Salve,
Am urmatoare speta: bun adus la service pentru reparatii de catre utilizatorul bunului (in baza contractului de leasing incheiat cu proprietarul bunului) . Potrivit formularului de comanda reparatorul are dr de retentie asupra bunului pana la plata integrala a contravalorii serviciilor de reparatie. Ca urmare a valorii mari a reparatiei, utilizatorul refuza plata si renunta la bun. Ulterior bunul este revendicat de proprietar. Refuzul de restituire in baza dr de retentie este intemeiat?
multam,
F
drept de retentie
-
aiurel
Eu as indrazni sa spun ca acest drept nu se rasfrange asupra proprietarului.
Intrebarea mea ar fi - cat de mare poate fi reparatia bunului in comparatie cu valoarea acestuia?
Care ar fi logica pentru care utilizatorul ar renunta la un bun pe care nu l-a achitat, ratele oricum le va plati in continuare , neputand sa invoce in fata proprietarului imposibilitatea de a se folosi de bunul respectiv.
Intrebarea mea ar fi - cat de mare poate fi reparatia bunului in comparatie cu valoarea acestuia?
Care ar fi logica pentru care utilizatorul ar renunta la un bun pe care nu l-a achitat, ratele oricum le va plati in continuare , neputand sa invoce in fata proprietarului imposibilitatea de a se folosi de bunul respectiv.
-
gavril
-
mariusms
Re: drept de retentie
maxxim wrote:Salve,
Am urmatoare speta: bun adus la service pentru reparatii de catre utilizatorul bunului (in baza contractului de leasing incheiat cu proprietarul bunului) . Potrivit formularului de comanda reparatorul are dr de retentie asupra bunului pana la plata integrala a contravalorii serviciilor de reparatie. Ca urmare a valorii mari a reparatiei, utilizatorul refuza plata si renunta la bun. Ulterior bunul este revendicat de proprietar. Refuzul de restituire in baza dr de retentie este intemeiat?
multam,
F
Pentru a opera acest drept de retentie, debitorul trebuie sa fie proprietarul exclusiv al bunului.
Insa, avand in vedere ca reparatiile profita si adevaratului proprietar, cred ca actualul detentor va putea sa ii opuna si proprietarului dreptul de retentie.
-
gavril
-
gavril
Drept de retentie. Caracter. Acordare. Conditii.
Invocarea pe cale de exceptie.
Orice persoana care detine un bun mobil sau imobil al altcuiva poate sa retina acel bun si, deci, sa refuze restituirea, pana ce i se plateste datoria legata de bunul respectiv.
Dreptul de retentie, reglementat expres de dispozitiile codului civil pentru unele raporturi juridice, are o aplicare mai larga, fiind recunoscut oricarui detinator al unui bun, ca un drept de garantie, atunci cand exista o datorie in legatura cu bunul a carui restituire se cere.
Referitor la raporturile locative, art. 1444 din Codul civil precizeaza: locatarii nu pot fi dati afara mai inainte de a fi dezdaunati de catre locator....
Dreptul de retentie poate fi invocat pe cale de exceptie de catre detinatorul bunului. Mai mult, constituind un mijloc de aparare al celuilalt chemat in judecata pentru restituirea unui bun, instanta are datoria, in temeiul art. 130 alin. 2 din Codul de procedura civila, sa puna in discutia partilor, in mod expres, toate aspectele legate de restituirea bunului, pentru ca detinatorul sa fie pus in situatia de a-si face toate apararile, inclusiv de a cere acordarea dreptului de retentie.
In cauza de fata, paratii au platit la adjudecarea imobilului pretul apartamentului, existand o datorie in legatura cu apartamentul din care li s-a cerut evacuarea.
Declarand recurs impotriva sentintei, paratii s-au referit expres la acordarea dreptului de retentie, apararea pe care instanta de recurs a inlaturat-o mentionand posibilitatea unui litigiu distinct pentru recuperarea, de catre parati, a sumelor platite de ei pentru si in legatura cu apartamentul in discutie.
O asemenea concluzie este eronata, fiind necesar ca apararile paratilor referitoare la detinerea apartamentului sa fie analizate in litigiul avand ca obiect evacuarea lor.
Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, decizia nr.2018 din 2 noiembrie 1992
Invocarea pe cale de exceptie.
Orice persoana care detine un bun mobil sau imobil al altcuiva poate sa retina acel bun si, deci, sa refuze restituirea, pana ce i se plateste datoria legata de bunul respectiv.
Dreptul de retentie, reglementat expres de dispozitiile codului civil pentru unele raporturi juridice, are o aplicare mai larga, fiind recunoscut oricarui detinator al unui bun, ca un drept de garantie, atunci cand exista o datorie in legatura cu bunul a carui restituire se cere.
Referitor la raporturile locative, art. 1444 din Codul civil precizeaza: locatarii nu pot fi dati afara mai inainte de a fi dezdaunati de catre locator....
Dreptul de retentie poate fi invocat pe cale de exceptie de catre detinatorul bunului. Mai mult, constituind un mijloc de aparare al celuilalt chemat in judecata pentru restituirea unui bun, instanta are datoria, in temeiul art. 130 alin. 2 din Codul de procedura civila, sa puna in discutia partilor, in mod expres, toate aspectele legate de restituirea bunului, pentru ca detinatorul sa fie pus in situatia de a-si face toate apararile, inclusiv de a cere acordarea dreptului de retentie.
In cauza de fata, paratii au platit la adjudecarea imobilului pretul apartamentului, existand o datorie in legatura cu apartamentul din care li s-a cerut evacuarea.
Declarand recurs impotriva sentintei, paratii s-au referit expres la acordarea dreptului de retentie, apararea pe care instanta de recurs a inlaturat-o mentionand posibilitatea unui litigiu distinct pentru recuperarea, de catre parati, a sumelor platite de ei pentru si in legatura cu apartamentul in discutie.
O asemenea concluzie este eronata, fiind necesar ca apararile paratilor referitoare la detinerea apartamentului sa fie analizate in litigiul avand ca obiect evacuarea lor.
Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, decizia nr.2018 din 2 noiembrie 1992
-
mariusms
-
gavril
-
mariusms
-
gavril
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 26 guests