractiune din acesta ori anumite bunuri determinate.
Legatul este un act unilateral de vointa, cu alte cuvinte este o liberalitate pentru cauza de moarte. Desemnarea legatarului trebuie sa fie facuta prin testament, in sensul ca elementele necesare pentru identificarea legatarului sa se regaseasca in cuprinsul testamentului. Prin urmare, legatarul trebuie sa fie o persoana determinata sau cel putin determinabila in momentul deschiderii mostenirii. Avand in vedere necesitatea determinarii legatarului prin testament este considerat nul legatul secret, prin care persoana legatarului nu este identificata in testament, ci este comunicata de testator (verbal sau chiar in scris, dar fara respectarea formelor testamentare) unui tert.
Deoarece testamentul este un act juridic esentialmente personal, desemnarea legatarului trebuie sa fie facuta personal de catre testator, neputand fi lasata la alegerea unei terte persoane. In consecinta, legatul cu facultate de alegere, prin care
testatorul a lasat determinarea legatarului pe seama unei terte persoane (indicata in testament) este nul.
Inteleg ca unia problema este cea privind suma de bani. Puteti incerca sa va intelegeti cu ei in fata notarului sau puteti merge in instanta
Re: Succesiune după deces tată.
Buna ziua,
As avea o intrebare asemanatoare. Tatal meu a fost chemat in judecata de catre mama lui, pentru a ceda partea lui de mostenire dupa decesul tatalui sau (sotul reclamantei). Toata averea este pe numele defunctului, nu exista testament iar mostenitorii ar fi sotia sa(reclamanta) si 4 copii (tata si 3 surori). In chemarea la judecata reclamanta solicita 1/2 din avere + 1/4 din cealalta 1/2 parte. deci pentru sotiea defunctului 5/8, revenind copiilor 3/8. Aceste 3/8 reclamanta doreste sa il insuseasca numai unei fiice, urmand ca ceilalti 3 copii sa renunte. Probabil ca celelalte surori ale tatalui vor renunta la partea lor, dar tata nu doreste.
Este adevarat atunci ca fara testament si cu averea intreaga pe numele defunctului, averea sa se imparta de acest mod?
Multumesc anticipat!
Anamaria M.
As avea o intrebare asemanatoare. Tatal meu a fost chemat in judecata de catre mama lui, pentru a ceda partea lui de mostenire dupa decesul tatalui sau (sotul reclamantei). Toata averea este pe numele defunctului, nu exista testament iar mostenitorii ar fi sotia sa(reclamanta) si 4 copii (tata si 3 surori). In chemarea la judecata reclamanta solicita 1/2 din avere + 1/4 din cealalta 1/2 parte. deci pentru sotiea defunctului 5/8, revenind copiilor 3/8. Aceste 3/8 reclamanta doreste sa il insuseasca numai unei fiice, urmand ca ceilalti 3 copii sa renunte. Probabil ca celelalte surori ale tatalui vor renunta la partea lor, dar tata nu doreste.
Este adevarat atunci ca fara testament si cu averea intreaga pe numele defunctului, averea sa se imparta de acest mod?
Multumesc anticipat!
Anamaria M.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 28 guests