propunere - grile

[elle_cv]

Adica simpla existenta a unui termen nu-mi prezuma neexigibilitatea acelei obligatii. Tot ce-mi spune termenul e ca am o obligatie afectata de o modalitate. Atat. Si precum orice obligatie, simpla sau modala, si cea sub termen poate fi scadenta sau nescadenta. Vorbind de exceptia de neexecutare, nu ma pot gandi decat la o neexecutare sub scadenta si sa vad daca o astfel de neexecutare indreptateste ridicarea exceptiei in conditiile in care s-a stipulat un termen. Constat ca instituita termenului nu influenteaza cu nimic eficacitatea exceptiei de neexecutare si zic c corect.
Asta-i rationamentul meu.

Creanta trebuie sa fie certa , lichida si exigibila.
Termenul stabilit in favoarea debitorului in situatia in care acesta plateste anticipat onduce la dobandirea caracterului exigibil al creantei datorita renuntari ( irevocabile conform dreptului substantial) la beneficiul termenului.Aceeasi este situatia cand debitorul declara in forma ceruta de lege ca renunta la termen (afara probabil de situatia cand am avea a face cu un termel legal absolut la cre nu s-ar putea renunta).
Insolvabilitatea debitorului conduce la exigibilitatea creantei ea evenind executabila daca indepl;ineste si conditia certitudinii si a lichiditatii.
Reglemantari speciale mai prevad caderea din termen si dobandirea exigibilitatii.

Fara a fi categoric cred ca logica din grila exclude raspunsul "c" dar nu datorita faptului ca nu s-ar putea concepe creante afectate de ternen care sa devina exigibile ci pentru ca in materie de exceptie de neexecutare caracterul executoriu al creantei celeilalte parti este expres prevazut in chiar conditiile de invocare aceasta dupa cum bine se stie caracterizandu-se ca fiind extrajudiciara....la decaderea din beneficiul termenului s-ar cere dupa parerea mea , actul jurisdictional constatator iar la renuntarea la beneficiul termenului ( extrajudiciara) s-ar cere efectuarea propriu-zisa a platii ori declaratia ( cel mai probabil inscrisul) de renuntare la termen ( intr-o opinia aceasta urmand sa fie la randul sau supusa acceptarii cocontractantului , la fel ca in cazul platii , intrucat ar fi vorba de o novatie obiectiva).
Din saracia elementelor cuprinse in grila nu rezulta reuna din cauzele de mai sus , in concluzie este exclus raspunsul "c".

In materie de termen in fafoarea cuiva mai trebuie precizat ca asa cum imi amintesc eu acesta trebuie sa fie specificat expres ca este in favoarea unei parti ori ca acest facpt sa rezulte indubitabil din imprejurari.
Daca spre exemplu termenul este in favoarea ambelor parti atunci cred ca in toate cazurile executarea inainte de termen poate fi facuta numai cu acordul cocontractantului.

Daca termenul este numai in favoarea debitorului atunci cred ca ar putea fi fesabila si posibilitatea ofertei reale urmata de consemnatiune atunci cand creditorul nu vrea sa plateasca, iar daca refuzul s-ar dovedi fraudulor , producand prejudicii atunci cred ca ar fi si ceva caz de aplicare a art. 998 si urm.

Oricum discutia este interesanta ea aduce in atentie o serie de institutii speciale care prin efectele lor deroga de la reguli generale....

e rationamentul tau sau l-ai preluat de undeva? cred ca te-ai complicat prea mult in interpretari, cand unele lucruri sunt f clare si deja comentate de autorii consacrati

[iancumatei]

e rationamentul tau sau l-ai preluat de undeva? cred ca te-ai complicat prea mult in interpretari, cand unele lucruri sunt f clare si deja comentate de autorii consacrati[/quote]


Mda, e adevarat chestiunile sunt clare.....ceea ce remarcam eu era insa intersul discutiei....

Oricum , tot nu ai raspuns la chestia cu stramutarea ( pesemne ca vrei sa ti secretul numai pt tine....)

In sensul asta nici nu stiu daca mai pot sa te intreb ce parere ai in privinta intocmirii minutei la solutionarea stramutarii ori la cine semneaza dispozitivul sau unde se pronunta solutia( daca sedintele din camera de consiliu pot fi publice).......

P.S. Pt un motiv bizar , nu stiu de ce nu prea imi vine sa caut raspunsuri pe la autori consacrati , motiv pt care intreb simpli forumisti.

