dreptul la libera exprimare

Discutii privind procedura penala
Post Reply
ignite

Post by ignite » 18 Sep 2009, 21:22

Potrivit art. 228 al. 1 c.pp. organul de urmarire penala sesizat prin vreunul din modurile prevazute in art. 221 c.p.p. dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10 c.p.p. cu exceptia celui de la lit. b1.

Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi: Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare. Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic. In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare. A fost adoptat in 1968 si a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 1969. Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei. Consta in atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi: Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara. Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara. A fost semnat la 17 februarie 1986 de catre 9 state si la 28 februarie 1986 de catre Grecia, Italia si Danemarca, iar la 1 iulie 1987 a intrat in vigoare. In preambul, el se refera la transformarea relatiilor statelor membre intr-o Uniune Europeana. Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni. 1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost instituita prin Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, adoptata la Roma in 4 noiembrie 1950. Romania a devenit parte la Conventie la 20 iunie1994. Pana in 1998, plangerile erau examinate mai intai de Comisia Europeana pentru drepturile Omului, iar daca aceasta le admitea, stabilea daca drepturile omului au fost incalcate sau nu. Cazul putea fi transmis Curtii Europene a drepturilor Omului care remitea deciziile statului implicat si putea acorda compensatii. Nici Comisia si nici Curtea nu lucrau permanent, dar se intalneau in mod regulat pentru a examina cazurile. Plangerile care nu erau inaintate Curtii, erau remise Comitetului de Ministri ale carui decizii, ca si cele ale Curtii, erau finale si obligatorii. De la 1 noiembrie 1998, noua Curte a Drepturilor Omului este direct accesibila unei persoane si hotararile sale sunt obligatorii pentru toate Partile Contractante. Ea functioneaza permanent si instrumenteaza cazul din fazele primare pana la sentinta definitiva. Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate, (Combination) Instrument financiar de credit negarantat, pe termen scurt, emis de o banca sau de o companie industriala relativ mare. Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost instituita prin Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, adoptata la Roma in 4 noiembrie 1950. Romania a devenit parte la Conventie la 20 iunie1994. Pana in 1998, plangerile erau examinate mai intai de Comisia Europeana pentru drepturile Omului, iar daca aceasta le admitea, stabilea daca drepturile omului au fost incalcate sau nu. Cazul putea fi transmis Curtii Europene a drepturilor Omului care remitea deciziile statului implicat si putea acorda compensatii. Nici Comisia si nici Curtea nu lucrau permanent, dar se intalneau in mod regulat pentru a examina cazurile. Plangerile care nu erau inaintate Curtii, erau remise Comitetului de Ministri ale carui decizii, ca si cele ale Curtii, erau finale si obligatorii. De la 1 noiembrie 1998, noua Curte a Drepturilor Omului este direct accesibila unei persoane si hotararile sale sunt obligatorii pentru toate Partile Contractante. Ea functioneaza permanent si instrumenteaza cazul din fazele primare pana la sentinta definitiva. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost instituita prin Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, adoptata la Roma in 4 noiembrie 1950. Romania a devenit parte la Conventie la 20 iunie1994. Pana in 1998, plangerile erau examinate mai intai de Comisia Europeana pentru drepturile Omului, iar daca aceasta le admitea, stabilea daca drepturile omului au fost incalcate sau nu. Cazul putea fi transmis Curtii Europene a drepturilor Omului care remitea deciziile statului implicat si putea acorda compensatii. Nici Comisia si nici Curtea nu lucrau permanent, dar se intalneau in mod regulat pentru a examina cazurile. Plangerile care nu erau inaintate Curtii, erau remise Comitetului de Ministri ale carui decizii, ca si cele ale Curtii, erau finale si obligatorii. De la 1 noiembrie 1998, noua Curte a Drepturilor Omului este direct accesibila unei persoane si hotararile sale sunt obligatorii pentru toate Partile Contractante. Ea functioneaza permanent si instrumenteaza cazul din fazele primare pana la sentinta definitiva.
Potrivit art. 23 al. 9 din Constitutie, nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii, iar potrivit art. 58 al. 1 Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
De asemenea, art. 72 din Constitutie stabileste categoriile de legi si domeniile de reglementare pentru legile constitutionale si legile organice, iar la al. 3 lit. h se precizeaza ca prin lege organica se reglementeaza infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora.
Retinem si ca, potrivit art. 140 al.1 din Constitutie Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei, dar si ca, potrivit art. 145 al. 4, deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Cu privire la efectul deciziilor Curtii Constitutionale asupra legilor declarate neconstitutionale, art. 145 al. 1 a stabilit ca dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, coonstatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept .
Conform art. 2 al. 3 din Legea nr. 47/1992 Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Decizia nr. 62 din 18.01.2007 a fost pronuntata in cadrul controlului de constitutionalitate concret aposteriori de constitutionalitate. Art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 a produs efecte juridice de la data intrarii in vigoare a legii, dupa acea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savarsit faptele prevazute de fostele art. 205 si 206 din Codul Penal . Decizia Curtii Constitutionale, determinand, prin efectele sale, suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale, face ca de la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sa reintre in vigoare dispozitiile art. 205 si art. 206 din Codul Penal, ceea ce echivaleaza cu incriminarea din nou a faptelor de insulta si calomnie, incriminare ce intra in competenta exclusiva a legiuitorului. In aceste conditii Curtea Constitutionala a devenit legislato pozitiv, drept care nu ii este conferit nici de Constitutie si nici de propria lege organica.