[ella]

E vorba de stramutare in civil
Eu zic ca este si contractul de inchiriere, ca doar au enumerat atatea legi pe la tematica relevanta
Codul de proced civila spune ca stramutarea se solutionaza prin hotarare,aspect cu care este de acord si Ciobanu, dar nu si Tabarca, care vorbeste de incheiere in aces caz.

[elle_cv]

ciobanu prevede ca in practica, stramutarea se pronunta prin incheiere. Teoretic, arata si el ca ar trebuie sa se pronunte printr-o sentinta deoarece instanta se dezinvesteste, dar cred ca noi trebuie sa retinem ceea ce este unanim acceptat si nu problemele controversate.
cererea se judeca in camera de consiliu, iar sedintele din camera de consiliu nu au cum sa fie publice, acesta este si rationamentul pt care exista camere de consiliu.

[elle_cv]

E vorba de stramutare in civil
Eu zic ca este si contractul de inchiriere, ca doar au enumerat atatea legi pe la tematica relevanta
Codul de proced civila spune ca stramutarea se solutionaza prin hotarare,aspect cu care este de acord si Ciobanu, dar nu si Tabarca, care vorbeste de incheiere in aces caz.

contr de inchiriere nu este in materie in primul rand pt ca nu se prevede expres in tematica ca in alti ani si in al doilea rand pt ca, desi este o varietate a locatiunii este tratat separat de aceasta in deak, intr-un alt cap, care ma repet, nu este trecut in materie

[sisif]

Am o intrebare..
la contracte avem si contractul de inchiriere sau numai locatiunea?
VA ROG...

Numai locatiunea.

[corrine]

sunteti siguri ca e doar locatiunea? daca e asa nu vad rostul oug 40/ 1999 la capitolul legislatie relevanta. in ceea ce priveste interceptarile /inregistrarile video si audio au mai intervenit schimbari fata de cele din 2006?

[oana_dan]

Nu stiu ce spune ciobanu la stramutare dar daca imi aduc bine aminte Boroi sustine ca e vorba de o sentinta care (subliniaza in ultima editie a codului de pr civ adnotat) nu poate fi atacata nici macar cu o cale extraordinara de atac. Din cate stiam eu era o diferenta de opinii intre ciobanu si boroi doar asupra ultimului aspect dar poate ma insel.
In ceea ce priveste procedura penala codul spune clar ca o cerere de stramutare se solutioneaza prin incheiere.

[iancumatei]

O cestiune:
1) Reprezenarea opereaza:
a) cand reprezentantul este predecedat;
b)cand reprezentatul si de cujus sunt comorienti;
c)cand reprezentatul si de cujus sunt codecedati.

Alte chestiuni:

1) judecarea cererii necontencioase se face in prima instanta in sedinta publica?
2) recursul la necontencioasa este judecat intotdeauna de complet format din 3 judecatori?
3) recursul la necontencioasa este totdeauna necontencios?
4) nespecificarea in hotarare ca s-a pronuntat in sedinta publica precum si pronuntarea cu nerespectarea dispozitiilor art. 121 alin 2.(sedinta secreta) duce la nulitatea cererii conform art. 105 alin. 1?
5)netagaduirea inscrisului la prima zi de infatisare sau la termenul acordat pentru luarea la cunostinta/comunicarea inscrisurilor duce la decadere ?( termenul legal este relativ sau absolut?)

Opinii (de preferat argumentate) precum si probleme conexe celor ridicate sunt asteptate cu interes

[elle_cv]

la reprezentare:
la a: reprezentatul trebuie sa fie predecedat si nu reprezentantul, pt ca acesta din urma este cel care vine in locul reprezentatului la mostenirea lui de cuius de ex: bunicul= de cuius, tatal= reprezentat, fiul= reprezentant, fiul vine in locul tatalui, care este mort la data deschiderii most bunicului.

[elle_cv]

deci la a nu opereaza reprezentarea.
La b si c opereaza. Daca s-ar admite ca de cuius si reprezentatul au murit in acelasi timp si in aceeasi imprejurare( comorienti) sau in imprejurari diferite dar in acelasi timp( codecedati), potrivit regulii generale ei nu ar avea capacitate succesorala si deci nu s-ar putea mosteni unul pe altul, de ex.fiul nu ar mai putea culege mostenirea tatului sau , ceea ce ar fi inechitabil.
de altfel, deak arata ca prin predeces al reprezentatului nu trebuie sa intelegem neaparat ca acesta sa fie decedat la data deschiderii mostenirii lui de cuius, tocmai din acest motiv, ca nu ar mai putea fi reprezentati comorientii si codecedatii