Retinem si dispozitiile art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative conform careia:


"(1) Prevederile cuprinse intr-un act normativ, contrare unei noi reglementare de acelasi nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totala sau partiala

(2) In cazul unor abrogari partiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la intregul act normativ, nu numai la textele ramase in vigoare.

(3) Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are totdeauna caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial.

(4) Daca o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul normativ de nivel superior, aceasta obligatie ii revine autoritatii care a emis prima actul .


(5) Abrogarile partiale sunt asimilate modificarilor de acte normative, actul normativ abrogat partial ramanand in bigoare prin dispozitiile sale neabrogate", precum si dispozitiile art. 62 din aceeasi lege potrivit carora:


"(1) In cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. In aceasta situatie se vor prevedea, in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinata.

(2) La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozitia afectata de suspendare reintra de drept in vigoare.

(3) Prelungirea suspendarii ori modificarea sau abrogarea actulu normativ ori a dispozitiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispozitii exprese, cu aplicare de la data expirarii suspendarii."

Potrivit art. 7 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, in momentul in care a fost savarsita, nu constituia o infractiune, potrivit dreptului national sau international.
In interpretarea notiunii de a€žlegea€ť folosita de Conventie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca legea trebuie sa fie:
- accesibila (cazul Gillow contra Regatului Unit, hot. Din 24 nov. 1986, cazul Silver si altii contra Regatului Unit, hot. Din 25 martie 1983, cazul Kruslin contra Frantei si cazul Huvig contra Frantei, hotararile din 24 aprilie 1990, cazul Barthold contra Germaniei, hot. din 25 martie 1985, cazul Groppera Radio AG si altii contra Elvetiei, hot. din 28 martie 1980, cazul Autronic AG contra Elvetiei, hot. din 22 mai 1990);
- previzibila (cazul C.R. contra Regatului Unit, hot. din 22 noiemmbrie 1995, cazul Cantoni contra Frantei, hot. din 15 nov. 1996, cazul Leander contra Suediei, hot. din 26 martie 1987, cazul Silver si altii contra Regatului Unit, hot. din 25 martie 1983, cazul Kruslin contra Frantei si cazul Huvig contra Frantei, hotararile din 24 aprilie 1990, Cazul Mitropolia Basarabiei si altii contra Moldovei, hot. din 13 decembrie 2001, cazul Sundey Times contra Regatului Unit, hot. din 26 aprilie 1979, cazul Barthold contra Germaniei, hot. din 25 martie 1985, cazul Lingens contra Austriei, hot. din 8 iulie 1986, cazul Grande Oriente Da€™Italia di Palazzo Giustiniani contra Italiei, hot. din 2 august 2001, cazul Hentrich contra Frantei, hot. din 3 iulie 1995);
- valida (cazul Olsson contra Suediei, hot. din 24 martie 1988, cazul Gillow contra Regatului Unit, hot. din 24 noiembrie 1986) si de
- calitate (cazul Kruslin contra Frantei si cazul Huvig contra Frantei, hotararile din 24 aprilie 1990).

Dispozitiile art. 145 al. 1 din Constitutie arata ca efectele juridice ale actelor normative declarate neconstitutionale inceteaza la expirarea unui termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale. Institutia incetarii efectelor juridice ale unui act normativ nu este explicata nici de Constitutie, nici de Legea nr. 24/2000, lege speciala in aceasta materie, astfel ca efectul deciziei de neconstitutionalitate nu este clarificat de legislatia noastra.
De altfel, legea speciala referitoare la normele de tehnica legislative pentru elaborarea actelor normative (articolele citate mai sus) explica faptul ca este inadmisibil ca, prin abrogarea abrogarii sa reintre in vigoare, automat, textul de lege initial.
Asadar, avand in vedere ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 au fost constatate ca fiind contrare Constitutiei, trebuia sa opereze abrogarea acestora, temeiul fiind furnizat de art. 60 al. 1 din legea nr. 24/2000, iar abrogarea trebuie urmata de reincriminarea faptelor care au fost prevazute de art. 205 si art. 206 C.p. Curtea Constitutionala nu are ca atributie si abrogarea actelor normative, astfel ca deciziile acesteia nu pot avea si acest efect .
Art. 145 al. 1 din Constitutie stabileste termenul de 45 de zile de suspendare a normei declarate neconstitutionale, dar nu fixeaza alte obligatii in sarcina legiuitoului in sensul de a pune de acord legislatia cu normele constitutionale. Mai mult, conform Legii nr. 24/2000, dupa expirarea termenului de suspendare, normele reintra de drept in vigoare.
Toate aceste dispozitii contradictorii sunt insuficient explicate: lipsirea de efecte juridice, suspendarea, atributiile legiuitorului cu privire la normele declarate neconstitutionale, abrogarea, fac ca legea romana sa nu fie nici accesibila, nici previzibila si nici de calitate in aceasta materie, astfel ca nu sunt indeplinite conditiile analizate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in hotararile pe care le-am mentionat mai sus.
Cum in astfel de spete discutam despre infractiuni, iar libertatea este un drept al omului, apreciem ca trebuie sa tinem seama de ti art. 20 din Constitutie, conform carora dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte, iar daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Cum in speta constitutia si legile interne nu contin dispozitii mai favorabile, si sa aplicam Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale asa cum aceasta a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Prin urmare in aceste cauze se impune solutia de neincepere a urmariri penale pentru fapta de calomnie, cat si pentru cea de insulta, pentru motive similare aratate mai sus, operand art. 10 al. 1 lit. b).



ASA SE MOTIVEAZA IN PRACTICA...PE IDEEA ASTA...NU STIU CINE TI MAI DA TIE ALTA SOLUTIE.

ingrid

Post by ingrid » 18 Sep 2009, 21:31

eu nu pot decat sa va multumesc tuturor pentru atentia acordata,am apelat la d_voastra ca la niste profesionisti insa observ cu tristete ca in loc de un sfat profesional am primit insulte de gen romanca inculta si altele,normal ca discutia a alunecat pe o alta panta cand un maiestru al acestui forum a dirijat_o asfel.multumesc celor care m_au inteles si m_au aparat oarecum. sa nu uitam totusi ca vadim este un marcant om de cultura roman,sa nu uitam ca au fost invinuiti romani de viol in italia si au fost incarcerati ca apoi sa se demonstreze ca naveau nici o vina[doar acea ca erau romani]sa nu uitam ca romani de afara contribuie substantial prin munca prestata la cresterea PIB din tarile respective[asta era si ideea ptr. care nu s_au reintrodus vizele in italia] si mai ales sa nu uitam sa fim buni romani

kiki2009

Post by kiki2009 » 18 Sep 2009, 21:51

[quote="IGNITE"]

pentru ca ala de i am scris...sau unul de pe aici a spus ca cele doua tari sunt prietene. SUNT PE DRACU SA "NE PIEPTENE"

am precizat...PT. ca ADORMITII astia de azi sunt atat de stupizi...si habar nu au...dar pun botul...

CE DRACU NU PRICEP EU AICI?sau eu is ala care nu pricepe nimic?

ignite

Post by ignite » 18 Sep 2009, 21:57

AM ZIS ASA DE...KIKI...CA NU MA REFER LA TINE MUSAI...CI SI LA AIA MAI MICI CARE CITESC.

KIKIRIKI.

vulpacris

Post by vulpacris » 18 Sep 2009, 22:02

@ingrid

Te-ai laudat doar, ca esti prietena cu cetateni de etnie maghiara si chiar vorbesti maghiara, deoarece prin faptele tale si sustinerile postate nu dovedesti decat o ura atavica impotriva etniei, pentru ca daca o respecta-i nu puteai sa te comporti asa.

Or, tu nu ai folosit termenul de "huni" in sensul de origine al acestei etnii, desi, in pofida legendelor, nimeni nu stie locul de provenienta si nici nu exista in lume un alt loc unde sa se vorbeasca o limba similara cu a lor, ci l-ai folosit in sensul peiorativ egal cu acela de "salbatici", ceea ce a atras o reactie normala din partea cuiva care s-a simtit jignit, si pe buna dreptate.