[iancumatei]

deci la a nu opereaza reprezentarea.
La b si c opereaza. Daca s-ar admite ca de cuius si reprezentatul au murit in acelasi timp si in aceeasi imprejurare( comorienti) sau in imprejurari diferite dar in acelasi timp( codecedati), potrivit regulii generale ei nu ar avea capacitate succesorala si deci nu s-ar putea mosteni unul pe altul, de ex.fiul nu ar mai putea culege mostenirea tatului sau , ceea ce ar fi inechitabil.
de altfel, deak arata ca prin predeces al reprezentatului nu trebuie sa intelegem neaparat ca acesta sa fie decedat la data deschiderii mostenirii lui de cuius, tocmai din acest motiv, ca nu ar mai putea fi reprezentati comorientii si codecedatii

Inteleg, deci ca raspunsuri corecte ar fi doar b si c.....
Imi aduc totusi aminte de o grila de anul trecut (de la INM)in care se aratau ca si conditii necesare pentru a opera reprezentarea calitatea de ruda a reprezentantului precum si cerinta ca reprezentatul sa fie predecedat........or in cazul comorientilor si codecedatilor logic ar fi ca aceasta conditie sa nu fie indeplinita ei nefiind predecedati.....astfel nestiind cine pe cine mosteneste e cam greu sa stabilesti cine pe cine reprezinta....ma gandesc acum ca daca mor tatal si fiul inn acelasi timp ar cam venii nepotii la mostenirile amandurora pentru fiu in mod direct iar pentru tata(bunic) tot direct in calitate de succesori cei mai apropiati in ipoteza in care tatal(bunicul) nu mai are si alti fii/fice.....asadar zero reprezentare......
Exemple pot fi date si in ce ii priveste pe descendentii colateralilor privilegiati codecedati sau comorienti cu de cujus....

La celelelte intrebari ar fi destul de interesant si totodata important un raspuns sau chiar incercarea ubui raspuns (motiv pt care le reiau):
Alte chestiuni:

1) judecarea cererii necontencioase se face in prima instanta in sedinta publica?
2) recursul la necontencioasa este judecat intotdeauna de complet format din 3 judecatori?
3) recursul la necontencioasa este totdeauna necontencios?
4) nespecificarea in hotarare ca s-a pronuntat in sedinta publica precum si pronuntarea cu nerespectarea dispozitiilor art. 121 alin 2.(sedinta secreta) duce la nulitatea cererii conform art. 105 alin. 1?
5)netagaduirea inscrisului la prima zi de infatisare sau la termenul acordat pentru luarea la cunostinta/comunicarea inscrisurilor duce la decadere ?( termenul legal este relativ sau absolut?)

[elle_cv]

pai in mod direct, nepotii nu au cum sa vina la most, daca exista fii in viata ai lui de cuius ( pp proximitatii gr de rudenie: copiii inlatura pe nepoti, nepotii pe stranepoti). Insa o exceptie de la acest pp este tocmai institutia reprezentarii care permite nepotilor sa vina la mostenire prin reprezentare, in locul tataului decedat.
Nepotii ar putea sa vina in nume propriu numai daca nu ar exista fii in viata sau acestia ar fi nedemni sau exheredati.
Si apoi normal ca trebuie sa fie rude pt ca reprezentarea se aplica numai la descendentii copiilor defunctului si la descendentii din frati si surori
Cu privire la procedura necontenciosa....mai discutam intr-o alta pauza de invatat

[elle_cv]

si ti-am mai spus , deak chiar precizeaza ca prin predeces nu trebuie sa intelegem sa fie decedat la data deschiderii most, tocmai pt ca nu ar putea fi reprezentati comorientii si codecedatii, evident rude intre ei ( ex: tata si fiu) ceea ce ar fi inechitabil.
citeste in deak- o sa te lamuresti, explica f bine.

[elle_cv]

nu cred ca cererea facuta in procedura necontecioasa se judeca in sedinta publica ci in camera de consiliu ex: eliberarea unui act din depozitul instantei si apoi toate exemplele pe care le-am gasit la procedura necontencioasa au fost de cereri care se judeca in camera de consiliu: inregistrarea unui partid, incuviintarea executarii silite, etc.
Tabarca arata la un moment dat ca cererea necontencioasa se judeca diferit in functie de natura ei : de un singur judecator daca se solicita eliberarea unui act, titlu sau valoare din depozitul instantei sau cu nr de judecatori prevazuti de lege daca are loc o judecata?
Cum adica daca are loc o judecata? ...asta nu prea am inteles, pt ca procedura asta nu implica o judecata , este administrativa, necontencioasa