Tu ai fost prima care ai aruncat cu piatra, iar faptul ca s-a intors inapoi in capul tau nu inseamna ca ai si dreptate, si sa vrei sa continui in greseala.

Mai bine te duci la vecinul pe care l-ai jignit si-ti ceri frumusel scuze, iar alta data foloseste termenul international de huligani, abtinandu-te de la termeni prin care aduci jignire unei intregi natii.

Daca vrei un sfat juridic, acesta este, pentru ca si vecinul te poate acuza, la randul lui, ca tu l-ai jignit prima.

Oricum ai primit sfatul juridic si de la colegii mei, mai greu, ca nu a fost prea explicit, acesta fiind ca nu ai la indemana decat plangerea pentru amenintare, nu si pentru jignire si calomnie, dar care in conditiile expuse, o sa primesca NUP.

:cafea:

P.S. nu sunt de etnie maghiara, asta pentru a preintampina eventualele comentarii total gresite si inutile

ingrid

Post by ingrid » 18 Sep 2009, 22:32

ai perfecta dreptate cand spui ca nu ma gandeam la huni ca la o etnie ci la niste migratori care au tulburat linistea unor oameni linistiti si lea calcat demnitatea in picioare fara regrete.nu i_am adresat nici un cuvant vecinului meu nici macar nu stiam ca se gaseste in subsol el fiind pe un alt culuar .nu vreau sa ma laud dar am o pensiune in cavnic jud. maramures am 12 angajati dintre care 8 sant maghiari[la 2 dintre ei le_am fost nasa la copii]te rog sa ma crezi nu pot sa_mi cer iertare de la vecin. cu stima

Sheridan

Post by Sheridan » 18 Sep 2009, 22:35

Dispari pur si simplu, lasa explicatiile, te rog eu !

ingrid

Post by ingrid » 18 Sep 2009, 22:44

daca intentionam sa jignesc etnia maghiara evenual spuneam BOZGORI ceea ce este considerata o jignire grosolana maghiarimi cea ce nu mi_as permite

ingrid

Post by ingrid » 18 Sep 2009, 22:47

auzi maestre iti faci de rusine rangu dar ce conteaza la mintea ta mica

Sheridan

Post by Sheridan » 18 Sep 2009, 23:04

Auzi draguta de ce nu mergi tu frumusel pe ,, culuarul" pensiunii a carei propietareasa toleranta si iubitoare de maghiari esti ca sa-i plictisesti pe cei 8 huni din cei 12 angajati (restul dacoromani , precizez) ca te asigur eu ca pedeapsa mai mare nu le trebuie.

ingrid

Post by ingrid » 18 Sep 2009, 23:19

imi pare rau despre tine MAESTRE dar eu nu am angajat huni ci oameni pentru conformitate as putea sa ti trimit o poza cu ei daca imi permit .cei drept eu pot sa ma plimb pe prorietatea mea nu stiu cand o vei face tu maestre incult de spiru haret.

ingrid

Post by ingrid » 18 Sep 2009, 23:40

sti MAESTRE ma gandeam sa_mi deschid si un striptis punete bine cu mine te angajez la BARA

johei

Post by johei » 19 Sep 2009, 03:19

ingrid wrote:oare de ce nu se supara romani cand n e numeste cineva DACI sau DACOROMANI? va spun eu SANTEM MANDRI DE TRECUTUL NOSTRU !!!!!!!!!!santem oameni toleranti si cu frica lui d_zeu,noi n am cotropit pe nimeni doar n eam aparat NEVOILE SI NEAMUL
aveam eu o banuiala mai demult ca romanii sunt ceva de genul buricul pamantului... :fluierat: :fluierat: :fluierat:
Multumesc de confirmare!!! :grin:

PS Nu-i uimitor cate lucruri noi inveti citind un topic de specialitate pe drept penal???

ingrid

Post by ingrid » 19 Sep 2009, 07:42

modest spus buricu pamantului ,eu cred ca romani sant centru universului :aplauze:
intradevar topicurile de specialitate sant interesante mai ales cele de conduita si bun simt :grin:

johei

Post by johei » 19 Sep 2009, 08:04

ingrid wrote:modest spus buricu pamantului ,eu cred ca romani sant centru universului :aplauze:
intradevar topicurile de specialitate sant interesante mai ales cele de conduita si bun simt :grin:
eu as spune mai degraba: topicurile de specialitate gen civil, penal, etc sunt interesante mai ales pe teme de conduita si bun simt!!!

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 43 guests